{"id":37832,"date":"2024-07-20T22:55:24","date_gmt":"2024-07-20T19:55:24","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=37832"},"modified":"2024-07-20T22:55:24","modified_gmt":"2024-07-20T19:55:24","slug":"pastorul-si-poporul-sau-meditatie-pentru-duminica-a-xvi-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/07\/20\/pastorul-si-poporul-sau-meditatie-pentru-duminica-a-xvi-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eP\u0103storul \u0219i poporul s\u0103u\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XVI-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DIN DUMINICA A 16-A P\u00c2N\u0102 \u00ceN<\/strong><\/p>\n

DUMINICA A 21-A DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/strong><\/p>\n

\uf0c4 Liturgia Cuv\u00e2ntului care ne \u00eenso\u021be\u0219te \u00een aceste duminici graviteaz\u0103 \u00een jurul capitolului 6 din Evanghelia dup\u0103 Ioan, a\u0219a-numitul discurs despre p\u00e2inea vie\u021bii<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Miracolul \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor \u0219i a pe\u0219tilor \u0219i lungul discurs care urmeaz\u0103 se concentreaz\u0103 pe figura lui Isus ca cel care singur poate da \u0219i care, \u00een realitate, este p\u00e2inea vie\u021bii<\/strong>, hran\u0103 pentru ca fiecare credincios s\u0103 intre \u00een rela\u021bie cu Tat\u0103l \u0219i s\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103. Adev\u0103rata \u201ep\u00e2ine din cer\u201d, de fapt, nu mai este mana din pustiu, ci Trupul \u0219i S\u00e2ngele s\u0103u, \u00een care se \u00eempline\u0219te noul leg\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Profunzimea acestui discurs, de-a lungul diferitelor duminici, este explorat\u0103 \u0219i interpretat\u0103 datorit\u0103 contribu\u021biei Vechiului Testament<\/strong>, \u00een care diferite personaje, experien\u021be \u0219i evenimente eviden\u021biaz\u0103 diferite aspecte ale modului de hr\u0103nire al lui Dumnezeu: de la miracolul lui Elizeu, la mana P\u0103rin\u021bilor; de la protec\u021bia lui Ilie \u00eempotriva r\u0103ului, la p\u00e2inea \u00cen\u021belepciunii.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Diferite imagini sunt folosite pentru a surprinde semnifica\u021bia singurului aliment care vine \u00eentotdeauna de la Dumnezeu \u0219i \u00eempline\u0219te definitiv leg\u0103m\u00e2ntul s\u0103u cu noi. \u00cen jurul unicului altar al acestui nou Leg\u0103m\u00e2nt suntem chema\u021bi \u00een mod repetat s\u0103 ne rug\u0103m: Gusta\u021bi \u0219i vede\u021bi c\u00e2t de bun este Domnul.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 16-a din timpul de peste an:<\/strong> P\u0103storul \u0219i poporul s\u0103u. <\/em>Func\u021bia preotului ca p\u0103zitor al poporului are un sens mult mai larg dec\u00e2t simplu \u201epreot\u201d. Fiecare ucenic este chemat s\u0103 aduc\u0103 cuv\u00e2ntul Domnului \u0219i s\u0103 \u00eei conduc\u0103 la El pe cei care \u00eei sunt \u00eencredin\u021ba\u021bi.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 17-a din timpul de peste an:<\/strong> Abunden\u021ba p\u00e2inii lui Dumnezeu. <\/em>Tema miracolului \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor este firul ro\u0219u al acestei duminici, dar pasajul din Evanghelia dup\u0103 Ioan deschide simbolic o alt\u0103 realitate, oferindu-ne acces la misterul lui Isus \u0219i la misiunea Bisericii.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 18-a din timpul de peste an:<\/strong> Cerul, originea P\u00e2inii. <\/em>Darul p\u00e2inii este un semn concret al rela\u021biei de iubire a lui Dumnezeu cu poporul. \u00cen Evanghelie, Isus \u00eensu\u0219i devine p\u00e2ine \u0219i devine aceast\u0103 rela\u021bie de iubire, f\u0103c\u00e2ndu-se dar care \u00eei deschide pe fiecare dintre credincio\u0219i la via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 19-a din timpul de peste an:<\/strong> Primirea p\u00e2inii adev\u0103rate.<\/em> Simbolismul p\u00e2inii continu\u0103 \u00een aceast\u0103 duminic\u0103. Ilie recunoa\u0219te \u00een m\u00e2ncarea care i se ofer\u0103 grija \u0219i aten\u021bia din partea lui Dumnezeu. Isus recupereaz\u0103 aceast\u0103 imagine \u0219i vorbe\u0219te despre \u201ep\u00e2inea vie\u021bii\u201d, d\u0103ruit\u0103 Fiului ca r\u0103spuns la suferin\u021bele \u0219i dificult\u0103\u021bile poporului.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Adormirea Maicii Domnului:<\/strong> Frumuse\u021bea mamei.<\/em> Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului<\/em> fixeaz\u0103 aten\u021bia pe cea care a primit Cuv\u00e2ntul divin, devenind noul chivot al leg\u0103m\u00e2ntului noului popor al lui Dumnezeu, cea care celebreaz\u0103 cu umilin\u021b\u0103 lucr\u0103rile Domnului care \u00een Isus \u00ee\u0219i g\u0103sesc \u00eemplinirea.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 20-a din timpul de peste an:<\/strong> Trup \u0219i s\u00e2nge, banchetul \u00cen\u021belepciunii.<\/em> Abunden\u021ba banchetului \u00cen\u021belepciunii, la care to\u021bi sunt invita\u021bi, devine un simbol al realit\u0103\u021bii care este darul Trupului \u0219i S\u00e2ngelui lui Isus, acel trup pe care Isus \u00eensu\u0219i \u0219i l-a asumat \u0219i pe care acum \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te cu noi pentru a ne conduce la via\u021ba ve\u0219nic\u0103 cu Tat\u0103l.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 21-a din timpul de peste an:<\/strong> Cuv\u00e2ntul leg\u0103m\u00e2ntului, care d\u0103 via\u021b\u0103. <\/em>Discursul despre p\u00e2inea vie\u021bii se \u00eencheie cu opozi\u021bia unora \u0219i cu chemarea lui Isus de a accepta cuvintele sale. Carne, cuvinte \u0219i credin\u021b\u0103: a\u0219a se ofer\u0103 \u00eemplinirea evenimentului leg\u0103m\u00e2ntului pe care, ca la Sihem, Domnul \u00eel face cu poporul s\u0103u.<\/p>\n

 <\/p>\n

DUMINICA A XVI-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

21 IULIE 2024<\/strong><\/p>\n

P\u0102STORUL \u0218I POPORUL S\u0102U<\/strong><\/p>\n

\u00cen prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din Ieremia, dup\u0103 ce \u00eei condamn\u0103 pe p\u0103storii r\u0103i, Dumnezeu dezv\u0103luie c\u0103 de fapt el \u00eensu\u0219i a fost cel care a permis poporului s\u0103 sufere. Lectura se \u00eencheie cu o deschidere a speran\u021bei: Dumnezeu \u00eel promite pe Mesia, un p\u0103stor drept. Psalmul <\/em><\/strong>22 r\u0103spunde cu o afirma\u021bie de \u00eencredere: \u201eDomnul este p\u0103storul meu\u201d (v. 1). A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> din Epistola c\u0103tre Efeseni anun\u021b\u0103 c\u0103 distan\u021ba dintre aproape \u0219i departe, dintre evrei \u0219i neamuri, a fost acoperit\u0103 prin puterea s\u00e2ngelui lui Cristos de pe Cruce. Isus Cristos este \u00eens\u0103\u0219i pacea care constituie \u00een sine biserica ca efect al unei noi crea\u021bii. Dup\u0103 relatarea \u201eispr\u0103vilor\u201d realizate \u00een misiune, Isus \u00eei invit\u0103 pe ucenici s\u0103 vin\u0103 de o parte (evanghelie<\/em><\/strong>), \u00eentrerup\u00e2ndu-le activitatea, pentru a tr\u0103i \u00een de\u0219ert o experien\u021b\u0103 de odihn\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea tr\u0103it\u0103 de Israel. Cu toate acestea, surprins de nedumerirea mul\u021bimii, Isus reia \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura pentru c\u0103 simte o mare iubire pentru oamenii care \u00eel caut\u0103.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen lumea antic\u0103, p\u0103storul era un simbol folosit pentru a face referin\u021b\u0103 la regi (Ez 37,24), dar prin extensie se referea \u0219i la conduc\u0103tori \u00eentr-un sens mai larg (Judec\u0103tori, 2Sam 7,7; Zah 11,4). \u00cen v. 1 al primei lecturi de ast\u0103zi, tocmai p\u0103storii sunt acuza\u021bi c\u0103 au f\u0103cut s\u0103 \u201epiar\u0103\u201d poporul \u0219i c\u0103 l-au \u201erisipit\u201d. Dou\u0103 verbe (a pieri<\/em> \u0219i a \u00eempr\u0103\u0219tia<\/em>) sunt astfel folosite cu o for\u021b\u0103 deosebit\u0103, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te av\u00e0d<\/em>, \u201ea pieri\u201d, care evoc\u0103 o suferin\u021b\u0103 care nu se limiteaz\u0103 doar la planul fizic (cf. Ier 4,9, textual: \u201e\u00een ziua aceea – oracolul Domnului – inima regelui va pieri…\u201d). Identitatea p\u0103storilor poporului ar trebui s\u0103 fie marcat\u0103 de slujire (a\u0219a cum este subliniat de repetarea v. 2 haro’\u00ecm haro’\u00ecm<\/em>: \u201ep\u0103storii care p\u0103storesc\u201d), dar ei nu s-au \u201e\u00eengrijit\u201d (paq\u00e0d<\/em>, \u201ea vizita, a avea grij\u0103\u201d) de oile care le-au fost \u00eencredin\u021bate \u0219i, prin urmare, le-au risipit. Dumnezeu anun\u021b\u0103 apoi o pedeaps\u0103 (paq\u00e0d<\/em>), referindu-se poate la regele Seder, ale c\u0103rui alegeri gr\u0103besc sf\u00e2r\u0219itul lui Israel (2Reg 24,20-25,7).<\/p>\n

Textul se dezvolt\u0103 apoi pe baza unui paradox puternic: \u201eEu \u00eensumi voi aduna r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele oilor mele din toate regiunile \u00een care le-am alungat\u201d (v. 3).<\/p>\n

Dup\u0103 ce \u00eei condamn\u0103 pe p\u0103storii r\u0103i, Dumnezeu dezv\u0103luie c\u0103, de fapt, El \u00eensu\u0219i a fost cel care i-a alungat pe oameni \u0219i nu ei! \u00cen acest fel, el ne reaminte\u0219te suveranitatea sa asupra istoriei, care nu este \u00eencredin\u021bat\u0103 doar libert\u0103\u021bii umane \u0219i capacit\u0103\u021bii de a face r\u0103u: Dumnezeu permite p\u0103storilor s\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie turma, pentru a extrage din aceast\u0103 nenorocire un bine mai mare (\u201evor fi roditori \u0219i se vor \u00eenmul\u021bi\u201d – v. 3). Lectura se \u00eencheie apoi cu anun\u021bul venirii lui Mesia, vl\u0103starul cel drept (cf. Zah 3,8; 6,12) \u0219i p\u0103stor legitim, a c\u0103rui domnie \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i dreapt\u0103, precum cea a lui Iosia (v. 5; cf. Ier 22,15), va deveni cauz\u0103 de m\u00e2ntuire \u0219i pace (v. 6). Pasajul dezv\u0103luie astfel extraordinara condescenden\u021b\u0103 divin\u0103 care r\u0103spunde plec\u0103rii libere a omenirii cu darul lui Mesia, conform unei logici care va fi enun\u021bat\u0103 de Paul \u00een ace\u0219ti termeni: \u201eunde a abundat p\u0103catul, a abundat \u0219i harul\u201d (Rom 5,20).<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

A doua lectur\u0103 este preluat\u0103 dintr-un pasaj care se refer\u0103 la cre\u0219tinii din p\u0103g\u00e2nism, \u201edeparte\u201d de Dumnezeu (Ef 2,11-12). Contrar a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut (lectura \u00eencepe cu expresia puternic\u0103: \u201eDar acum\u201d), distan\u021ba dintre aproape \u0219i departe a fost acoperit\u0103 prin puterea s\u00e2ngelui lui Cristos (v. 13), \u00een crucea sa. Mesia promis \u00een prima lectur\u0103 \u0219i-a manifestat dreptatea prin darul de sine care a anulat aceast\u0103 separare. \u00cens\u0103\u0219i persoana lui Isus Cristos este pace (v. 14), iar rela\u021bia cu el \u00eel constituie pe credincios, iudeu sau p\u0103g\u00e2n, ca membru al unei noi realit\u0103\u021bi (\u201edin cei doi a f\u0103cut una\u201d), Biserica. Referindu-se poate la balustrada care separa curtea neamurilor (cf. 1Mac 9,54) de zonele evreie\u0219ti din templul din Ierusalim, se spune c\u0103 Isus a d\u0103r\u00e2mat \u201ezidul de separare\u201d; de fapt, Legea, darul lui Dumnezeu pentru poporul s\u0103u (cf. Ps 19,8-11), dezv\u0103luind incapacitatea omului de a face binele (Rom 7,12-19), este realitatea care face vizibil\u0103 drama du\u0219m\u0103niei dintre oameni \u0219i a separ\u0103rii de Dumnezeu. Dep\u0103\u0219irea acestei bariere este imposibil\u0103. Actul s\u0103v\u00e2r\u0219it de Isus Cristos este astfel descris prin intermediul unui verb de crea\u021bie (\u201es\u0103 creeze \u00een sine, din cei doi, un om nou\u201d), deoarece o astfel de regenerare necesit\u0103 o interven\u021bie divin\u0103 similar\u0103 celei de la \u00eenceput (cf. 2Cor 5,17; Gal 6,15). Aceast\u0103 \u201enou\u0103 crea\u021bie\u201d nu se limiteaz\u0103 doar la reunirea fiin\u021belor umane, ci noutatea realizat\u0103 de Isus Cristos reune\u0219te din nou fiin\u021bele umane cu Dumnezeu (v. 16). \u00cen crucea sa, Isus Cristos a distrus moartea cauzat\u0103 de \u00eendep\u0103rtarea de Dumnezeu, anun\u021b\u00e2nd pacea (cu Dumnezeu \u0219i \u00eentre fiin\u021bele umane) p\u0103g\u00e2nilor \u0219i evreilor, de departe \u0219i de aproape (v. 1).<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Tot ceea ce au f\u0103cut \u0219i au \u00eenv\u0103\u021bat. <\/strong>Dup\u0103 ce au fost trimi\u0219i \u00een misiune (Mc 6,7), apostolii se \u00eentorc la \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i \u00eei povestesc \u201etot ce f\u0103cuser\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021baser\u0103\u201d (v. 30). Ei s-au adresat oamenilor prin gesturi \u0219i cuvinte, propov\u0103duind \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus; acest dat este foarte semnificativ, deoarece este singura ocazie \u00een care actul de \u00eenv\u0103\u021bare este cu referin\u021b\u0103 la altcineva dec\u00e2t Isus \u00eensu\u0219i. Astfel, v. 30 aminte\u0219te de demnitatea extraordinar\u0103 primit\u0103 de credincios la botez: voca\u021bia ucenicului se \u00eempline\u0219te atunci c\u00e2nd cre\u0219tinul, prin darul Duhului (In 16,13), devine la r\u00e2ndul s\u0103u un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor pentru ceilal\u021bi (Ps 51,15).<\/p>\n

\uf0fe Veni\u021bi deoparte.<\/strong> Dup\u0103 ce au auzit relatarea evenimentelor, Isus le cere ucenicilor s\u0103 \u201evin\u0103\u201d deoparte, folosind verbul folosit pentru chemare (cf. Mt 11,28); \u00een acest fel, cuvintele sale se manifest\u0103 ca o nou\u0103 invita\u021bie de a-l urma, chiar \u0219i \u00eentr-un mod care poate p\u0103rea diferit de cel al originilor. De data aceasta, de fapt, ei nu trebuie s\u0103 porneasc\u0103 \u00een misiune, ci s\u0103 se retrag\u0103 \u201e\u00een fundal\u201d; aceast\u0103 expresie este folosit\u0103 at\u00e2t atunci c\u00e2nd Isus se separ\u0103 de mul\u021bime pentru a se ruga (Mt 14,23), c\u00e2t \u0219i atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een particular cu discipolii s\u0103i (Mt 20,17).<\/p>\n

Prin urmare, cre\u0219tinul trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 misiunea nu const\u0103 doar \u00eentr-o activitate continu\u0103, ci este sus\u021binut\u0103 de componente esen\u021biale care nu pot fi neglijate: rela\u021bia cu Dumnezeu \u0219i ascultarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus (care pentru adunarea liturgic\u0103 poate corespunde unei frecvent\u0103ri\/citiri\/medit\u0103ri mai asidue a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu).<\/p>\n

\uf0fe \u00centr-un loc pustiu pentru a se odihni.<\/strong> Un paradox se manifest\u0103 \u00een aceste cuvinte. De\u0219ertul este locul prin excelen\u021b\u0103 \u00een care se tr\u0103ie\u0219te o tensiune continu\u0103 \u0219i o ispit\u0103 permanent\u0103 (Dt 8,2) \u0219i, din acest motiv, trebuie s\u0103 mergi mereu \u00eenainte \u00een el, nu te po\u021bi opri. \u021aara Promis\u0103, pe de alt\u0103 parte, este locul de odihn\u0103 (Ps 95,11). Cu toate acestea, istoria lui Israel arat\u0103 deja c\u0103 tocmai \u00een de\u0219ert Dumnezeu dezv\u0103luie valoarea zilei Domnului (Ex 16,23), o zi de odihn\u0103 absolut\u0103 \u00een care s\u0103 te bucuri de iertarea lui Dumnezeu f\u0103r\u0103 a fi nevoit s\u0103 te treze\u0219ti diminea\u021ba devreme pentru a aduna mana, deoarece mana adunat\u0103 cu o zi \u00eenainte poate fi p\u0103strat\u0103 pentru ziua urm\u0103toare (Ex 16,25-26). Prin urmare, \u00een de\u0219ert, poporul descoper\u0103 c\u0103 pacea nu depinde de condi\u021biile exterioare, ci c\u0103 prezen\u021ba lui Dumnezeu (Ps 62,2) \u0219i familiaritatea cu El sunt cele care \u00eei procur\u0103 adev\u0103rata odihn\u0103 (cf. Ez 34,25: \u201eVoi face un leg\u0103m\u00e2nt de pace cu ei \u0219i voi \u00eendep\u0103rta parazi\u021bii din \u021bar\u0103. Ei vor locui lini\u0219ti\u021bi chiar \u0219i \u00een pustiu \u0219i se vor odihni \u00een p\u0103duri\u201d).<\/p>\n

Ucenicii, a\u0219adar, sunt chema\u021bi de Isus s\u0103 repete aceea\u0219i experien\u021b\u0103, confrunta\u021bi cu confuzia provocat\u0103 de venirea \u0219i plecarea oamenilor care \u00eei caut\u0103 (\u201eC\u0103ci erau mul\u021bi care veneau \u0219i plecau\u201d- Mc 6,31). \u00cenc\u0103 o dat\u0103, ca \u0219i \u00een Mc 1,37-38, Isus ac\u021bioneaz\u0103 pe baza unor criterii care par neobi\u0219nuite: to\u021bi \u00eel caut\u0103, iar el pleac\u0103 \u00een alt\u0103 parte; oamenii vin \u0219i pleac\u0103, iar el se retrage \u00een fundal. Alegerile sale sunt f\u0103cute pe baza unui criteriu \u201evertical\u201d (rela\u021bia cu Dumnezeu) \u0219i nu orizontal.<\/p>\n

\uf0fe Din toate cet\u0103\u021bile au venit.<\/strong> Isus ac\u021bioneaz\u0103 (\u201es-au dus… \u00eentr-un loc pustiu, \u00een fundal\u201d- v. 32) \u00een conformitate cu cuvintele sale, folosind barca pentru a pune mul\u021bimile la distan\u021b\u0103. Reac\u021bia oamenilor, \u00eens\u0103, este extraordinar\u0103: citim c\u0103 \u201ei-au v\u0103zut plec\u00e2nd \u015fi \u015fi-au dat seama. Au mers deci pe jos, din toate cet\u0103\u0163ile \u015fi, alerg\u00e2nd \u00eentr-acolo, au ajuns \u00eenaintea lor\u201d<\/em> (v. 33). Adunarea este descris\u0103 \u00een termeni puternici, oamenii se gr\u0103besc din toate ora\u0219ele din jur pentru a-i \u00eent\u00e2lni pe Isus \u0219i pe ucenici, manifest\u00e2nd, prin aceast\u0103 ac\u021biune frenetic\u0103, o nevoie generalizat\u0103 \u0219i universal\u0103.<\/p>\n

\uf0fe El a v\u0103zut \u0219i a avut mil\u0103.<\/strong> Ucenicii dispar de pe scen\u0103 \u0219i Isus r\u0103m\u00e2ne singur. El poate avea compasiune tocmai pentru c\u0103 \u201evede\u201d oamenii, privirea sa este capabil\u0103 s\u0103 discearn\u0103 suferin\u021ba lor (Mt 4,18.21; 9,9; Lc 15,20). Verbul care indic\u0103 compasiunea sa (splanchn\u00edzomai<\/em>) este folosit exclusiv pentru Dumnezeu sau Isus \u00een Noul Testament (Mt 9,36; 15,32; Mc 1,41; Lc 7,13) \u0219i exprim\u0103 astfel o capacitate de iubire care are o calitate divin\u0103. Dac\u0103 deja \u00een v. 32 credinciosul este surprins de criteriile folosite de Isus pentru alegerile sale, \u00een v. 34 este complet dezam\u0103git: iubirea pentru oameni \u00eel determin\u0103 pe Isus s\u0103 renun\u021be la odihn\u0103, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t este dispus s\u0103 \u00eenve\u021be el \u00eensu\u0219i, f\u0103r\u0103 a-i implica pe discipolii s\u0103i.<\/p>\n

\uf0fe Ca ni\u0219te oi f\u0103r\u0103 p\u0103stor.<\/strong> Evanghelia aminte\u0219te, a\u0219adar, de prima lectur\u0103, \u00een care Domnul, adev\u0103ratul p\u0103stor al poporului, \u00eei denun\u021b\u0103 pe conduc\u0103tori pentru c\u0103 l-au abandonat \u0219i nu au oferit lui Israel o direc\u021bie sigur\u0103 \u0219i clar\u0103 (Zah 10,2; cf. Num 27,17; 1Reg 22,17). Imaginea oii f\u0103r\u0103 p\u0103stor exprim\u0103 astfel nedumerirea celui care nu are puncte de referin\u021b\u0103 \u0219i r\u0103t\u0103ce\u0219te f\u0103r\u0103 \u021bint\u0103. Pasajul se \u00eencheie rapid, dar cu o not\u0103 important\u0103: Isus vorbe\u0219te mul\u021bimilor care au ajuns la el \u0219i le \u00eenva\u021b\u0103 \u201emulte lucruri\u201d, slujirea sa se prelunge\u0219te \u00een timp \u0219i comportamentul s\u0103u nu este deloc pripit. Repetarea verbului \u201ea \u00eenv\u0103\u021ba\u201d creeaz\u0103 apoi o leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce s-a spus despre ucenicii care au adus Evanghelia \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd\u201d (v.30) \u0219i contureaz\u0103 un fel de proces: prin structura pasajului, cei care aud cuvintele lui Isus sunt aceia\u0219i care le-au auzit pe cele ale ucenicilor.<\/p>\n

Prin urmare, vestirea ucenicilor nu este suficient\u0103, ci trebuie s\u0103 fie completat\u0103 de \u00eent\u00e2lnirea personal\u0103 cu Isus Cristos. Se \u00een\u021belege atunci versetul ales pentru aclamarea Evangheliei: \u201eOile mele aud glasul meu, zice Domnul, \u0219i eu le cunosc \u0219i ele m\u0103 urmeaz\u0103\u201d (In 10,27). C\u0103l\u0103toria \u00eentreprins\u0103 de mul\u021bimi este similar\u0103 cu cea a fiec\u0103rui credincios: trecerea de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura trimi\u0219ilor la ascultarea direct\u0103 a cuv\u00e2ntului Domnului care continu\u0103 s\u0103 \u00eei cheme pe cre\u0219tini pentru a le oferi o mai mare intimitate cu El.<\/p>\n

 <\/p>\n