Mar\u0163i, 9 iulie 2024, \u00een transmisie direct\u0103 de la Sala de Pres\u0103 a Sf\u00e2ntului Scaun, a avut loc conferin\u0163a de pres\u0103 de prezentare a<\/i>Instrumentum laboris pentru a doua Sesiune a celei de-a XVI-a Adun\u0103ri Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor (2-27 octombrie 2024) despre tema:<\/i> Pentru o Biseric\u0103 Sinodal\u0103: comuniune, participare, misiune.<\/i><\/p>\n
Au intervenit: Eminen\u0163a Sa cardinalul Mario Grech, secretar general al Secretariatului General al Sinodului; Eminen\u0163a Sa cardinalul Jean-Claude Hollerich, S.I., arhiepiscop de Luxemburg, raportor general al celei de-a XVI-a Adun\u0103ri Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor; Rev. Mons. Riccardo Battocchio, secretar special al celei de-a XVI-a Adun\u0103ri Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor; \u015fi p\u0103rintele Giacomo Costa, S.I., secretar special al celei de-a XVI-a Adun\u0103ri Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor. Prezent\u0103m \u00een continuare interven\u0163iile:<\/i><\/p>\nInterven\u0163ia Eminen\u0163ei Sale cardinalul Mario Grech<\/i><\/b><\/h3>\n
\u00cen timpul perioadei cuprinse \u00eentre prima \u015fi a doua Sesiune, drumul sinodal a continuat s\u0103 fie caracterizat de un profund exerci\u0163iu de ascultare, o ascultare f\u0103cut\u0103 la mai multe niveluri. Astfel s-a confirmat c\u0103 Sinodul este, \u00eenainte de orice altceva, o formidabil\u0103 “sal\u0103 de ascultare”.<\/p>\n
De altfel, Papa Francisc a fost cel care a reafirmat c\u0103 “o Biseric\u0103 sinodal\u0103 este o Biseric\u0103 a ascult\u0103rii […], popor credincios, colegiu episcopal, episcop de Roma: unul \u00een ascultarea celorlal\u0163i; \u015fi to\u0163i \u00een ascultarea Duhului Sf\u00e2nt” (Discurs pentru a 50-a aniversare a instituirii Sinodului Episcopilor<\/i>, 17 octombrie 2015). Deja \u00een exorta\u0163ia apostolic\u0103 Evangelii gaudium<\/i>, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte scria: “Avem nevoie s\u0103 ne exercit\u0103m \u00een arta de a asculta, care este mai mult dec\u00e2t a auzi. […] Numai plec\u00e2nd de la aceast\u0103 ascultare respectuoas\u0103 \u015fi capabil\u0103 s\u0103 comp\u0103timeasc\u0103 se pot g\u0103si c\u0103ile pentru o cre\u015ftere autentic\u0103 […]” (nr. 171).<\/p>\n
Nu este greu de recunoscut inspira\u0163ia conciliar\u0103 a acestor afirma\u0163ii. Conciliul Vatican II ne vorbe\u015fte despre o Biseric\u0103 ce este, \u00een acela\u015fi timp, \u00een ascultarea lui Dumnezeu \u015fi \u00een ascultarea b\u0103rba\u0163ilor \u015fi a femeilor din propriul timp, cu bucuriile, speran\u0163ele, durerile \u015fi nelini\u015ftile lor (cf. Gaudium et spes<\/i> 1). Ne spune, cu alte cuvinte, c\u0103 Biserica, \u00eenainte de a fi Ecclesia docens<\/i>, este Ecclesia audiens<\/i> (cf. Dei Verbum<\/i> 1), \u015fi c\u0103, pentru c\u0103 ascult\u0103, este la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e.<\/p>\n
Ascultare a lui Dumnezeu \u015fi ascultare a lumii nu sunt desigur pe acela\u015fi plan. \u00cen realitate, Biserica este mereu \u015fi numai \u00een ascultarea glasului lui Dumnezeu \u015fi nu este interesat\u0103 de investiga\u0163ii demoscopice. Dar este adev\u0103rat \u015fi c\u0103, a\u015fa cum \u00eenva\u0163\u0103 acela\u015fi Conciliu, \u00eenva\u0163\u0103 f\u0103c\u00e2nd ecou la lec\u0163ia biblic\u0103, Dumnezeu vorbe\u015fte \u00een multe moduri: desigur prin Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, care este inspirat\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt \u015fi din care Biserica nu trebuie s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 se inspire, dar \u015fi prin sim\u0163ul credin\u0163ei poporului lui Dumnezeu, glasul p\u0103storilor \u015fi carisma teologilor, gra\u0163ie c\u0103rora acela\u015fi Duh continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een\u0163elegerea Adev\u0103rului revelat (cf. Lumen gentium<\/i> 12.25; Dei Verbum<\/i> 8.10) \u015fi s\u0103 deschid\u0103 noi drumuri pentru a vesti acel Adev\u0103r b\u0103rba\u0163ilor \u015fi femeilor din diferitele epoci istorice (cf. Evangelii gaudium<\/i> 119-120).<\/p>\n
Dac\u0103, a\u015fadar, \u015fi \u00een acest timp de “inter-sesiune”, am stat \u00een ascultarea poporului lui Dumnezeu, precum \u015fi a p\u0103storilor \u015fi a teologilor care \u00een mod diferit sunt \u00een slujba acelui popor, a fost mereu \u015fi numai pentru a c\u0103uta, cu instrumentele desigur perfectibile pe care le avem la dispozi\u0163ie, ceea ce Dumnezeu vrea s\u0103 spun\u0103 Bisericii \u00een acest ceas al drumului s\u0103u.<\/p>\n
\u00cenainte de toate, dup\u0103 celebrarea primei Sesiuni, Sinodul s-a “\u00eentors” – pentru a spune a\u015fa – \u00een Bisericile locale, conform unui dinamism virtuos de circularitate pe baza c\u0103ruia ceea ce se face la centru, prin lucrarea c\u00e2torva, este “restituit” tuturor celorlal\u0163i. Acesta este spiritul care anim\u0103 documentul Spre octombrie 2024<\/i>, publicat la 11 decembrie 2023, care a dat cale liber\u0103 unei a doua consult\u0103ri a Bisericilor locale, cer\u00e2ndu-le s\u0103 se confrunte cu Raportul de Sintez\u0103<\/i> aprobat la sf\u00e2r\u015fitul primei Sesiuni.<\/p>\n
\u00cen pofida timpurilor contingentate, au ajuns la Secretariatului General al Sinodului 108 sinteze na\u0163ionale preg\u0103tite de Conferin\u0163ele Episcopale, la care se adaug\u0103 9 r\u0103spunsuri venite de la Bisericile orientale catolice, 4 de la Reuniunile Interna\u0163ionale de Conferin\u0163e Episcopale \u015fi sinteza Uniunii Superiorilor Generali \u015fi a Uniunii Interna\u0163ionale a Superioarelor Generale care reprezint\u0103 via\u0163a consacrat\u0103. Acest material bogat, la care trebuie ad\u0103ugate observa\u0163iile trimise liber de persoane singulare \u015fi de grupuri (inclusiv unele Facult\u0103\u0163i de Teologie \u015fi Drept Canonic), constituie armura portant\u0103 a documentului care este prezentat ast\u0103zi, pentru c\u0103 – fidel acelei mi\u015fc\u0103ri circulare despre care spuneam \u00eenainte – scopul s\u0103u este acum de a supune discern\u0103m\u00e2ntului c\u00e2torva – membrii Sinodului, care se vor reuni din nou \u00een octombrie – ceea ce a fost spus de to\u0163i – Bisericile locale \u00een care tr\u0103ie\u015fte poporul lui Dumnezeu.<\/p>\n
Apoi, \u00een acest popor trebuiau ascultate c\u00e2teva voci \u00een mod deosebit: acelea ale celor care, \u00een virtutea slujirii \u015fi\/sau a carismei primite, sunt abilita\u0163i \u00een mod special s\u0103 dea exprimare credin\u0163ei comune. \u00centre ace\u015ftia se afl\u0103 desigur teologii: \u00een acest sens, la 14 martie, Secretariatul General al Sinodului a oficializat constituirea a cinci Grupuri de Studiu, compuse din 33 de exper\u0163i de provenien\u0163\u0103 \u015fi competen\u0163\u0103 diferit\u0103, chema\u0163i s\u0103 aprofundeze c\u00e2teva dintre instan\u0163ele de fond care impregneaz\u0103 Raportul de Sintez\u0103<\/i>: fa\u0163a sinodal\u0103 misionar\u0103 a Bisericii (1), a grup\u0103rilor de Biserici (2) \u015fi a Bisericii universale (3), precum \u015fi metoda sinodal\u0103 (4) \u015fi problema “locului”, care trebuie \u00een\u0163eles nu numai \u00een sens geografic, ci \u00een sens cultural \u015fi \u00een mod inseparabil teologic (5).<\/p>\n
Contribu\u0163iile acestor Grupuri, care au fost active \u00een lunile aprilie \u015fi mai, au ajuns \u015fi ele \u00een Instrumentum laboris<\/i> care este publicat ast\u0103zi \u015fi vor fi la baza unui Material ajut\u0103tor teologic<\/i> care va fi publicat \u00een cur\u00e2nd, care va oferi c\u00e2teva linii de aprofundare teologic\u0103 \u015fi canonic\u0103 a temelor prezente \u00een Instrumentum<\/i>, pentru a-i ajuta pe membrii Adun\u0103rii s\u0103 recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u015fi implica\u0163iile a ceea ce este con\u0163inut \u00een el.<\/p>\n
La acele cinci Grupuri s-au al\u0103turat la aceea\u015fi dat\u0103 alte 10, prevestite de papa \u00een documentul din 16 februarie 2024 despre colaborarea \u00eentre Dicasterele din Curia Roman\u0103 \u015fi Secretariatul Sinodului, \u015fi constituite de el la 22 februarie, cu misiunea de a aprofunda tot at\u00e2tea probleme care au reie\u015fit din Raportul de Sintez\u0103<\/i> al primei sesiuni. Este vorba de probleme asupra c\u0103rora Adunarea sinodal\u0103 a ajuns deja la un consens semnificativ \u015fi care, prin urmare, au p\u0103rut suficient de mature \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 trece la faza elabor\u0103rii de propuneri concrete de reform\u0103 care s\u0103 fie prezentate Sf\u00e2ntului P\u0103rinte.<\/p>\n
Aceste grupuri sunt coordonate \u00een spirit de colaborare de Secretariatul Sinodului \u015fi de Dicasterele curiale competente, a\u015fa cum de altfel prev\u0103d constitu\u0163ia apostolic\u0103 Episcopalis communio<\/i> (art. 20, \u00a7 1) \u015fi constitu\u0163ia apostolic\u0103 Praedicate Evangelium<\/i> (III, art. 33). Aceste grupuri sunt deja operative sau, \u00een unele cazuri, vor fi operative \u00een scurt timp: ele vor prezenta o prim\u0103 dare de seam\u0103 a activit\u0103\u0163ii lor cu ocazia celei de-a doua sesiuni, pentru a oferi concluziile lor episcopului de Roma pe c\u00e2t posibil p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2025.<\/p>\n
\u00cen afar\u0103 de asta, deja din 2023 este operativ\u0103 o Comisie de canoni\u015fti, care a urm\u0103rit lucr\u0103rile de la prima Sesiune \u015fi care s-a reunit din nou recent. Scopul acestei Comisii, prezidat\u0103 de prefectul Dicasterului pentru Textele Legislative, este acela de a studia un proiect de reform\u0103 a normelor canonice implicate direct \u00een procesul sinodal. Apoi, mai recent, SECAM (Simpozionul Conferin\u0163elor Episcopale din Africa \u015fi din Madagascar), r\u0103spunz\u00e2nd la o recomandare a Raportului de Sintez\u0103<\/i>(16q), a demarat un parcurs de discern\u0103m\u00e2nt teologic \u015fi pastoral cu privire la \u00eenso\u0163irea persoanelor aflate \u00een situa\u0163ii de poligamie. \u015ei aceste dou\u0103 organisme vor oferi un prim raport al activit\u0103\u0163ilor lor \u00een luna octombrie.<\/p>\n
Desigur, ascultarea teologilor \u015fi a canoni\u015ftilor nu ar fi suficient\u0103 singur\u0103. Era necesar s\u0103 se asculte din nou \u015fi mai mult, \u00een aceste luni, \u015fi glasul p\u0103storilor. Dac\u0103 episcopii au avut la dispozi\u0163ie multe instrumente pentru a face auzit glasul lor – lucrarea de sintez\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 de Conferin\u0163ele Episcopale, trimiterea de reprezentan\u0163i la Adunarea sinodal\u0103, vizitele ad limina<\/i> care din acest an prev\u0103d o \u00eent\u00e2lnire cu Secretariatul General al Sinodului (din ianuarie am \u00eent\u00e2lnit 339 episcopi, din 26 de Conferin\u0163e Episcopale) -, de mult timp se observa o implicare insuficient\u0103 a preo\u0163ilor, mai ales cei angaja\u0163i \u00een \u00eengrijirea pastoral\u0103. Din aceast\u0103 con\u015ftientizare a ap\u0103rut – \u00een acord cu 4 Dicastere din Curie – ini\u0163iativa “Parohii pentru Sinod”, care de la 28 aprilie la 2 mai a adunat la Sacrofano (Roma) circa 200 de preo\u0163i din 96 de \u0163\u0103ri. \u00cen ultima zi ace\u015ftia au primit de la Sf\u00e2ntul P\u0103rinte mandatul de a deveni “misionari ai sinodalit\u0103\u0163ii” la episcopii lor \u015fi la confra\u0163ii lor. \u015ei glasul lor r\u0103sun\u0103 \u00een documentul care este publicat ast\u0103zi.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 lun\u0103 \u00een care Instrumentum laboris<\/i> a c\u0103p\u0103tat form\u0103 \u00een mod treptat, 70 de persoane au fost interpelate \u015fi chemate s\u0103 dea aportul lor, prezente fizic sau de la distan\u0163\u0103: episcopi \u015fi preo\u0163i, consacra\u0163i \u015fi consacrate, laici \u015fi laice. \u00centre ei sunt bibli\u015fti, teologi, canoni\u015fti, exper\u0163i \u00een \u015ftiin\u0163e umane. Dup\u0103 o intens\u0103 sesiune de lucru – desf\u0103\u015furat\u0103 la Roma \u00eentre 5 \u015fi 13 iunie, cu participarea a 25 de exper\u0163i, inclusiv membrii ai Comisiei Preg\u0103titoare pentru Adunarea Sinodal\u0103 -, contactele au continuat intens p\u00e2n\u0103 \u00een zilele trecute. Astfel s-a realizat un concert variat de voci, o adev\u0103rat\u0103 polifonie, bogat\u0103 \u00een timbre \u015fi accente, al c\u0103rei rezultat \u015fi m\u0103rturie este Instrumentum laboris<\/i> pentru a doua Sesiune a Adun\u0103rii Sinodului.<\/p>\n
Acest document a fost aprobat \u00een unanimitate de Consiliul Ordinar al Secretariatului General al Sinodului, care s-a reunit de dou\u0103 ori \u00eentre sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie \u015fi \u00eenceputul lunii iulie. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, s\u0103-mi fie permis s\u0103 subliniez c\u0103 de la \u00eenceputul drumului sinodal Consiliul s-a reunit – \u00een prezen\u0163\u0103 fizic\u0103 sau de la distan\u0163\u0103 – de 17 ori! O participare a\u015fa de dens\u0103 care cu siguran\u0163\u0103 a condus preg\u0103tirea \u015fi desf\u0103\u015furarea acestui Sinod. Pentru acest motiv sunt foarte recunosc\u0103tor confra\u0163ilor membri ai Consiliului.<\/p>\n
\u00cemi doresc c\u0103 acest proces de ascultare prelungit, diferen\u0163iat s\u0103 ajute Biserica sinodal\u0103 s\u0103 discearn\u0103 cuv\u00e2ntul lui Isus pentru b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile de ast\u0103zi, un cuv\u00e2nt care are for\u0163a de a \u00eent\u0103ri pe mesagerii evangheliei, de a vindeca r\u0103nile omenirii \u015fi de a aprinde speran\u0163a \u00een inimile noastre. V\u0103 rog, s\u0103 ne ajut\u0103m s\u0103 nu pierdem din vizorul nostru aceast\u0103 destina\u0163ie, contribu\u0163ia voastr\u0103 este foarte important\u0103 \u015fi apreciat\u0103.<\/p>\n
Rapoartele primite de Secretariatul General al Sinodului sunt roade ale muncii pe care Bisericile locale au f\u0103cut-o pornind de la \u00eentrebarea Cum s\u0103 fim Biseric\u0103 sinodal\u0103 \u00een misiune?,<\/i> care a marcat acest timp \u00eentre cele dou\u0103 sesiuni \u015fi care a fost discutat\u0103 \u00een lumina Raportului de Sintez\u0103<\/i> al primei Sesiuni a celei de-a XVI-a Adun\u0103ri.<\/p>\n
Toate aceste rapoarte arat\u0103 o Biseric\u0103 vie \u015fi o mi\u015fcare. De fapt, ceea ce se eviden\u0163iaz\u0103 mai mult citind nu numai rapoartele, ci \u015fi experien\u0163ele \u015fi bunele practici care au ajuns la Secretariatul General, este c\u0103 sinodul, procesul sinodal, a fost \u015fi \u00eenc\u0103 este un timp de har care deja aduce numeroase roade \u00een via\u0163a Bisericii. Din Kenya p\u00e2n\u0103 \u00een Irlanda, din Coreea p\u00e2n\u0103 \u00een Brazilia rapoartele subliniaz\u0103 acest dinamism re\u00eennoit pe care ascultarea oferit\u0103 \u015fi primit\u0103 \u00eel aduce comunit\u0103\u0163ilor. Iat\u0103, de exemplu, ceea ce prezint\u0103 sinteza din Panama: “Biserica noastr\u0103 tr\u0103ie\u015fte un timp de har, \u00een care ascult\u0103m \u015fi suntem asculta\u0163i. Este o binecuv\u00e2ntare a putea contribui, pornind de la realitatea noastr\u0103 eclezial\u0103 panamez\u0103 – cler, laici c\u0103s\u0103tori\u0163i sau celibatari, lucr\u0103tori pastorali \u015fi tineri – \u015fi de la experien\u0163a noastr\u0103 de credin\u0163\u0103 \u015fi de persoane trimise (…). Procesul sinodal promovat de Papa Francisc a marcat o etap\u0103 semnificativ\u0103 \u00een istoria recent\u0103 a Bisericii noastre catolice, deschiz\u00e2nd un spa\u0163iu de dialog \u015fi de reflec\u0163ie cu privire la provoc\u0103rile contemporane pe care ea trebuie s\u0103 le \u00eenfrunte”.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, rapoartele m\u0103rturisesc \u00een unanimitate, f\u0103r\u0103 a ascunde trudele \u015fi dificult\u0103\u0163ile convertirii sinodale, \u015fi un sentiment de bucurie \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, a\u015fa cum prezint\u0103 Conferin\u0163a Episcopal\u0103 din Statele Unite: “Recuno\u015ftin\u0163a pentru acest proces sinodal este profund\u0103. Mult a fost f\u0103cut pentru a continua de-a lungul drumului sinodal ca \u00eenso\u0163itori \u00een Biserica din Statele Unite”; \u00een unele cazuri f\u0103c\u00e2nd s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi noi speran\u0163e pentru viitorul comunit\u0103\u0163ilor locale. Iat\u0103 ceea ce scrie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 Conferin\u0163a Episcopal\u0103 din Pacific: “Unele rapoarte diecezane men\u0163ioneaz\u0103 satisfac\u0163ia participan\u0163ilor la procesul sinodal: au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 este o adev\u0103rat\u0103 bucurie \u00een a merge \u00eempreun\u0103, precum \u015fi un sentiment de libertate”.<\/p>\n
Rapoartele relateaz\u0103, foarte concret, \u015fi ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 prima Sesiune a celei de-a XVI-a Adun\u0103ri. \u00cen mod clar, acest timp de inter-sesiune a fost marcat de o mare diversitate \u00een modul \u00een care Bisericile au realizat aceast\u0103 a doua consultare: a\u015f spune cu mai mare libertate \u015fi creativitate \u00een modul de \u00eensu\u015fire a procesului \u015fi, aproape toate, au luat ini\u0163iativa de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi experien\u0163a din prima sesiune \u015fi Raportul de Sintez\u0103<\/i>. De fapt, rapoartele relateaz\u0103 numeroase \u00eent\u00e2lniri pentru a prezenta nu numai documentul citat mai sus, ci \u00eenainte de toate experien\u0163a personal\u0103 tr\u0103it\u0103 de participan\u0163i. \u00censu\u015fi Raportul de Sintez\u0103<\/i> a fost tradus \u00een foarte multe limbi locale. De exemplu, \u00een India a fost tradus \u00een 12 limbi regionale \u015fi au fost f\u0103cute eforturi \u00eensemnate pentru a face accesibile tuturor acest document \u015fi altele, prin mass-media, inclusiv re\u0163elele sociale.<\/p>\n
Un alt element deosebit de interesant a fost adoptarea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a “Conversa\u0163iei \u00een Duh”: aceast\u0103 metod\u0103 sinodal\u0103 a fost introdus\u0103 \u00een \u00eent\u00e2lnirile diferitelor structuri ecleziale. \u00cen Japonia, de exemplu, a fost organizat\u0103 o adunare na\u0163ional\u0103 despre sinodalitate tocmai pentru a practica aceast\u0103 metod\u0103. \u00cen India, “la nivel na\u0163ional, CCBI a implementat metoda sinodal\u0103 a Conversa\u0163iei \u00een Duh prin planificarea sa strategic\u0103, consult\u00e2nd grupuri \u015fi indivizi \u00een toat\u0103 \u0163ara, \u015fi a descoperit c\u0103 metoda este eficace, plin\u0103 de Duh \u015fi rodnic\u0103. Succesul metodei se afl\u0103 \u00een \u00aba vorbi inten\u0163ional\u00bb \u015fi \u00een \u00abascultarea profund\u0103\u00bb, pres\u0103rat\u0103 de \u00abt\u0103cerea interioar\u0103\u00bb”. \u00censu\u015fi COL (Comitetul de Organizare Local) al arhidiecezei de Seoul l-a folosit \u00eenc\u0103 de la primele sale reuniuni \u00een vederea organiz\u0103rii urm\u0103toarei ZMT.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, a\u015f vrea s\u0103 amintesc numeroasele ini\u0163iative de formare despre sinodalitate: o tem\u0103 care deja a reie\u015fit cu putere \u00een cursul primei Sesiuni. Au fost realizate programe de formare despre sinodalitate \u00een multe locuri (seminarii, facult\u0103\u0163i de teologie), din partea diecezelor, a asocia\u0163iilor, a mi\u015fc\u0103rilor \u015fi a congrega\u0163iilor c\u0103lug\u0103re\u015fti… \u00cen Vietnam, de exemplu, au fost organizate cursuri de formare \u00een principalele seminarii, precum \u015fi pentru via\u0163a c\u0103lug\u0103reasc\u0103. \u00cen Africa francofon\u0103, sora Anne-B\u00e9atrice Faye, expert\u0103 la Sinod, a lansat o \u015fcoal\u0103 de sinodalitate foarte urm\u0103rit\u0103. La nivel interna\u0163ional amintim MOOC de la Boston College la care au colaborat mul\u0163i exper\u0163i ai Sinodului sau cursul universitar propus de Centrul Evangelii Gaudium<\/i> de la Universitatea Sophia aici, \u00een Italia.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, a\u015f vrea s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc c\u00e2teva roade pe care le-a adus p\u00e2n\u0103 acum drumul sinodal. Nu numai eu o spun sau le definesc ca atare: sunt \u00eense\u015fi rapoartele. \u015ei cred c\u0103 deja acesta este un prim rod al drumului, pentru c\u0103 permite s\u0103 se aprecieze o anumit\u0103 maturare pe drumul sinodal al Bisericilor locale, \u00een special dac\u0103 noi confrunt\u0103m aceste rapoarte cu acelea de la \u00eenceputul procesului. Dac\u0103 primele subliniau mai mult rezisten\u0163ele \u015fi opozi\u0163iile la procesul sinodal, aceste rapoarte subliniaz\u0103 mai mult oboseala \u015fi truda unui drum de convertire care nu este imediat. Asta m\u0103 face s\u0103 definesc un al doilea rod al acestui proces: parresia<\/i> pe care contribu\u0163iile las\u0103 s\u0103 transpar\u0103. De fapt, sintezele au fost scrise cu mare libertate \u015fi franche\u0163e \u00een exprimare. \u00cen afar\u0103 de asta, faptul c\u0103 \u00eense\u015fi Bisericile locale au g\u0103sit roadele parcursului lor printr-o recitire a experien\u0163ei lor, a drumului lor, m\u0103 face s\u0103 g\u0103sesc un alt rod: aceast\u0103 capacitate de recitire \u015fi de auto-evaluare care sunt sigur c\u0103 va ajuta mult la a concretiza tot mai mult exigen\u0163a de transparen\u0163\u0103, dare de seam\u0103 \u015fi evaluare a\u015fa cum este exprimat de Instrumentum laboris<\/i>. Aceast\u0103 practic\u0103 a recitirii a permis Bisericilor locale s\u0103 eviden\u0163ieze aspecte ale culturii lor care con\u0163in semin\u0163e de sinodalitate sau elemente care sunt un obstacol. De exemplu, Papua Noua Guinee subliniaz\u0103 c\u0103 “Sinodalitatea este \u00eencorporat\u0103 \u00een cultura poporului melanezian \u015fi, prin urmare, este o experien\u0163\u0103 \u00abtr\u0103it\u0103\u00bb a vie\u0163ii noastre zilnice. … Propunem s\u0103 se aprofundeze sinodalitatea integr\u00e2nd valorile noastre culturale de bun\u0103tate \u015fi frumuse\u0163e cu evanghelia. Valorile noastre de via\u0163\u0103, comunitate, rela\u0163ii, dreptate \u015fi \u00eengrijire a ambientului conduc modurile noastre de a ne rela\u0163iona, de a proiecta structurile \u015fi procesele de discern\u0103m\u00e2nt \u015fi decizie”. Aceast\u0103 deschidere mai mare la cultura local\u0103 \u015fi la \u00eenculturare a determinat Biserica \u00een Lesotho, de exemplu, s\u0103 reexamineze raportul s\u0103u cu cultura tradi\u0163ional\u0103 Sotho<\/i> \u015fi a schimbat modul de a considera diferite practici culturale tradi\u0163ionale \u015fi atitudinea sa fa\u0163\u0103 de persoanele care le tr\u0103iesc.<\/p>\n
Apoi, desigur, participarea mai ampl\u0103 \u015fi diversificat\u0103 cu o mai mare implicare a laicilor, a tinerilor, a femeilor \u015fi a grupurilor marginalizate. De exemplu, \u00een Zimbabwe, pentru prima dat\u0103, episcopii au deschis adunarea lor plenar\u0103 pentru un num\u0103r mai mare de persoane care provin din cadrul poporului lui Dumnezeu \u015fi au creat un oficiu na\u0163ional ad hoc<\/i> pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i. Acolo opt dieceze au decis s\u0103 includ\u0103 cel pu\u0163in un t\u00e2n\u0103r \u00een fiecare consiliu pastoral diecezan.<\/p>\n
A\u015f putea s\u0103 mai continui mult timp. Am preferat s\u0103 m\u0103 opresc mai mult asupra roadelor dec\u00e2t asupra cererilor care reies din rapoartele Bisericilor locale, precum dorin\u0163a exprimat\u0103 puternic a unei Biserici de rela\u0163ii, nu birocratic\u0103 sau de structuri, pentru a v\u0103 ar\u0103ta c\u0103 Sinodul deja modific\u0103 modul nostru de a fi \u015fi de a tr\u0103i Biserica, f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de Adunarea din octombrie. Ve\u0163i g\u0103si cererile \u00een Instrumentum laboris<\/i> sub form\u0103 de propuneri (propositiones<\/i>). \u00cen schimb, aceste roade, aceste dezvolt\u0103ri arat\u0103 clar dinamismul de convertire \u015fi de reform\u0103 \u00een desf\u0103\u015furare. Sinodul are deja un impact semnificativ \u015fi multidimensional asupra Bisericilor locale, stimul\u00e2nd schimb\u0103ri spirituale, structurale \u015fi pastorale. Mul\u0163umesc.<\/p>\nInterven\u0163ia Rev. Mons. Riccardo Battocchio \u015fi a p\u0103rintelui Giacomo Costa, S.I.<\/i><\/b><\/h3>\n
Bun\u0103 ziua tuturor celor prezen\u0163i \u015fi persoanelor conectate online. Nu este superfluu s\u0103 reafirm\u0103m c\u0103 Instrumentum laboris<\/i> (IL<\/i>) NU este un document definitiv, ci este \u00een slujba preg\u0103tirii \u015fi a desf\u0103\u015fur\u0103rii celei de-a doua Sesiuni a Adun\u0103rii sinodale. El folose\u015fte ca baz\u0103 pentru discu\u0163ie, dar nu este o schi\u0163\u0103 a documentului final care trebuie amendat \u015fi nici un compendiu complet de ecleziologie sinodal\u0103. \u00cencadreaz\u0103 tema Adun\u0103rii \u015fi aprofundeaz\u0103 unele probleme care vor fi tratate efectiv de Adunare, c\u0103reia nu vrea s\u0103-i fure munca. Pentru aceasta ar fi gre\u015fit dac\u0103 ar oferi r\u0103spunsuri.<\/p>\n
Acum, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele Riccardo Battocchio, vom prezenta structura \u015fi principalele con\u0163inuturi ale documentului, care este compus dintr-o introducere \u015fi patru p\u0103r\u0163i.<\/p>\n
Introducerea de la IL<\/i> se deschide cu un text vestit din profetul Isaia<\/i> (25,6-8): viziunea osp\u0103\u0163ului la care Domnul invit\u0103 toate popoarele. Astfel, suntem situa\u0163i \u00een orizontul unei m\u00e2ntuiri oferite tuturor \u015fi \u00eentr-o \u00eencadrare misionar\u0103: ca discipoli ai lui Isus, suntem chema\u0163i s\u0103 vestim tuturor vestea bun\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim bucuria evangheliei. Numai \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 are sens s\u0103 se aprofundeze tema sinodalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Diferit de alte documente precedente, expresia “sinodalitate misionar\u0103” apare numai de c\u00e2teva ori. Nu am schimbat ideea, ci d\u0103m ca sigur\u0103 leg\u0103tura intrinsec\u0103 \u00eentre sinodalitate \u015fi misiune. \u00cen loc de a repeta asta, am eviden\u0163iat \u00een Introducere<\/i> cum misiunea d\u0103 form\u0103 tuturor con\u0163inuturilor care urmeaz\u0103. Dup\u0103 trei ani de drum, a insinua c\u0103 acest parcurs este autoreferen\u0163ial este \u00een rea credin\u0163\u0103. R\u0103spundem \u00eempreun\u0103 la chemarea lui Isus: \u00een el suntem un popor, \u00een el \u00eempreun\u0103 suntem sacrament de unire cu Dumnezeu \u015fi cu toat\u0103 omenirea (ne va explica asta mai bine imediat p\u0103rintele Riccardo).<\/p>\n
\u00cenfrunt\u00e2nd impulsul misionar, se atinge problema Bisericii \u00een lume. Viziunea osp\u0103\u0163ului este \u00een contrast strident cu realitatea unei lumi \u00een criz\u0103, ale c\u0103rei r\u0103ni ating profund inima Domnului \u015fi, prin urmare, a discipolilor s\u0103i. A cre\u015fte ca Biseric\u0103 sinodal\u0103, \u00een care se \u00eencearc\u0103 s\u0103 se mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een pofida tensiunilor, precum \u015fi a conflictelor, este o voca\u0163ie \u015fi o angajare profetic\u0103. Suntem chema\u0163i s\u0103 fim pelerini de speran\u0163\u0103<\/i>: drumul sinodal este profund legat cu Jubileul iminent.<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eencadrarea misionar\u0103 urmeaz\u0103 prezentarea drumului din ultimii trei an, marcat de disponibilitatea de a asculta \u015fi de a ne l\u0103sa pu\u015fi \u00een discu\u0163ie. Pentru cele tr\u0103ite textul exprim\u0103 o recuno\u015ftin\u0163\u0103 imens\u0103: bucuria \u00eent\u00e2lnirii \u015fi a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii, descoperirea metodei conversa\u0163iei \u00een Duh, frumuse\u0163ea Bisericii pe care am putut s-o contempl\u0103m, bog\u0103\u0163iile pe care fiecare Biseric\u0103 local\u0103 le poate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu celelalte. A\u015fa cum a afirmat o Conferin\u0163\u0103 Episcopal\u0103 african\u0103: “Dup\u0103 aceast\u0103 experien\u0163\u0103, nu se mai pot considera \u015fi trata Bisericile locale pur \u015fi simplu ca destinatare ale vestirii evangheliei, care au pu\u0163in sau nimic cu care s\u0103 contribuie”.<\/p>\n
Desigur, au fost \u015fi sunt tensiuni \u015fi conflicte. A primi faptul c\u0103 Biserica nu este omogen\u0103, ci armonioas\u0103, \u015fi c\u0103 aceast\u0103 armonie nu este sigur\u0103, ci un dar al Duhului: acesta este un rod al drumului sinodal. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 ar fi frumos ca to\u0163i, \u00eencep\u00e2nd de la noi cei prezen\u0163i aici ast\u0103zi, s\u0103 reu\u015fim s\u0103 punem tot mai mult pe primul loc aceast\u0103 armonie, \u015fi nu idei, ideologii sau interese, ajung\u00e2nd s\u0103 distrugem ceea ce declar\u0103m c\u0103 vrem s\u0103 p\u0103str\u0103m.<\/p>\n
Nu voi prezenta toate etapele procesului sinodal. \u00cens\u0103 subliniez numai \u00eempletirea \u00eentre acest Instrumentum laboris<\/i> \u015fi cele 10 grupuri de studiu instituite de Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u015fi prezentate pu\u0163in mai \u00eenainte de cardinalul Grech. Textul con\u0163ine trimiteri punctuale la fiecare dintre aceste grupuri: astfel se poate vedea c\u0103 tematicile pe care le trateaz\u0103 grupurile, de\u015fi nu sunt obiect explicit de discu\u0163ie, se insereaz\u0103 structural \u00een lucr\u0103rile Adun\u0103rii.<\/p>\nFundamente (Riccardo Battocchio)<\/b><\/h3>\n
Prima sec\u0163iune a textului este dedicat\u0103 fundamentelor care sus\u0163in drumul de convertire \u015fi de reform\u0103 pe care poporul lui Dumnezeu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-l parcurg\u0103 pentru a fi tot mai mult ceea ce este prin voca\u0163ie: Biserica adunat\u0103 “din orice trib, limb\u0103, popor, na\u0163iune”. Adun\u0103 roadele drumului \u00eenceput \u00een octombrie 2021 (dar care are r\u0103d\u0103cini mai \u00eendep\u0103rtate) \u015fi va putea permite Adun\u0103rii s\u0103 verifice existen\u0163a unui consens cu privire la unele aspecte decisive ale Bisericii: faptul de a fi popor al lui Dumnezeu, faptul de a fi “\u00een Cristos ca sacrament”, faptul de a fi “sinodal\u0103”, \u00een pluralitatea fe\u0163elor \u015fi a experien\u0163elor, unite nu de o ideologie, ci de ac\u0163iunea Duhului Sf\u00e2nt care face posibil\u0103 armonia \u00een diferen\u0163e. Prima diferen\u0163\u0103 este cea \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, chema\u0163i s\u0103 promoveze rela\u0163ii de reciprocitate, de recunoa\u015ftere reciproc\u0103, printr-o schimbare de mentalit\u0103\u0163i \u015fi de practici. Contribu\u0163iile adunate din toate fazele procesului sinodal au eviden\u0163iat necesitatea de a da recunoa\u015ftere mai mare carismelor, voca\u0163iei \u015fi rolului femeilor \u00een toate domeniile vie\u0163ii Bisericii. Exist\u0103 posibilit\u0103\u0163i de participare care adesea r\u0103m\u00e2n neexprimate. Vor fi explorate \u015fi ulterioare forme ministeriale \u015fi pastorale. Conferin\u0163ele Episcopale au semnalat unele cereri concrete care trebuie supuse examin\u0103rii celei de-a doua sesiuni (nr. 16).<\/p>\n
Instrumentum laboris<\/i> recunoa\u015fte c\u0103 este bine s\u0103 continue reflec\u0163ia teologic\u0103 asupra accesului femeilor la slujirea diaconal\u0103. Asta va avea loc \u015fi gra\u0163ie lucr\u0103rii Grupului de Studiu nr. 5, dedicat unor probleme teologice \u015fi canonice \u00een jurul unor forme ministeriale specifice. Acest grup va lua \u00een considerare rezultatele celor dou\u0103 Comisii care s-au ocupat de aceast\u0103 problem\u0103 \u00een trecut.<\/p>\n
Cu privire la acesta, ca \u015fi cu privire la alte puncte, prima schimbare de f\u0103cut este aceea a mentalit\u0103\u0163ii: o convertire a privirii, capabil\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 valorizeze interdependen\u0163a \u015fi reciprocitatea, \u00een diferen\u0163\u0103, de b\u0103rba\u0163i \u015fi femei.<\/p>\n
Aceste “fundamente” schi\u0163eaz\u0103 orizontul \u00een care se situeaz\u0103 drumul poporului lui Dumnezeu, indicat de cele trei perspective ale sec\u0163iunii a doua.<\/p>\n
Prima perspectiv\u0103 este cea a rela\u0163iilor<\/b>: rela\u0163ia fundamental\u0103 cu Dumnezeu Tat\u0103l, \u00een Isus Cristos \u015fi \u00een Duhul Sf\u00e2nt, exprimat\u0103 sacramental \u00een drumul ini\u0163ierii cre\u015ftine (\u00ceN Cristos, \u00ceN Duhul Sf\u00e2nt); rela\u0163ia \u00eentre boteza\u0163i, c\u0103rora Duhul Sf\u00e2nt le d\u0103ruie\u015fte capacitatea de a ac\u0163iona, \u00een modurile cele mai diferite, pentru binele tuturor (carismele \u015fi slujirile: PENTRU poporul lui Dumnezeu); rela\u0163iile care p\u0103zesc \u015fi promoveaz\u0103 armonia, comuniunea cu m\u0103rturia apostolic\u0103 \u015fi \u00eentre boteza\u0163i (CU slujitorii hirotoni\u0163i); rela\u0163iile \u00ceNTRE Biserici.<\/p>\n
Temele asupra c\u0103rora Adunarea va fi chemat\u0103 s\u0103 dea indica\u0163ii cu privire la unele aspecte ale acestei dinamici rela\u0163ionale: faptul de a deveni cre\u015ftini (ini\u0163ierea cre\u015ftin\u0103), carismele \u015fi slujirile (slujiri baptismale, dintre care unele “instituite” – este prezent\u0103 \u015fi propunerea de a da via\u0163\u0103 unei noi slujiri, cea a ascult\u0103rii \u015fi a \u00eenso\u0163irii -, slujiri “hirotonite”), rela\u0163iile \u00eentre episcop, preo\u0163i \u015fi diaconi \u00een Biserica local\u0103, rela\u0163iile \u00eentre Bisericile locale, \u00eentr-un “schimb de daruri” care se deschid \u015fi la celelalte Biserici \u015fi comunit\u0103\u0163i ecleziale \u015fi la celelalte tradi\u0163ii religioase \u015fi culturale.<\/p>\n
O Biseric\u0103 sinodal\u0103 este o Biseric\u0103 rela\u0163ional\u0103: rezult\u0103 din contribu\u0163iile primite \u015fi este dorin\u0163a multora, \u00een special tineri. \u00cen fond, dac\u0103 suntem aici este tocmai pentru c\u0103 Sf\u00e2ntul P\u0103rinte a ascultat strig\u0103tul lor \u00een timpul Sinodului din 2018.<\/p>\n
A spune rela\u0163ii \u00eenseamn\u0103 a spune mi\u015fcare, dinamic\u0103, procese. Biserica, popor al lui Dumnezeu \u015fi sacrament de unitate, nu st\u0103 pe loc: este pe cale. Numai merg\u00e2nd reu\u015fim s\u0103 armoniz\u0103m tensiunile constitutive ale credin\u0163ei noastre. De aceea suntem invita\u0163i s\u0103 ne \u00eengrijim de rela\u0163ii \u015fi s\u0103 le men\u0163inem \u00een mi\u015fcare. Acest dinamism are un izvor, un sprijin \u015fi un orizont: Euharistia, adic\u0103 gratuitatea iubirii Tat\u0103lui care se face perceptibil\u0103 prin d\u0103ruirea de sine a Fiului \u00een Duhul.<\/p>\n
Astfel, aceast\u0103 parte abordeaz\u0103 patru domenii distincte, dar profund conectate: \u00eenainte de toate formarea, \u00een mod deosebit la ascultare (a cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, a fra\u0163ilor \u015fi a surorilor, \u015fi a glasului Duhului). Exigen\u0163a form\u0103rii este cea \u00een mod absolut mai sim\u0163it\u0103 \u00een toat\u0103 lumea. Mul\u0163i intuiesc \u00een perspectiva sinodal\u0103 ceva frumos la care Domnul ne invit\u0103, dar se simt \u015fi nepotrivi\u0163i: lipsesc cuvintele \u015fi modurile pentru a merge \u00eenainte. Astfel, cer o formare care s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u015fcare \u015fi \u00een discu\u0163ie mentalit\u0103\u0163i \u015fi culturi, o formare integral\u0103, cu momente comune \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite \u00eentre laici, consacra\u0163i \u015fi preo\u0163i.<\/p>\n
\u00cen mod deosebit se percepe necesitatea de formare la discern\u0103m\u00e2nt personal, comunitar \u015fi eclezial: aici este \u00een joc percep\u0163ia diferen\u0163ei \u00eentre a face programare pastoral\u0103 \u015fi a se l\u0103sa condu\u015fi de Duhul. \u00cencet-\u00eencet termenul “discern\u0103m\u00e2nt” devine mai familiar. Este important s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 o etichet\u0103, ci s\u0103 se descopere profunzimile sale. A discerne cere \u00eenainte de toate s\u0103 ascult\u0103m cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, ie\u015find din zona noastr\u0103 de confort; dac\u0103 nu suntem constant \u00een ascultare, prea u\u015for vom schimba voin\u0163a Sa cu voin\u0163a noastr\u0103. Metoda conversa\u0163iei \u00een Duh, adaptat\u0103 \u015fi integrat\u0103 cum se cuvine, este considerat\u0103 de mare ajutor (amintind c\u0103 metoda nu este o tehnic\u0103).<\/p>\n
Discern\u0103m\u00e2ntul este legat \u00een mod intrinsec cu luarea de decizii. Aici se deschide o tem\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru o Biseric\u0103 sinodal\u0103: cum s\u0103 dezvolt\u0103m modalit\u0103\u0163ile participate de decizie respect\u00e2nd diferitele roluri, \u00een circularitatea dialogului (\u00eentre to\u0163i membrii poporului lui Dumnezeu care nu subevalueaz\u0103 consultarea, nu o contrapune deliber\u0103rii, nici n-o transform\u0103 \u00een revendicare. Competen\u0163a decizional\u0103 a autorit\u0103\u0163ii (episcopul, Colegiul Episcopal, Pontiful Roman) este inalienabil\u0103, dar nu necondi\u0163ionat\u0103. Multe practici bune arat\u0103 cum, asta cu privire la acest punct, se \u00eenregistreaz\u0103 progrese importante acolo unde se reu\u015fe\u015fte s\u0103 se creasc\u0103 \u00een \u00eencrederea reciproc\u0103: \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea \u00een optica schimb\u0103rii de daruri poate pune \u00een circula\u0163ie o mare bog\u0103\u0163ie. \u00cen acest cadru se situeaz\u0103 problema organismelor de participare \u015fi a revitaliz\u0103rii lor \u00een cheie sinodal\u0103.<\/p>\n
Ultimul capitol al acestei sec\u0163iuni reia un punct asupra c\u0103ruia insista deja prima Sesiune: apelul la transparen\u0163\u0103, la dare de seam\u0103 de responsabilit\u0103\u0163ilor primite \u015fi la o evaluare care, \u00een manier\u0103 circular\u0103, relanseaz\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul pentru misiune. Nu este vorba de a ceda \u00een fa\u0163a unei mode din timpul nostru, ci de a ne reata\u015fa de tradi\u0163ia comunit\u0103\u0163ii de la \u00eenceputuri. “Transparen\u0163a \u015fi darea de seam\u0103 nu se limiteaz\u0103 la domeniul abuzurilor sexuale \u015fi financiare. Trebuie s\u0103 se refere \u015fi la planurile pastorale, la metodele de evanghelizare \u015fi la modalit\u0103\u0163ile cu care Biserica respect\u0103 demnitatea persoanei umane, de exemplu c\u00e2t prive\u015fte condi\u0163iile de munc\u0103 \u00een cadrul institu\u0163iilor sale”. De asemenea, “ini\u0163iativele \u00eentreprinse \u00een materie de safeguarding<\/i> (tutelarea minorilor \u015fi a persoanelor vulnerabile) \u015fi de promovare a accesului femeilor la pozi\u0163ii de autoritate \u015fi a particip\u0103rii lor la procesele decizionale”.<\/p>\nLocuri (Riccardo Battocchio)<\/b><\/h3>\n
A treia perspectiv\u0103, str\u00e2ns legat\u0103 cu celelalte, este cea a locurilor. Aici Instrumentum laboris<\/i> prezint\u0103 contextele concrete \u00een care se \u00eentrupeaz\u0103 rela\u0163ii \u015fi parcursuri. Recunosc\u00e2nd varietatea \u015fi pluralitatea experien\u0163elor ecleziale, invit\u0103 s\u0103 se dep\u0103\u015feasc\u0103 o viziune static\u0103 a locurilor \u015fi s\u0103 nu se opreasc\u0103 la o imagine piramidal\u0103 a rela\u0163iilor \u00eentre “locurile ecleziale”. Drumul sinodal care ne-a f\u0103cut mai con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 ast\u0103zi experien\u0163a tr\u0103it\u0103 a \u00eenr\u0103d\u0103cin\u0103rii teritoriale s-a schimbat fa\u0163\u0103 de doar c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103 (se amintesc fenomene precum urbanizarea, mobilitatea uman\u0103, cultura ambientului digital). Locul nu se mai define\u015fte numai geografic: aminte\u015fte de o re\u0163ea de rela\u0163ii \u015fi cere s\u0103 se reg\u00e2ndeasc\u0103 unele aspecte ale articul\u0103rii teritoriale a Bisericii, valoriz\u00e2nd rela\u0163ia circular\u0103 \u015fi dinamic\u0103 (“interioritatea reciproc\u0103” ce exist\u0103 deja \u00eentre parohie, diecez\u0103 sau eparhie, provincie ecleziastic\u0103, Biseric\u0103 universal\u0103).<\/p>\n
Vor fi g\u0103site instrumente \u015fi procese care s\u0103 evite fie \u00eenchiderea \u00een particular, fie fuga \u00eentr-un universalism abstract.<\/p>\n
\u00cen perspectiva “locurilor”, Adunarea este chemat\u0103 s\u0103 trateze teme ca promovarea organismelor de participare \u00een Biserica local\u0103, raporturile \u00eentre Biserici \u015fi episcopii lor (Conferin\u0163e Episcopale, Concilii particulare), slujirea adus\u0103 unit\u0103\u0163ii de episcopul de Roma \u00eentr-o Biseric\u0103 sinodal\u0103 misionar\u0103. Se insereaz\u0103 aici \u015fi reflec\u0163ia asupra dezvolt\u0103rilor pe care le-a cunoscut \u00een cursul anilor Sinodul Episcopilor (loc \u00een care se manifest\u0103 rela\u0163ia \u00eentre sinodalitate, colegialitate \u015fi primat), precum \u015fi reflec\u0163ia asupra formelor de exercitare a slujirii papei deschise la “situa\u0163ia nou\u0103” a drumului ecumenic, spre unitatea vizibil\u0103 a cre\u015ftinilor, un drum ireversibil \u015fi nicidecum op\u0163ional.<\/p>\n
\u00cen prima faz\u0103 a procesului sinodal \u015fi \u00een timpul primei Sesiuni ne-am confruntat cu \u00eentrebarea “Biseric\u0103 sinodal\u0103, ce spui despre tine \u00eens\u0103\u0163i?”. Astfel am maturat o con\u015ftientizare mai profund\u0103 a “semnelor caracteristice ale unei Biserici sinodale” \u015fi a dinamicilor de comuniune, misiune \u015fi participare care o structureaz\u0103. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103 \u015fi apoi \u00een timpul celei de-a doua Sesiuni, trat\u0103m \u00eentrebarea “cum”: cum poate identitatea de popor al lui Dumnezeu sinodal \u00een misiune s\u0103 ia form\u0103 concret\u0103 \u00een rela\u0163iile, parcursurile \u015fi locurile \u00een \u00eempletirea c\u0103rora se desf\u0103\u015foar\u0103 via\u0163a Bisericii?<\/p>\n
Metodologia de lucru din a doua Sesiune va fi obiect al unei prezent\u0103ri specifice mai departe. De altfel, ar fi fost imposibil s\u0103 fie pus\u0103 la punct f\u0103r\u0103 a dispune de textul definitiv al Instrumentum laboris<\/i>. Desigur, putem spune deja c\u0103 vor fi patru module, corespunz\u0103toare celor patru sec\u0163iuni al IL<\/i>. Vom continua s\u0103 utiliz\u0103m \u015fi conversa\u0163ia \u00een Duh, cu adapt\u0103rile necesare la un text care nu con\u0163ine scheme \u015fi \u00eentreb\u0103ri ca IL<\/i> din prima Sesiune. Nu vor disp\u0103rea timpurile de rug\u0103ciune, \u00eencep\u00e2nd de la reculegerea ini\u0163ial\u0103: am atins cu m\u00e2na c\u0103 ele schimb\u0103 calitatea faptului de a fi \u00eempreun\u0103 \u015fi a dialogului. \u00cen afar\u0103 de asta, la \u00eenceput vor fi prezentate roadele \u00eent\u00e2lnirii “Parohi pentru Sinod”, starea de avansare a lucr\u0103rilor celor zece Grupuri de studiu \u015fi ale celui instituit de SECAM despre discern\u0103m\u00e2ntul implica\u0163iilor teologice \u015fi pastorale ale poligamiei pentru Biserica din Africa. De aceast\u0103 dat\u0103 nu vom termina cu un Raport de sintez\u0103, ci cu un Document final la \u00eencheierea ambelor Sesiuni: vom \u00eenfrunta aprobarea sa cu un timp corespunz\u0103tor de rug\u0103ciune asupra textului, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem face un discern\u0103m\u00e2nt efectiv.<\/p>\n
Astfel se va termina a XVI-a Adunare General\u0103 Ordinar\u0103 a Sinodului Episcopilor, precum \u015fi func\u0163ia de raportor general \u015fi secretari speciali. \u00cen schimb, nu se va termina procesul sinodal care, \u00een configura\u0163ia dat\u0103 lui de constitu\u0163ia apostolic\u0103 Episcopalis communio<\/i>, cuprinde \u015fi faza punerii \u00een practic\u0103. Apoi, cuv\u00e2ntul se va \u00eentoarce in primis<\/i> la Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, c\u0103ruia Adunarea \u00eei va oferi propriile concluzii, \u015fi apoi din nou la tot poporul lui Dumnezeu, care \u00een fiecare Biseric\u0103 local\u0103 va fi chemat s\u0103 concretizeze chemarea de a cre\u015fte ca popor sinodal misionar.<\/p>\n