{"id":37623,"date":"2024-06-30T08:32:00","date_gmt":"2024-06-30T05:32:00","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=37623"},"modified":"2024-06-30T09:37:05","modified_gmt":"2024-06-30T06:37:05","slug":"lucrarea-domnului-este-datatoare-de-viata-meditatie-pentru-duminica-a-xiii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/06\/30\/lucrarea-domnului-este-datatoare-de-viata-meditatie-pentru-duminica-a-xiii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201dLucrarea Domnului este d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XIII-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

30 IUNIE 2024<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

LUCRAREA DOMNULUI ESTE D\u0102T\u0102TOARE DE VIA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

Domnul a creat universul \u0219i, \u00een acest act fondator, nu s-a g\u00e2ndit la moarte, ci a modelat creaturile pentru incoruptibilitate (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Invidia diavolului \u0219i seduc\u021bia lui au produs o consecin\u021b\u0103 dramatic\u0103: \u00eendep\u0103rtarea de Dumnezeu \u0219i r\u0103utatea \u00eel fac pe om s\u0103 \u201eapar\u021bin\u0103 mor\u021bii\u201d. Psalmul 29 r\u0103spunde c\u0103r\u021bii \u00cen\u021belepciunii recunosc\u00e2nd c\u0103 Dumnezeu are puterea de a-l ridica pe credincios din abisul mor\u021bii, mai ales prin mila \u0219i iertarea sa. Comunitatea din Corint a \u00eentrerupt timp de un an colecta pentru Ierusalim (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>); Paul le aminte\u0219te credincio\u0219ilor exemplul lui Cristos care, de\u0219i bogat, s-a f\u0103cut s\u0103rac pentru a-i \u00eembog\u0103\u021bi pe ceilal\u021bi. Evanghelia<\/em><\/strong> este alc\u0103tuit\u0103 dintr-o lung\u0103 poveste \u00een care sunt relatate dou\u0103 episoade care se \u00eentrep\u0103trund: fiica lui Iair de doisprezece ani a murit, iar femeia suferea de boal\u0103 de doisprezece ani; conduc\u0103torul sinagogii \u0219i femeia se prosterneaz\u0103 la picioarele lui Isus \u0219i \u00een final ob\u021bin m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em> anun\u021b\u0103 o veste bun\u0103 pentru adunarea care s\u0103rb\u0103tore\u0219te: \u201eDumnezeu nu a creat moartea\u201d \u0219i \u201enu se bucur\u0103 de ruina celor vii\u201d (\u00cen\u021b 1,13). Termenul \u201emoarte\u201d folosit \u00een v. 13 este \u00een paralel cu ap\u1e53leia<\/em>, \u201eruin\u0103\u201d (\u00een alt\u0103 parte opusul lui s\u014dt\u0113r\u00eda<\/em>, \u201em\u00e2ntuire\u201d – \u00cen\u021b 18,7); de aceea se crede, \u0219i \u00een lumina contextului, c\u0103 pasajul nu se refer\u0103 la moartea fizic\u0103, ci la ruina celor care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Dumnezeu (1,16; cf. Ez 18,32). Discursul continu\u0103 \u00een v. 14, transform\u00e2nd ceea ce s-a spus \u00een ceva pozitiv: planul divin (cf. Gen 1-3) se bazeaz\u0103 pe un proiect \u00een care nu exist\u0103 loc pentru moarte. Nu numai at\u00e2t, crea\u021bia \u00eens\u0103\u0219i este purt\u0103toare de m\u00e2ntuire (cf. Sg 16,24), particip\u0103 la planul lui Dumnezeu; ea nu este o copie estompat\u0103 a adev\u0103ratei realit\u0103\u021bi (poate polemiz\u00e2nd cu platonismul), ci, ca rod al lucr\u0103rii lui Dumnezeu, este bun\u0103. Enigmaticul v. 15 \u00eencheie a\u0219adar prima parte a lecturii cu o afirma\u021bie clar\u0103: \u201eC\u0103ci dreptatea este nemuritoare\u201d. \u00cen Cartea \u00cen\u021belepciunii, dreptatea este legat\u0103 de Lege \u0219i este o calitate posedat\u0103 \u00een principal de Dumnezeu (cf. 8,7) \u0219i, din acest motiv, nemuritoare; ea este oferit\u0103 oamenilor care o iubesc \u0219i se aga\u021b\u0103 de ea (cf. 1,1).<\/p>\n

A doua parte a lecturii anun\u021b\u0103 cu \u0219i mai mult\u0103 for\u021b\u0103 planul de origine: \u201eDumnezeu l-a creat pe om pentru incoruptibilitate\u201d, pentru c\u0103 l-a f\u0103cut \u201echipul propriei sale naturi\u201d (2,23). \u00cen compara\u021bie cu Gen 1,26-27, lectura face un pas mai departe, pentru c\u0103 nu se limiteaz\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 este chipul lui Dumnezeu, ci afirm\u0103 c\u0103 este chipul propriei sale naturi. Moartea este deci efectul invidiei diavolului, pentru prima dat\u0103 legat\u0103 de \u0219arpele din Gen 3,1-7 (cf. Ap 12,9; 20,2), gelos pe extraordinara condi\u021bie uman\u0103. Moartea la care se face referire nu este doar sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, ci este o condi\u021bie care poate fi experimentat\u0103 prin \u201eapartenen\u021ba la ea\u201d (\u201ecei care \u00eei apar\u021bin o experimenteaz\u0103\u201d – \u00cen\u021b 2,24), efect al r\u0103ut\u0103\u021bii \u0219i al \u00eendep\u0103rt\u0103rii de Dumnezeu (\u00cen\u021b 2,21-22). Aceste afirma\u021bii formeaz\u0103 fundalul pe care trebuie s\u0103 ascult\u0103m lecturile urm\u0103toare.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

A doua lectur\u0103 <\/em>aminte\u0219te ideea unei colecte spontane organizate de Biserica din Ierusalim pentru o foamete care a avut loc \u00eentre anii 48 \u0219i 50 d.Cr., sub \u00eemp\u0103ratul Claudius (cf. Fap 11,29). Cu ocazia adun\u0103rii ucenicilor reuni\u021bi la Ierusalim pentru a evalua activitatea lui Paul (Gal 2,10), Iacob, Petru \u0219i Ioan i-au cerut apostolului s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de s\u0103racii Bisericii din Ierusalim particip\u00e2nd la aceast\u0103 adunare. Contextul celei de-a doua Scrisori c\u0103tre Corinteni arat\u0103 cum comunitatea din Corint a avut unele dificult\u0103\u021bi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 (2Cor 12,18), care a fost \u00eentrerupt\u0103 timp de un an (8,10).<\/p>\n

Lectura \u00eencepe cu o captatio benevolentiae<\/em> \u00een care sunt enumerate virtu\u021bile comunit\u0103\u021bii: abund\u0103 \u00een credin\u021b\u0103, vorbire, cunoa\u0219tere, zel \u0219i caritate (8,7). Aceste calit\u0103\u021bi nu sunt \u00eens\u0103 rezultatul unei sensibilit\u0103\u021bi deosebite; cre\u0219tinii din Corint aveau exemplul lui Isus Cristos, care \u201ede\u0219i era bogat, s-a f\u0103cut s\u0103rac pentru voi, pentru ca voi s\u0103 v\u0103 \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi prin s\u0103r\u0103cia lui\u201d (8,9). Iubirea lui Cristos pentru umanitate reprezint\u0103, de fapt, o noutate f\u0103r\u0103 precedent: acolo unde oamenii sunt condu\u0219i s\u0103 caute propriul interes, Fiul s-a dezbr\u0103cat de bog\u0103\u021bie \u00een vederea unui bine mai mare, pentru a-i \u00eembog\u0103\u021bi pe cei la care a fost trimis (cf. Fil 2,5-11). Imaginea bog\u0103\u021biei este astfel folosit\u0103 pentru a oferi un exemplu care pune \u00een lumin\u0103 sensul harului divin: \u00eentruc\u00e2t Dumnezeu posed\u0103 o plin\u0103tate debordant\u0103 de via\u021b\u0103, el \u00eei poate \u00eembog\u0103\u021bi pe ceilal\u021bi. Lectura se \u00eencheie cu vv. 13-15 care insist\u0103 asupra efectului acestei \u00eemp\u0103r\u021biri de bunuri: schimbul de daruri \u00eentre comunitatea din Corint, chemat\u0103 s\u0103-i sus\u021bin\u0103 cu bunuri pe cei s\u0103raci, \u0219i cea din Ierusalim, aleas\u0103 de Dumnezeu ca biseric\u0103 mam\u0103 pentru binecuv\u00e2ntarea tuturor celorlalte.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Aclama\u021bia la Evanghelie reia una dintre temele principale ale primei lecturi \u0219i preg\u0103te\u0219te adunarea pentru ascultarea Cuv\u00e2ntului: \u201eM\u00e2ntuitorul nostru Isus Cristos a \u00eenvins moartea \u0219i a f\u0103cut s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 via\u021ba prin Evanghelie\u201d (2Tim 1,10). Evanghelia relateaz\u0103, a\u0219adar, o lung\u0103 istorie \u00een care sunt narate dou\u0103 episoade \u00eentrep\u0103trunse, legate \u00eentre ele prin numeroase paralele: fiica lui Iair a murit la v\u00e2rsta de doisprezece ani, iar hemoroida sufer\u0103 de boal\u0103 de doisprezece ani (v. 25.42); conduc\u0103torul sinagogii \u0219i femeia se prostern\u0103 la picioarele lui Isus (v. 22.33) \u0219i \u00een cele din urm\u0103 ob\u021bin credin\u021ba \u0219i m\u00e2ntuirea (v. 23.28.34-36).<\/p>\n

\uf0fe Moartea<\/strong>. Primul episod este men\u021bionat \u0219i reluat mai t\u00e2rziu. El se bazeaz\u0103 pe un contrast puternic: Iair este un lider de sinagog\u0103, o persoan\u0103 care se define\u0219te \u00een primul r\u00e2nd prin rolul s\u0103u \u00een comunitatea lui Israel. El, \u00eens\u0103, de\u0219i este o figur\u0103 puternic\u0103, este disperat, are o fiic\u0103 grav bolnav\u0103. Din acest motiv, reac\u021bia sa \u00een fa\u021ba lui Isus Cristos este imediat\u0103: \u201ecum l-a v\u0103zut, s-a aruncat la picioarele lui\u201d (v. 22), pe deplin convins c\u0103 Isus este Fiul lui Dumnezeu (Mc 3,11; cf. 2Reg 4,37; Fap 10,25-26). Liderul sinagogii, a\u0219adar, nu se opre\u0219te aici, ci \u00eel implor\u0103 pe Isus s\u0103-i salveze fiica, folosind verbul s\u00f3z\u014d<\/em>, \u201ea salva\u201d, al c\u0103rui sens nu este doar material; cer\u00e2nd m\u00e2ntuirea, tat\u0103l arat\u0103 c\u0103 recunoa\u0219te c\u0103 \u00een vindecarea realizat\u0103 de Isus se va manifesta lucrarea lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i, care nu se limiteaz\u0103 la redarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ci restaureaz\u0103 persoana \u00een mod integral \u0219i la un nivel mai profund.<\/p>\n

\uf0fe Pierderea de s\u00e2nge.<\/strong> \u00cen acest moment, pe drum, Isus este atins de o femeie al c\u0103rei nume nu este precizat. Ea este descris\u0103 pornind de la boala care a afectat-o permanent (literal, v. 25 se traduce: \u201eo femeie care era \u00eentr-o pierdere de s\u00e2nge\u201d) \u0219i care i-a provocat mult\u0103 suferin\u021b\u0103 (\u201esuferise mult\u201d, v. 26). Ea devine astfel un simbol al tuturor celor aduna\u021bi pentru s\u0103rb\u0103toare, afecta\u021bi poate de r\u0103ni profunde (personale, de caracter) care marcheaz\u0103 existen\u021ba \u0219i o limiteaz\u0103. \u00centr-un sens general, condi\u021bia uman\u0103 \u00eens\u0103\u0219i este caracterizat\u0103 de o ran\u0103, drama mor\u021bii, iar timpul o anticipeaz\u0103 curg\u00e2nd ca o pierdere peren\u0103 de s\u00e2nge \u0219i amintindu-ne c\u0103 ea devine mai aproape \u00een fiecare zi.<\/p>\n

\uf0fe Mul\u021bi medici.<\/strong> Pierderile femeilor sunt persistente, ele nu dispar, munca multor speciali\u0219ti nu este suficient\u0103. Recuper\u00e2nd compara\u021bia, se poate spune c\u0103 rana uman\u0103 este incurabil\u0103, oamenii tr\u0103iesc paradoxul de a fi con\u0219tien\u021bi de boala de care sufer\u0103, caut\u0103 solu\u021bii pentru a opri curgerea s\u00e2ngelui (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 de exemplu la toate formele de c\u0103utare a bun\u0103st\u0103rii \u0219i la dependen\u021be), dar se confrunt\u0103 cu frustrarea de a nu reu\u0219i. Pentru a umple golul, oamenii recurg adesea la siguran\u021ba oferit\u0103 de bunurile materiale, dar acestea, de\u0219i garanteaz\u0103 o anumit\u0103 putere de cump\u0103rare, nu reu\u0219esc s\u0103 cumpere m\u00e2ntuirea (\u201echeltuindu-\u0219i \u00een zadar toate bunurile\u201d, v. 26), ba chiar sap\u0103 un \u0219an\u021b \u0219i mai ad\u00e2nc \u00een suflet \u0219i \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 (\u201eajunsese mai r\u0103u\u201d, v. 26).<\/p>\n

\uf0fe Auzind de Isus.<\/strong> Spirala mor\u021bii nu este \u00eentrerupt\u0103 prin propria decizie sau intui\u021bie, ci prin ini\u021biativa lui Dumnezeu. Femeia, de fapt, aude despre Isus, un trimis al Tat\u0103lui, cineva \u00eei anun\u021b\u0103 m\u00e2ntuirea care este aproape \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia. \u00cen acest fel, scena din Evanghelie propune o situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare cu cea care are loc \u00een Euharistie: celebrarea \u00eencepe cu o liturghie a Cuv\u00e2ntului \u00een care se proclam\u0103 vestea cea bun\u0103 a misterului pascal al lui Isus Cristos, pentru ca, dup\u0103 ce \u201eaude despre Isus\u201d, adunarea s\u0103 se pun\u0103 \u00een mi\u0219care \u0219i s\u0103 se apropie de el.<\/p>\n

\uf0fe \u0218i-a atins mantia.<\/strong> Femeia care suferea de hemoragie \u00eencalc\u0103 un tabu, pentru c\u0103, ating\u00e2ndu-l pe Isus, \u00eel p\u0103teaz\u0103 cu impuritate (Lev 15,25). Multe persoane \u00eent\u00e2lnite de Isus sunt vindecate prin contactul cu El (cf. Mc 1,41). \u00cen spatele acestor povestiri, Noul Testament anun\u021b\u0103 c\u0103, \u00een Isus Cristos, Dumnezeu s-a apropiat de umanitate \u00eentr-un mod inedit, l\u0103s\u00e2ndu-se chiar atins (1In 1,1-3). Isus \u00eensu\u0219i se refer\u0103 de mai multe ori la aceast\u0103 rela\u021bie \u201efizic\u0103\u201d: le ofer\u0103 cre\u0219tinilor s\u0103 m\u0103n\u00e2nce trupul s\u0103u (In 6,51) \u0219i continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 acest lucru \u00een sacramentele Bisericii; d\u0103ruie\u0219te \u201ep\u00e2inea\u201d Cuv\u00e2ntului (cf. Mt 4,4); se las\u0103 \u00eent\u00e2lnit \u201epersonal\u201d, identific\u00e2ndu-se perfect cu cre\u0219tinii (lui Paul, Cristos cel \u00cenviat \u00eei va spune: \u201eEu sunt Isus, pe care tu \u00eel persecu\u021bi\u201d, lovind Biserica, cf. Fap 9,5).<\/p>\n

\uf0fe Cine m-a atins?<\/strong> Isus \u00ee\u0219i d\u0103 seama de vindecarea femeii \u0219i \u00een\u021belege c\u0103 din el a ie\u0219it o for\u021b\u0103; \u00een acest fel, recunoa\u0219te c\u0103 ea s-a apropiat de el cu sinceritate \u0219i cu o implicare total\u0103 (v. 30-34). Evanghelia creeaz\u0103, a\u0219adar, un contrast \u00eentre mul\u021bimea care are o rela\u021bie superficial\u0103 cu Isus Cristos \u0219i femeia bolnav\u0103 care se apropie de Maestru cu dorin\u021ba de a intra \u00eentr-o rela\u021bie cu el: \u201eFiica mea, credin\u021ba ta te-a m\u00e2ntuit\u201d. Astfel, cre\u0219tinii \u00een\u021beleg c\u0103 credin\u021ba \u00een Isus Cristos este cea care face posibil\u0103 vindecarea, pentru c\u0103 favorizeaz\u0103 contactul cu o via\u021b\u0103 care este mai puternic\u0103 dec\u00e2t moartea \u0219i r\u0103ul.<\/p>\n

\uf0fe Fiica ta a murit.<\/strong> \u00cen acest punct al povestirii, conduc\u0103torul sinagogii afl\u0103 soarta dramatic\u0103 a fiicei sale: moartea a pus st\u0103p\u00e2nire pe ea, nu mai este nimic de f\u0103cut. Cu toate acestea, Isus nu-i d\u0103 timp lui Iair s\u0103 se descurajeze \u0219i \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 mearg\u0103 mai departe cu cuvintele: \u201eNu te teme, ai doar credin\u021b\u0103\u201d (v. 36). Acest lucru afirm\u0103, cu \u0219i mai mult\u0103 for\u021b\u0103, c\u0103 credin\u021ba este cea care faciliteaz\u0103 trecerea de la moarte la via\u021b\u0103. Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu fiica lui Iair: Isus roste\u0219te un cuv\u00e2nt (\u201eFeti\u021b\u0103, \u00ee\u021bi spun, scoal\u0103-te!\u201d – v. 41) \u0219i acest cuv\u00e2nt are puterea de a o ridica. Pentru adunarea reunit\u0103 pentru celebrare, for\u021ba vital\u0103 a Cuv\u00e2ntului pe care \u00eel ascult\u0103 nu poate fi manifestat\u0103 mai clar.<\/p>\n

\n

ACTUALIZAREA MESAJULUI<\/u><\/strong> \u2013<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>MAREA CREDIN\u021a\u0102 \u0218I GESTURILE EI MICI<\/strong><\/p>\n

de Alberto Carrara<\/em><\/p>\n

Marcu poveste\u0219te dou\u0103 miracole, unul \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een cel\u0103lalt. Este un frumos artificiu literar pentru cineva care nu se distinge de obicei printr-o elegan\u021b\u0103 narativ\u0103 deosebit\u0103. Totu\u0219i, cele dou\u0103 miracole, poate tocmai pentru c\u0103 sunt povestite at\u00e2t de viu de Marcu, ofer\u0103 indicii, leg\u0103turi \u0219i relu\u0103ri simbolice interesante.<\/p>\n

    \n
  1. Personajele fragile \u0219i marginale. Ramifica\u021biile trupului<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen centrul celor dou\u0103 miracole se afl\u0103 dou\u0103 femei, foarte diferite una de cealalt\u0103: hemoroiza[1]<\/a> \u0219i fiica de doisprezece ani a lui Iair, conduc\u0103torul sinagogii. Dou\u0103 femei, a\u0219adar. Acesta este deja un detaliu important. Bibli\u0219tii ne reamintesc, de fapt, c\u0103 figura feminin\u0103, \u00een mediul social \u00een care tr\u0103ie\u0219te Isus, este marginal\u0103 \u00een compara\u021bie cu cea masculin\u0103. Aici, \u00eens\u0103, cele dou\u0103 figuri feminine sunt marginale \u0219i \u00een raport cu \u00eens\u0103\u0219i lumea feminin\u0103: femeia care pierde s\u00e2nge devine impur\u0103, iar impuritatea ei o exclude din rela\u021biile sociale \u201enormale\u201d. Fiica lui Iair are doar 12 ani \u0219i este pe moarte. Sunt dou\u0103 figuri care, prin urmare, fie nu mai pot face parte pe deplin din lumea adul\u021bilor, fie, \u00een cazul fiicei lui Iair, nu mai poate fi \u0219i risc\u0103 s\u0103 fie excluse definitiv prin sosirea nea\u0219teptat\u0103 a mor\u021bii. Femeia bolnav\u0103 ia ini\u021biativa \u0219i atinge mantia lui Isus. \u00cen cazul fiicei lui Iair, Isus \u00eensu\u0219i este cel care \u201eia de m\u00e2n\u0103 copila moart\u0103 de cur\u00e2nd\u201d.<\/p>\n

    \u00a0Relatarea lui Marcu aminte\u0219te de acel model antropologic de baz\u0103, simplu \u0219i intuitiv, pe care Biblia \u00eel pune frecvent \u00een ac\u021biune. Inima este sursa deciziilor cruciale, gura comunic\u0103 deciziile inimii cu ajutorul cuv\u00e2ntului, urechea ascult\u0103 cuv\u00e2ntul. M\u00e2inile opera\u021bionalizeaz\u0103 cuv\u00e2ntul auzit, iar picioarele permit ca ac\u021biunile s\u0103 fie exercitate pretutindeni, s\u0103 se bucure de o anumit\u0103 ubicuitate efectiv\u0103. \u00cen relatare, cei doi protagoni\u0219ti sunt bloca\u021bi de boal\u0103 \u0219i de moarte. Femeia care pierde s\u00e2nge iese din carapacea \u00een care boala o \u00eenchisese \u0219i \u00eentinde m\u00e2na. Aceast\u0103 ramifica\u021bie activ\u0103 a trupului ei atinge ramifica\u021bia trupului lui Isus, mantia, \u0219i este vindecat\u0103. \u00cen cazul fiicei lui Iair, m\u00e2na lui Isus face ca via\u021ba s\u0103 curg\u0103 din nou \u00een trupul f\u0103r\u0103 s\u00e2nge al copilei.<\/p>\n

      \n
    1. \u00centoarcerea la rela\u021bii<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Ambele miracole nu relateaz\u0103 doar \u00eentoarcerea la via\u021b\u0103 sau la plin\u0103tatea vie\u021bii a celui vindecat \u00een cele din urm\u0103, ci ele relateaz\u0103 \u0219i reintegrarea celor doi beneficiari ai miracolului \u00een rela\u021biile lor. Dialogul lui Isus cu femeia hemoroid\u0103 are ca scop transformarea gestului disperat \u0219i magic al femeii \u00eentr-o rela\u021bie eliberatoare cu el. Dar are \u0219i un al doilea efect: femeia, declar\u00e2ndu-\u0219i public vindecarea – \u201e… s-a aruncat \u00een fa\u021ba lui \u0219i i-a spus tot adev\u0103rul\u201d (Mc 5,33) \u2013 subliniaz\u0103 \u0219i integrarea ei deplin\u0103 \u00een via\u021ba social\u0103. \u0218i mai evident\u0103 este recuperarea plenitudinii rela\u021biilor \u00een cazul feti\u021bei. Miracolul are loc \u00een prezen\u021ba p\u0103rin\u021bilor, c\u0103rora, prin urmare, le este redat copilul, \u00eempreun\u0103 cu plin\u0103tatea vie\u021bii ilustrat\u0103 foarte bine de porunca foarte uman\u0103 dat\u0103 de Isus: \u201ea poruncit s\u0103 fie hr\u0103nit\u0103\u201d (Mc 5,43).<\/p>\n

        \n
      1. C\u0103l\u0103toria tragic\u0103 a lui Iair<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Credin\u021ba disperat\u0103 a celui care nu g\u0103se\u0219te nicio ie\u0219ire din dramele sale: o boal\u0103 imposibil\u0103 \u0219i istovitoare \u0219i moartea prematur\u0103, \u201e\u00een direct\u201d, a unui copil, a unei vie\u021bi care aproape c\u0103 nu a \u00eenceput \u00eenc\u0103. S\u0103 ne g\u00e2ndim, mai ales, la c\u0103l\u0103toria lui Iair: din momentul \u00een care a aflat de moartea copilului s\u0103u, p\u00e2n\u0103 la momentul chem\u0103rii lui Isus la via\u021b\u0103. Un moment tragic interminabil: Iair \u0219tie c\u0103 copilul, copilul s\u0103u, a murit. El nu \u0219tie \u00eenc\u0103 ce va urma, c\u0103 va \u00eenvia. Singura certitudine care \u00eei r\u0103m\u00e2ne \u00een acel moment este cuv\u00e2ntul lui Isus: \u201eNu te teme, crede numai!\u201d (Mc 5,36). Miracolul va veni mai t\u00e2rziu, doar mai t\u00e2rziu.\u00a0<\/strong><\/p>\n

          \n
        1. Credin\u021ba noastr\u0103 tragic\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          Credin\u021ba tragic\u0103 a lui Iair, cea dinaintea miracolului, este adesea credin\u021ba noastr\u0103. Singura noastr\u0103 certitudine, atunci c\u00e2nd toate celelalte certitudini e\u0219ueaz\u0103… Apropierea lui Isus este o apropiere care atinge \u0219i se las\u0103 atins\u0103. Cel care atinge, de fapt, este atins. A se vedea, \u00een acest sens, dubla semnifica\u021bie interesant\u0103 a verbului francez toucher<\/em>: a atinge \u0219i a fi mi\u0219cat. Atingerea mi\u0219c\u0103 \u0219i emo\u021bia \u201eatinge\u201d. Iat\u0103 de ce Isus \u201esimte\u201d atingerea femeii bolnave \u0219i de ce o \u201eatinge\u201d, o ia de m\u00e2n\u0103, pe feti\u021ba lui Iair. Poate c\u0103 acesta este \u0219i motivul pentru care Marcu citeaz\u0103 cuvintele lui Isus \u00een limba pe care Isus o folosea zilnic: \u201eTalit\u00e0 kum\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103: \u201eFeti\u021b\u0103, \u00ee\u021bi spun, ridic\u0103-te!\u201d (Mc 5,41). Isus \u0219tie s\u0103 se apropie cu adev\u0103rat, at\u00e2t pentru c\u0103 o ia pe feti\u021b\u0103 de m\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru c\u0103 vorbe\u0219te \u00een limba sa pentru a o chema la via\u021b\u0103.<\/p>\n

          \u00a0<\/strong><\/p>\n

          PUTEREA CREDIN\u021aEI<\/strong><\/p>\n

          de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

          La o citire sumar\u0103 a relat\u0103rii evanghelice, putem fi surprin\u0219i \u00een primul r\u00e2nd de puterea miraculoas\u0103 care eman\u0103 de la Isus, de \u201econtactul\u201d cu el care produce vindec\u0103ri nea\u0219teptate. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, este exact ceea ce caut\u0103 femeia, care suferea de hemoragie de doisprezece ani. \u0218i nu este tocmai prin contactul concret cu fiica lui Iair c\u0103 Isus o smulge din m\u00e2inile mor\u021bii?<\/p>\n

          Dac\u0103 ne oprim la acest aspect, ajungem s\u0103 concluzion\u0103m c\u0103 orice dorin\u021b\u0103 de a \u201eatinge\u201d pentru a fi vindecat, orice c\u0103utare a unui miracol instantaneu prin exerci\u021biul sim\u021burilor (\u0219i ce este mai solid dec\u00e2t atingerea?) este, \u00een fond, un lucru bun… De ce, atunci, s\u0103 arunc\u0103m suspiciunea asupra at\u00e2tor practici, clasific\u00e2ndu-le rapid drept supersti\u021bii? La urma urmei, chiar \u0219i \u00een sacramente, sim\u021burile au rolul lor: nu exist\u0103 ac\u021biuni precum sp\u0103larea, ungerea, m\u00e2ncatul, care implic\u0103 direct corpul nostru?<\/p>\n

          Este adev\u0103rat: \u00een religia cre\u0219tin\u0103, misterul \u00eentrup\u0103rii, al unui Dumnezeu care se face om, care ia carnea noastr\u0103, nu este o realitate periferic\u0103. \u0218i astfel, trupul lui Isus, ca \u0219i trupurile celorlal\u021bi, are de-a face cu m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

          Prin trupul s\u0103u, Isus vindec\u0103, elibereaz\u0103 de r\u0103u, salveaz\u0103 din captivitatea mor\u021bii. Prin gesturi concrete \u00ee\u0219i manifest\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de cei fl\u0103m\u00e2nzi, dezorienta\u021bi, suferinzi…<\/p>\n

          \u0218i tot prin trupul lor, discipolii s\u0103i primesc semnele concrete ale iubirii sale (sfintele sacramente) at\u00e2t \u00een liturghie, c\u00e2t \u0219i \u00een \u021bes\u0103tura cotidian\u0103 a existen\u021bei. Dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103, \u00een toate acestea, credin\u021ba, credin\u021ba \u00een Domnul Isus, este decisiv\u0103 \u0219i nu const\u0103 pur \u0219i simplu \u00een a crede c\u0103 a existat sau c\u0103 este cu adev\u0103rat Fiul lui Dumnezeu, ci \u00een a ne \u00eencredin\u021ba Lui, \u00een a lua cuv\u00e2ntul s\u0103u ca busol\u0103 a vie\u021bii noastre, \u00een a ne pune via\u021ba \u00een m\u00e2inile sale.<\/p>\n

          Dar care este obiectul acestei credin\u021be? Miracolul, posibilitatea de a fi eliberat de r\u0103u? Nu, este el \u00eensu\u0219i, Isus! \u0218i tocmai acest lucru face diferen\u021ba. Supersti\u021bia, ca \u0219i c\u0103utarea uneori compulsiv\u0103 a miraculosului, nu vizeaz\u0103 dec\u00e2t prodigiozitatea, efectul scontat. Credin\u021ba este abandonarea \u00eencrez\u0103toare \u00een El, \u00een Isus, \u00een voin\u021ba sa, \u00een iubirea sa.<\/p>\n

          Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 557\/mai-iulie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

          [1]<\/a> Din latina t\u00e2rzie haemorrhoissa<\/em>, format\u0103 printr-o interpretare gre\u0219it\u0103 a lui haemorrhousa<\/em>, din grecescul aimorr\u00fbsa<\/em>, partea feminin\u0103 a lui aimorr\u00e9\u014d<\/em>\u201ea pierde s\u00e2nge\u201d (cf. https:\/\/www.treccani.it\/vocabolario\/emorroissa\/).<\/p>\n

          Imagine: Vasily Polenov, \u00cenvierea fiicei lui Iair<\/em><\/p>\n

          Hits: 84<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XIII-A TPA B 30 IUNIE 2024\u00a0 LUCRAREA DOMNULUI ESTE D\u0102T\u0102TOARE DE VIA\u021a\u0102 Domnul a creat universul \u0219i, \u00een acest […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":37624,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37623"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37623"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37623\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37625,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37623\/revisions\/37625"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37624"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37623"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37623"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37623"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}