{"id":37519,"date":"2024-06-23T08:10:07","date_gmt":"2024-06-23T05:10:07","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=37519"},"modified":"2024-06-23T08:10:07","modified_gmt":"2024-06-23T05:10:07","slug":"domnul-raspunde-fricii-noastre-meditatie-pentru-duminica-a-xii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/06\/23\/domnul-raspunde-fricii-noastre-meditatie-pentru-duminica-a-xii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDomnul r\u0103spunde fricii noastre\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XII-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

23 IUNIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>DOMNUL R\u0102SPUNDE FRICII NOASTRE<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> este luat\u0103 din primul discurs rostit de Dumnezeu dup\u0103 ce a fost provocat de pl\u00e2ngerile dramatice ale lui Iob. Din furtun\u0103, Domnul \u00eei r\u0103spunde lui Iob cu iubire, pentru ca slujitorul s\u0103u s\u0103 se deschid\u0103 la misterul lui Dumnezeu creator. Registrul psaltic este unul de mul\u021bumire. Psalmul<\/em><\/strong> 106 celebreaz\u0103 interven\u021bia lui Dumnezeu pentru cei care s-au aflat \u00een diferite dificult\u0103\u021bi, iar versurile se concentreaz\u0103 pe partea dedicat\u0103 celor care c\u0103l\u0103toresc pe mare, baz\u00e2ndu-se pe Dumnezeu. \u00cen cea de-a doua lectur\u0103, Paul le aminte\u0219te cre\u0219tinilor un element esen\u021bial pentru a \u00een\u021belege slujirea sa: iubirea pe care Isus Cristos o simte pentru Paul exercit\u0103 o presiune puternic\u0103 \u0219i implicat\u0103: mort pentru to\u021bi, Isus Cristos \u00eenviat le permite celor care tr\u0103iesc pentru el s\u0103 se re\u00eennoiasc\u0103 \u00een mod extraordinar (lectura a doua<\/em><\/strong>). \u00cen evanghelie<\/em><\/strong>, Isus le cere discipolilor s\u0103 traverseze lacul \u00een timpul nop\u021bii, \u00een pericol: numai \u00een acest mod, c\u00e2nd discipolii cer ajutor, El \u00ee\u0219i dezv\u0103luie puterea \u0219i t\u0103ria Cuv\u00e2ntului s\u0103u.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em> este luat\u0103 dintr-un capitol important din cartea lui Iob. Dup\u0103 ce a trecut prin angoasa \u0219i triste\u021bea pe care le tr\u0103ie\u0219te din cauza unei suferin\u021be f\u0103r\u0103 precedent (Iob 2), Iob este vizitat de ni\u0219te prieteni care debiteaz\u0103 considera\u021bii religioase preambalate, bazate pe teoria retributiv\u0103: dac\u0103 Iob sufer\u0103, este cumva din vina lui. Protagonistul nu accept\u0103 vorbele lor \u0219i, cu multe gemete, se adreseaz\u0103 direct lui Dumnezeu, provoc\u00e2ndu-l (Iob 31,35-40). \u00cen mod surprinz\u0103tor, Dumnezeu r\u0103spunde, iar pasajul ales de Liturgia \u00a0Cuv\u00e2ntului este preluat tocmai din primul s\u0103u discurs (Iob 38-39). Domnul \u00ee\u0219i roste\u0219te cuvintele \u00een mijlocul unui uragan, un fenomen atmosferic extraordinar care \u00eenso\u021be\u0219te uneori apari\u021bia sa (cf. 2Reg 2,11; Is 29,6; Ier 23,19; Ez 1,4), semnal\u00e2nd prezen\u021ba sa maiestuoas\u0103 \u0219i amintind \u00een acela\u0219i timp transcenden\u021ba \u0219i distan\u021ba sa. Ie\u0219it din furtun\u0103, Dumnezeu nu r\u0103spunde cu afirma\u021bii, ci cu \u00eentreb\u0103ri!<\/p>\n

El nu se comport\u0103 ca un prieten, impun\u00e2ndu-i lui Iob punctul s\u0103u de vedere, ci \u00eel conduce cu iubire pentru ca el s\u0103 se deschid\u0103 la misterul lui Dumnezeu creator. Pasajul ales de liturgie se concentreaz\u0103 asupra m\u0103rii, element \u0219i figur\u0103 deopotriv\u0103 a haosului care amenin\u021b\u0103 via\u021ba uman\u0103 (cf. Is 27,1), dar care este dominat de Dumnezeu \u00een crea\u021bie (Gen 1,9-10). For\u021ba sa aparent de neoprit, de fapt, este limitat\u0103, ea a avut o origine similar\u0103 cu cea a oric\u0103rei fiin\u021be umane \u0219i Dumnezeu era deja prezent \u00een acel moment: a \u00eenchis-o \u00eentre dou\u0103 clape dup\u0103 na\u0219tere, \u00eenv\u0103luind-o cu nori de cea\u021b\u0103 (vv. 8-9). Mai mult, Dumnezeu a separat marea \u0219i uscatul pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 fi locuit, impun\u00e2nd o limit\u0103 potopului de ape \u0219i cre\u00e2nd posibilitatea vie\u021bii (vv. 10-11). \u00cen acest fel, Dumnezeu \u00eei sugereaz\u0103 lui Iob c\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i \u00een\u021belepciunea sa sunt mai \u00eenalte dec\u00e2t cele umane (cf. Is 55,8) \u0219i c\u0103 suferin\u021ba sa personal\u0103 nu este o anomalie \u00een raport cu guvernarea divin\u0103 a realit\u0103\u021bii.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

A doua lectur\u0103 <\/em>prezint\u0103 o afirma\u021bie decisiv\u0103 pentru \u00een\u021belegerea slujirii lui Paul: iubirea lui Cristos (genitivul este subiectul: iubirea pe care Isus Cristos o simte pentru Paul) exercit\u0103 o presiune puternic\u0103 \u0219i implicit\u0103 asupra lui (din sensul lui syn\u00e9ch\u014d<\/em>, \u201ea ap\u0103sa, a \u00eempinge\u201d; cf. Fil 1,23). Aceast\u0103 presiune deriv\u0103 din considerentul c\u0103 Cristos a murit pentru to\u021bi (\u00een favoarea tuturor), tocmai pentru c\u0103 to\u021bi sunt mor\u021bi (v. 14); condi\u021bia universal\u0103 de care se vorbe\u0219te \u00een v. 14 nu este alta dec\u00e2t cea enun\u021bat\u0103 \u00een v. 15: \u201ea murit pentru to\u021bi, pentru ca cei care tr\u0103iesc s\u0103 nu mai tr\u0103iasc\u0103 pentru ei \u00een\u0219i\u0219i\u201d; to\u021bi sunt mor\u021bi, pentru c\u0103 a tr\u0103i centrat pe sine nu este altceva dec\u00e2t un preludiu al sf\u00e2r\u0219itului, egoismul este o form\u0103 de moarte aparent\u0103 care \u00eel oblig\u0103 pe om s\u0103 \u00ee\u0219i caute propriul interes \u00een orice activitate. Cre\u0219tinii, \u00eens\u0103, particip\u00e2nd la moartea lui Isus Cristos, au \u201emurit fa\u021b\u0103 de aceste atitudini\u201d, \u0219i-au schimbat radical modul de via\u021b\u0103.\u201d Pasajul continu\u0103 s\u0103 descrie noua via\u021b\u0103 a cre\u0219tinului, dar o face \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor. Paul ne aminte\u0219te c\u0103 cei care au \u00eencetat s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103 pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, nu se concentreaz\u0103 doar asupra celorlal\u021bi, ci tr\u0103iesc \u201epentru cel care a murit \u0219i a \u00eenviat pentru ei\u201d (v. 15): rela\u021bia cu Domnul este cea care elibereaz\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 de condamnarea egoismului! Aceast\u0103 eliberare, \u00eens\u0103, nu este lipsit\u0103 de consecin\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu ceilal\u021bi; leg\u0103turile dintre cre\u0219tini, de fapt, nu mai sunt \u201edup\u0103 trup\u201d (v. 16), nu se mai bazeaz\u0103 pe c\u0103utarea propriului avantaj (\u201ea tr\u0103i pentru sine\u201d); \u00eensufle\u021bite de leg\u0103tura cu Isus Cristos, persoanele pot dep\u0103\u0219i rela\u021biile bazate pe satisfacerea propriilor nevoi (omul care tr\u0103ie\u0219te dup\u0103 trup trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 mai \u00eent\u00e2i la propria supravie\u021buire, cf. Rom 8,12-13) \u0219i se pot deschide dincolo de sine (cf. 1Cor 13). A fi \u201e\u00een Cristos\u201d, de fapt, \u00eenseamn\u0103 a fi acceptat prin credin\u021b\u0103 anun\u021bul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale \u0219i a fi primit pe Duhul Sf\u00e2nt (cf. Rom 8,9), cre\u00e2nd o noutate at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t poate fi comparat\u0103 cu crearea originilor (v. 17; cf. Is 43,18-19; 65,17; Gal 6,15).<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Noaptea.<\/strong> Cadrul \u00een care se petrece episodul evanghelic este nocturn: c\u00e2nd activitatea zilei este de obicei suspendat\u0103, Isus le cere ucenicilor s\u0103 traverseze Lacul Galileii. \u00centr-un pasaj paralel se afirm\u0103 chiar c\u0103 Isus \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe ucenici s\u0103 se deplaseze (Mt 14,22); aceast\u0103 decizie, de fapt, nu trebuie s\u0103 fi p\u0103rut cea mai convenabil\u0103, deoarece traversarea lacului pe timp de noapte putea fi periculoas\u0103, din cauza curen\u021bilor rapizi ai lacului \u0219i a furtunilor. Referirea la noapte evoc\u0103 \u0219i traversarea m\u0103rii (Ex 14,21), povestire fondatoare pentru credin\u021ba lui Israel. A\u0219adar, \u00eenc\u0103 de la primele r\u00e2nduri, suntem \u00eendemna\u021bi s\u0103 ascult\u0103m evanghelia \u00een a\u0219teptarea de a vedea \u00eemplinirea a ceea ce este enun\u021bat \u00een versetul de la aleluia: \u201eDumnezeu a vizitat poporul s\u0103u\u201d (Lc 7,16).<\/p>\n

\uf0fe S\u0103 trecem pe cel\u0103lalt mal.<\/strong> Lacul Tiberiadei nu numai c\u0103 desparte dou\u0103 maluri opuse, dar este grani\u021ba natural\u0103 dintre dou\u0103 lumi complet distincte: \u021bara lui Israel, unde obiceiurile \u0219i tradi\u021biile sunt condi\u021bionate \u00een mod decisiv de credin\u021ba evreilor, \u0219i teritoriul Decapoli (cf. Mc 5,1-20), locuit \u00een cea mai mare parte de p\u0103g\u00e2ni. Isus este gata s\u0103 \u00eenfrunte marea \u00een timpul nop\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 cont de riscuri, pentru c\u0103 este animat de dorin\u021ba de a ajunge la cei mai \u00eendep\u0103rta\u021bi \u0219i de a le aduce \u0219i lor vestea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei!<\/p>\n

\uf0fe Furtuna.<\/strong> Marcu precizeaz\u0103 c\u0103 ucenicii \u00eel iau pe Isus \u201ea\u0219a cum era\u201d \u00een barc\u0103; aceast\u0103 insisten\u021b\u0103 serve\u0219te poate pentru a sublinia ceea ce se ascunde \u00een spatele acestei ac\u021biuni: ucenicii cred c\u0103 nu se poate \u00eent\u00e2mpla nimic r\u0103u cu Isus. \u00cen schimb, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tocmai ceea ce se tem ei! Trecerea brusc\u0103 de la v. 36 la v. 37 d\u0103 impresia c\u0103 furtuna se dezl\u0103n\u021buie de \u00eendat\u0103 ce au ie\u0219it \u00een larg. Av\u00e2nd \u00een vedere scurtimea nara\u021biunii, descrierea puterii apelor este foarte detaliat\u0103: furtuna este \u201emare\u201d, \u201evalurile\u201d spal\u0103 barca, aceasta devine \u201eplin\u0103\u201d de ap\u0103. La fel ca marinarii din Psalmul 106, ucenicii sunt surprin\u0219i de for\u021ba de neoprit a unui pericol imprevizibil. E noaptea credin\u021bei: asemenea lui Israel \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rii cu moartea, ucenicii sunt \u0219i ei \u00eengrozi\u021bi (cf. Ex 14,10) \u0219i, ca \u00een Psalmul 106, \u00eel invoc\u0103 pe Domnul care doarme \u00een spatele b\u0103rcii (cf. Ps 43,24).<\/p>\n

\uf0fe \u021aie nu-\u021bi pas\u0103!<\/strong> Ucenicii interpreteaz\u0103 somnul lui Isus ca pe un semn de profund\u0103 indiferen\u021b\u0103 \u0219i deta\u0219are: verbul mel\u00e9i<\/em>, \u201ea se \u00eengriji\u201d, este acela\u0219i cu cel folosit pentru p\u0103storul c\u0103ruia nu-i pas\u0103 deloc de oi (In 10,13). Cuvintele lor dezv\u0103luie o anumit\u0103 incredulitate \u0219i contrazic ceea ce Scriptura dezv\u0103luie despre Domnul: Dumnezeu are \u201egrij\u0103 de toate\u201d (\u00cen\u021b 12,13) \u0219i \u00een special de copiii s\u0103i (1Pt 5,7).<\/p>\n

\uf0fe Potole\u0219te-te! Taci!<\/strong> \u00cen v. 39, este descris ceva foarte asem\u0103n\u0103tor cu Ps 106: marea este abordat\u0103 \u0219i mustrat\u0103 ca \u0219i cum ar fi o fiin\u021b\u0103 vie: \u201ePotole\u0219te-te! Taci!\u201d. Lexicul folosit creeaz\u0103 astfel o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre scena furtunii \u0219i povestirile de exorcizare (cf. Mc 1,25). Duhurile necurate, de fapt, ca \u0219i ucenicii, pun la \u00eendoial\u0103 grija lui Dumnezeu pentru oameni, dar se exprim\u0103 \u00een termeni mai drastici (Mc 1,24: \u201ea\u021bi venit s\u0103 ne ruina\u021bi\u201d); pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103\u0219i ispita diabolic\u0103 genereaz\u0103 o agita\u021bie asem\u0103n\u0103toare cu cea care se produce \u00een timpul furtunii (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la energia de neoprit a omului posedat din Mc 5,4). \u00cempotriva acestei m\u0103ri, Isus \u00ee\u0219i exercit\u0103 autoritatea prin cuv\u00e2ntul s\u0103u \u0219i prin calmarea valurilor care agit\u0103 inimile discipolilor.<\/p>\n

\uf0fe Fric\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103.<\/strong> Dup\u0103 ce a st\u0103p\u00e2nit furtuna, Isus le pune \u00eentreb\u0103ri discipolilor, pentru ca ace\u0219tia s\u0103 reflecteze \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sensul celor \u00eent\u00e2mplate: \u201eDe ce v\u0103 este fric\u0103? \u00cenc\u0103 nu ave\u021bi credin\u021b\u0103?\u201d (v. 40). Furtuna care \u00eei zguduie este identificat\u0103 cu precizie: ei au devenit prad\u0103 fricii, un sentiment intens pe care \u00eel tr\u0103ie\u0219te cineva \u00een fa\u021ba unui pericol mortal. Credin\u021ba este prezentat\u0103, a\u0219adar, ca acea virtute dat\u0103 de Dumnezeu care permite s\u0103 \u00eenving\u0103 teroarea; referin\u021ba la Exod devine astfel explicit\u0103, deoarece eliberarea lui Israel este povestit\u0103 tocmai ca o trecere de la fric\u0103 la credin\u021b\u0103 (cf. Ex 14,10.30-31). Ca \u0219i \u00een povestirea din Ex 14, \u0219i \u00een Mc 4,39-40 discipolii trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 se confrunt\u0103 cu un obstacol insurmontabil \u0219i astfel descoper\u0103 c\u0103 Dumnezeu este capabil s\u0103 deschid\u0103 o cale chiar \u0219i atunci c\u00e2nd totul pare pierdut. Credin\u021ba este, a\u0219adar, acel dar divin care sus\u021bine persoana chiar \u0219i atunci c\u00e2nd circumstan\u021bele exterioare par s\u0103 contrazic\u0103 bun\u0103tatea lui Dumnezeu \u0219i propriile promisiuni; aceast\u0103 virtute este o caracteristic\u0103 esen\u021bial\u0103 a vie\u021bii de adult: dac\u0103 stadiul de copil cere o confirmare constant\u0103, adultul poate \u00eenfrunta crizele \u0219i \u00eencerc\u0103rile f\u0103r\u0103 s\u0103 fie zdruncinat, pentru c\u0103 \u0219tie s\u0103 se \u00eencread\u0103. \u00centre fric\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103 se afl\u0103 rug\u0103ciunea: ucenicii strig\u0103 atunci c\u00e2nd sunt dispera\u021bi, c\u00e2nd cred c\u0103 totul s-a terminat, \u0219i astfel devin martorii interven\u021biei extraordinare a lui Dumnezeu; adunarea care s\u0103rb\u0103tore\u0219te este, a\u0219adar, invitat\u0103 la rug\u0103ciune, pentru ca \u00een \u00eencercare s\u0103 fie martori la prodigioasa m\u00e2ntuire divin\u0103 care se realizeaz\u0103 in extremis<\/em>.<\/p>\n