{"id":37341,"date":"2024-06-09T09:14:38","date_gmt":"2024-06-09T06:14:38","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=37341"},"modified":"2024-06-09T09:15:28","modified_gmt":"2024-06-09T06:15:28","slug":"domnul-elibereaza-de-cel-rau-meditatie-pentru-duminica-a-x-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/06\/09\/domnul-elibereaza-de-cel-rau-meditatie-pentru-duminica-a-x-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDomnul elibereaz\u0103 de cel r\u0103u\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a X-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A X-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n

9 IUNIE 2024<\/strong><\/p>\n

DOMNUL ELIBEREAZ\u0102 DE CEL R\u0102U<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu nu \u00eei abandoneaz\u0103 pe Adam \u0219i Eva, ci \u00eei caut\u0103, ini\u021biind un dialog cu ei (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). \u201eC\u0103l\u0103toria omului\u201d \u00eencepe atunci c\u00e2nd Adam recunoa\u0219te c\u0103 a rupt rela\u021bia cu Dumnezeu \u0219i, \u00een ciuda rezisten\u021bei celor doi, \u00eenfr\u00e2ngerea \u0219arpelui este anun\u021bat\u0103 ca sigur\u0103. Psalmul <\/em><\/strong>129 spune: \u201eLa Domnul este \u00eendurare \u015fi bel\u015fug de m\u00e2ntuire.<\/em> El nu-l abandoneaz\u0103 pe p\u0103c\u0103tos, ci \u00eel caut\u0103 pentru a-l recupera. De aceea, psalmul ofer\u0103 adun\u0103rii cuvinte cu care s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 vina \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 astfel c\u0103l\u0103toria de \u00eentoarcere. A doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, luat\u0103 din a doua Scrisoare c\u0103tre Corinteni, este menit\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 credin\u021ba adun\u0103rii liturgice pentru ca aceasta s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 dificult\u0103\u021bile, tr\u0103ite \u00een Dumnezeu, aduc o re\u00eennoire a omului interior. Evanghelia<\/em><\/strong> prezint\u0103 o disput\u0103 \u00eentre Isus \u0219i c\u0103rturari cu privire la autoritatea sa asupra duhurilor necurate; ea anun\u021b\u0103 c\u0103 Fiul este capabil s\u0103-l \u00eenving\u0103 pe cel r\u0103u, eliber\u00e2ndu-i pe credincio\u0219i \u0219i smulg\u00e2ndu-i din ghearele lui.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103 se concentreaz\u0103 pe relatarea interven\u021biei lui Dumnezeu dup\u0103 c\u0103derea lui Adam \u0219i a Evei \u00een Gen 3. Bun\u0103tatea este astfel evident\u0103 \u00eenc\u0103 din primele r\u00e2nduri: Dumnezeu nu-l abandoneaz\u0103 pe cel p\u0103c\u0103tos, ci continu\u0103 s\u0103-l cheme (\u201eUnde e\u0219ti?\u201d Gen 3,9). Domnul \u0219tie foarte bine unde se afl\u0103 Adam, dar \u00eel caut\u0103 pentru ca el s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u00e2t de departe a ajuns dup\u0103 c\u0103dere. Martin Buber, un filosof evreu din secolul al XIX-lea, ar spune c\u0103 tocmai atunci c\u00e2nd Adam recunoa\u0219te c\u0103 \u0219i-a rupt rela\u021bia cu Dumnezeu (\u201em-am ascuns\u201d – v. 10) \u00eencepe c\u0103l\u0103toria uman\u0103 (acesta este titlul unei c\u0103r\u021bi a sa \u00een care dedic\u0103 un capitol tocmai acestui pasaj). Dup\u0103 acest prim schimb de replici, Dumnezeu continu\u0103 s\u0103 \u00eei pun\u0103 omului \u00eentreb\u0103ri: \u201eCine \u021bi-a f\u0103cut cunoscut c\u0103 e\u0219ti gol? Ai m\u00e2ncat din pomul…?\u201d (Gen 3,11).<\/p>\n

Domnul \u00eel acuz\u0103 pe Adam de p\u0103cat prin intermediul formei interogative, pentru a-i stimula reflec\u021bia \u0219i a-l convinge de comportamentul s\u0103u eronat. Cei doi protop\u0103rin\u021bi nu accept\u0103 \u00eens\u0103 corec\u021bia, refuz\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 pe drumul de \u00eentoarcere \u0219i arat\u0103 cu degetul vinovatul: este vina femeii, este vina lui Dumnezeu (\u201eFemeia pe care ai pus-o l\u00e2ng\u0103 mine…\u201d – v.12), este vina \u0219arpelui (\u201e\u0218arpele m-a am\u0103git…\u201d – v.13). Lectura se \u00eencheie apoi cu blestemul \u0219arpelui, o porunc\u0103 (\u201eBlestemat e\u0219ti tu \u00eentre toate vie\u021buitoarele\u201d – v. 14) care se deschide cu anun\u021bul unei alte ve\u0219ti bune importante: \u201eVoi pune du\u0219m\u0103nie \u00eentre tine \u0219i femeie, \u00eentre femeia ta \u0219i urma\u0219ii ei; ea \u00ee\u021bi va zdrobi capul \u0219i tu \u00eei vei submina c\u0103lc\u00e2iul\u201d (v. 15). Pasajul prefigureaz\u0103 venirea lui Isus Cristos, \u201en\u0103scut din femeie\u201d (Gal 4,4), \u0219i \u00eenfr\u00e2ngerea \u0219arpelui; traducerea latin\u0103 a Vulgatei <\/em>folose\u0219te un pronume feminin (\u201eaceasta te va zdrobi\u201d) \u0219i leag\u0103 victoria asupra animalului de lucrarea Fecioarei Maria. Adunarea, a\u0219adar, este chemat\u0103 s\u0103 identifice for\u021ba care \u00eentunec\u0103 inima fiec\u0103rui om, recunosc\u00e2nd ispita diabolic\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd vestea viitorului Mesia.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Misiunea lui Paul a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de multe \u00eencerc\u0103ri \u0219i suferin\u021be (2Cor 4,8-12), iar cuvintele de la \u00eenceputul celei de-a doua lecturi se \u00een\u021beleg tocmai \u00een lumina acestui context: \u201eAnima\u021bi \u00eens\u0103 de acela\u0219i spirit de credin\u021b\u0103 despre care este scris: \u00abAm crezut, de aceea am vorbit\u00bb (Ps 116,10), credem \u0219i noi \u0219i de aceea vorbim\u201d (v. 13). Proclamarea sincer\u0103 a evangheliei, care nu se opre\u0219te nici \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor, nu poate fi dec\u00e2t rodul credin\u021bei. \u0218i acest lucru este valabil pentru fiecare cre\u0219tin: c\u00e2nd \u00eencerc\u0103rile descurajeaz\u0103, c\u00e2nd \u201emoartea ac\u021bioneaz\u0103 \u00een noi\u201d (v. 12), credin\u021ba este cea care d\u0103 lumin\u0103. C\u0103ci cei care au avut o \u00eent\u00e2lnire cu Isus Cristos mort \u0219i \u00eenviat \u0219tiu c\u0103 Tat\u0103l poate s\u0103 ne dea o energie mai puternic\u0103 dec\u00e2t moartea chiar \u0219i \u00een cele mai dificile circumstan\u021be (\u201ecel care l-a \u00eenviat pe Domnul Isus ne va \u00eenvia \u0219i pe noi\u201d – v. 14). De aceea, Paul poate s\u0103 proclame c\u0103 \u201etotul… este pentru voi\u201d (v. 15), \u00eencrez\u0103tor c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i cele mai grele experien\u021be pot fi benefice persoanei. Paul nu se descurajeaz\u0103: \u00een timp ce suferin\u021bele fac ca omul s\u0103u exterior s\u0103 se \u201edezmor\u021beasc\u0103\u201d (v. 16; verbul diafthe\u00edr\u014d<\/em> este folosit \u00een Lc 12,33 pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea provocat\u0103 de molim\u0103), credin\u021ba, pe de alt\u0103 parte, produce o cre\u0219tere a omului interior, o \u201enoutate\u201d (\u00een greac\u0103 se folose\u0219te verbul anakain\u00f3\u014d<\/em>, de la kain\u00f3s<\/em>, \u201enou\u201d) care se repet\u0103 \u00een fiecare zi; \u00eentr-adev\u0103r, c\u00e2nd trupul se va desface definitiv, dup\u0103 moarte, fiecare cre\u0219tin va avea o locuin\u021b\u0103 stabil\u0103 \u00een cer (2Cor 5,1).<\/p>\n

Participarea la Euharistie are, a\u0219adar, scopul de a \u00eent\u0103ri credin\u021ba adun\u0103rii liturgice, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege c\u0103 dificult\u0103\u021bile, tr\u0103ite \u00een Dumnezeu, pot determina o re\u00eennoire a omului interior. Suferin\u021ba, tr\u0103it\u0103 cu credin\u021b\u0103, devine u\u0219oar\u0103 (\u201epovara momentan\u0103 \u0219i u\u0219oar\u0103 a necazului nostru\u201d, v. 17) \u0219i este chiar un motiv de glorie (\u201ene procur\u0103 o cantitate incomensurabil\u0103 \u0219i ve\u0219nic\u0103 de glorie\u201d, v. 17). Aceast\u0103 con\u0219tientizare este posibil\u0103 doar atunci c\u00e2nd ochii credinciosului nu se opresc doar asupra realit\u0103\u021bilor vizibile, ci sunt capabili s\u0103-L contemple pe Dumnezeul invizibil \u0219i ve\u0219nic (v. 18).<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Mul\u021bimea.<\/em><\/strong> Evanghelia \u00eencepe cu o trimitere la o scen\u0103 obi\u0219nuit\u0103 \u00een Marcu, cea a casei. Isus intr\u0103 \u00eentr-o cas\u0103 particular\u0103 \u0219i din nou se adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u o mul\u021bime mare, at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu discipolii, nu au timp nici m\u0103car s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o diferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de primele capitole din Marcu: dac\u0103 succesul lui Isus este din ce \u00een ce mai mare (3,7-8), acum apar primele semne ale respingerii dramatice care \u00eel va conduce la patima sa. Rudele sale, de fapt, \u201eies\u201d (\u00een greac\u0103 ex\u00e9rchomai<\/em>) s\u0103 \u00eel aduc\u0103 \u0219i \u00eel consider\u0103 c\u0103 \u201e\u0219i-a ie\u0219it din min\u021bi\u201d (\u00een greac\u0103 ex\u00e9rchomai<\/em> este \u00eentotdeauna folosit\u0103); jocul de cuvinte creeaz\u0103 un efect ironic: \u00een timp ce rudele cred c\u0103 Isus a \u00eennebunit, de fapt ele sunt cele care \u201e\u0219i-au ie\u0219it din min\u021bi\u201d. \u00cen plus, verbul folosit pentru a descrie ac\u021biunea lor (\u201eau ie\u0219it s\u0103-l prind\u0103\u201d) este mai degrab\u0103 contondent (grecesc krat\u00e9\u014d<\/em>, \u201ea apuca\u201d), indic\u0103 cel pu\u021bin o anumit\u0103 insisten\u021b\u0103 \u0219i poate implica \u0219i folosirea for\u021bei (Mc 6,17; folosit \u00een relatarea Patimilor Mc 14,1.44.46); versetul traduce astfel tendin\u021ba de a dori s\u0103 str\u00e2ngem lucrarea lui Dumnezeu \u00een mrejele a ceea ce este rezonabil \u0219i sensibil, f\u0103r\u0103 a recunoa\u0219te c\u0103 \u201ecuv\u00e2ntul lui Dumnezeu nu este \u00eenl\u0103n\u021buit\u201d (2Tim 2,9).<\/p>\n

\uf0fe O \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie divizat\u0103?<\/em><\/strong> C\u0103rturarii nu se limiteaz\u0103 la respingere, ci formuleaz\u0103 o acuza\u021bie foarte grav\u0103 \u00eempotriva lui Isus (v. 22): \u00een opinia lor, el se face vinovat de vr\u0103jitorie \u0219i de activitate diabolic\u0103, o crim\u0103 pedepsit\u0103 chiar cu moartea (Ex 22,17; Lev 20,6.27; Dt 18,10-11). Isus reac\u021bioneaz\u0103 la aceste acuza\u021bii cu mare mil\u0103. El formuleaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i o \u00eentrebare: \u201eCum poate Satana s\u0103-l alunge pe Satana?\u201d (v. 23) \u0219i folose\u0219te genul parabolei (\u201eDar el \u00eei chema \u0219i le vorbea \u00een parabole\u201d – v. 23). Discursul este astfel construit pe baza unei frumoase arte retorice \u0219i urm\u0103re\u0219te s\u0103-i interogheze pe acuzatori pentru ca ace\u0219tia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 minciuna din spatele cuvintelor lor (a\u0219a cum face Dumnezeu \u00een Gen 3).<\/p>\n

Isus nu r\u0103spunde cu resentimente, ci, \u00een fa\u021ba refuzului c\u0103rturarilor, \u00eencearc\u0103 s\u0103-i conving\u0103 \u0219i s\u0103-i aduc\u0103 la adev\u0103rata \u00een\u021belepciune. Cele dou\u0103 imagini folosite de Isus sunt cele ale regatului \u0219i ale familiei, iar sensul este asem\u0103n\u0103tor: un regat divizat \u00een sine nu poate d\u0103inui (v. 24), la fel cum o familie \u00een care exist\u0103 certuri \u0219i fracturi este destinat\u0103 s\u0103 se destrame (v. 25); a crede c\u0103 Isus \u00eel alung\u0103 pe Satana \u00een numele lui Satana este mai presus de orice nerezonabil (v. 26).<\/p>\n

\uf0fe Omul puternic \u0219i cel mai puternic.<\/em><\/strong> Discursul parabolic \u00eel descrie pe Satana ca pe un om puternic, care posed\u0103 multe bunuri, \u021binute \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een casa sa (v. 27). Termenul folosit pentru \u201ebunurile\u201d diavolului este ske\u00faos<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 \u00een sens propriu \u201erecipient\u201d, dar care, prin extensie, se poate referi \u0219i la \u201ecorpul uman\u201d, a\u0219a cum se vede \u00een Fap 9,15 \u0219i 2Cor 4,7, unde omul este numit \u201evas de lut\u201d. Versetul anun\u021b\u0103 \u00eens\u0103, prin contrast, c\u0103 Isus este mai puternic (cf. Mc 1,7) dec\u00e2t diavolul, poate smulge sufletele din m\u00e2inile lui (cf. Is 24,21-22; 49,25; 53,12); Fiul, de fapt, este capabil s\u0103-l \u201elege\u201d \u0219i s\u0103-l neutralizeze, a\u0219a cum se va vedea mai t\u00e2rziu \u00een Evanghelia dup\u0103 Marcu, c\u00e2nd Isus \u00eel vindec\u0103 pe cel posedat pe care nimeni nu-l putea lega (\u00een Mc 5,3-4 se folose\u0219te acela\u0219i verb od\u00e9\u014d<\/em>, \u201ea lega\u201d). Puterea extraordinar\u0103 a lui Mesia este reafirmat\u0103 \u00een aclama\u021bia la evanghelie: \u201eAcum, principele acestei lumi va fi judecat\u201d (In 12,31).<\/p>\n

\uf0fe Blasfemia \u00eempotriva Duhului Sf\u00e2nt.<\/em><\/strong> Dup\u0103 parabole, Isus introduce o afirma\u021bie fundamental\u0103 prin formula: \u201eAdev\u0103r, adev\u0103r\u201d (v. 28). \u00cen primul r\u00e2nd, este proclamat\u0103 iertarea universal\u0103 (\u201efiilor oamenilor li se vor ierta toate p\u0103catele \u0219i, de asemenea, toate blasfemiile pe care le vor rosti\u201d, v. 28), nu exist\u0103 niciun p\u0103cat care s\u0103 \u00eel \u00eempiedice pe Dumnezeu s\u0103 ierte \u0219i astfel s\u0103 re\u00eennoiasc\u0103 persoana. Pe de alt\u0103 parte, doar blasfemia \u00eempotriva Duhului Sf\u00e2nt nu poate fi iertat\u0103 (v. 29). Contextul arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 form\u0103 de blasfemie se identific\u0103 cu siguran\u021b\u0103 cu comportamentul c\u0103rturarilor: \u201ec\u0103ci ei spuneau: \u00abEste posedat de un duh necurat\u00bb\u201d (v. 30). Adunarea, prin urmare, este chemat\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 un singur p\u0103cat de neiertat, cel al celor care confund\u0103 lucrarea divin\u0103 cu cea a celui r\u0103u. Catehismul ne ajut\u0103 s\u0103 aplic\u0103m acest pasaj la circumstan\u021be mai concrete: \u201eMila lui Dumnezeu nu cunoa\u0219te limite, dar cine refuz\u0103 \u00een mod deliberat s\u0103 o accepte prin poc\u0103in\u021b\u0103 respinge iertarea… \u0219i m\u00e2ntuirea. O astfel de \u00eempietrire poate duce la impeniten\u021b\u0103 definitiv\u0103\u201d (CBC 1864).<\/p>\n

\uf0fe Mama \u0219i fra\u021bii.<\/em><\/strong> V. 31 reia firul discursului \u00eentrerupt \u00een v. 21. \u00cen fa\u021ba \u00eentreb\u0103rii celor prezen\u021bi (\u201e…stau afar\u0103 \u0219i te caut\u0103\u201d, v. 32), Isus r\u0103spunde cu o \u00eentrebare – \u201eCine este mama mea \u0219i cine sunt fra\u021bii mei?\u201d (v. 33) – \u0219i, uit\u00e2ndu-se la cei prezen\u021bi, spune:<\/p>\n

\u201eOricine face voia lui Dumnezeu, acela \u00eemi este frate \u0219i sor\u0103 \u0219i mam\u0103\u201d (v. 35). Versetele creeaz\u0103 un contrast \u00eentre cei care r\u0103m\u00e2n \u201eafar\u0103\u201d (v. 31-32) \u0219i cei care sunt \u201e\u00een jurul lui\u201d (per\u00ed aut\u00f3n<\/em>, v. 32 \u0219i v. 34), \u00eentre rudele care critic\u0103 \u0219i discipolii apropia\u021bi. A-l urma pe Isus \u00eenseamn\u0103 a deveni parte a unei familii ale c\u0103rei leg\u0103turi sunt mult mai puternice dec\u00e2t cele trupe\u0219ti. \u00cen acest fel, Isus exalt\u0103 mai \u00eent\u00e2i paternitatea Fecioarei Maria, \u00eentemeiat\u0103 pe ascultarea de Cuv\u00e2nt \u0219i nu pe carne (Lc 1,26-38). Apoi exprim\u0103 o recunoa\u0219tere a alegerii f\u0103cute de ucenici: l\u0103s\u00e2nd totul pentru a asculta de voin\u021ba sa (cf. Mc 1,16-20), ei au format \u201enoua familie\u201d a lui Isus, \u00een virtutea ascult\u0103rii Cuv\u00e2ntului s\u0103u.<\/p>\n