![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/WhatsApp-Image-2024-05-29-at-21.19.29-667x500.jpeg\")
<\/p>\n\u00centre 23 \u0219i 25 mai, un grup de pelerini francezi a vizitat Arhidieceza de Bucure\u0219ti, anima\u021bi de dorin\u021ba de a lua contact direct cu locurile unde a tr\u0103it \u0219i a murit Fericitul Vladimir Ghika.<\/p>\n
Se \u0219tie c\u0103 Vladimir Ghika, n\u0103scut la Constantinopol din p\u0103rin\u021bi rom\u00e2ni de neam nobil, a fost educat \u00een Fran\u021ba, la Toulouse, iar \u00een 1923, la v\u00e2rsta de 50 de ani, a fost hirotonit preot pentru Arhidieceza de Paris. El se afla deja de ceva vreme \u00een capitala Fran\u021bei, unde ca laic desf\u0103\u0219urase un apostolat rodnic pe care l-a continuat cu \u0219i mai mult zel dup\u0103 sfin\u021birea preo\u021beasc\u0103. \u00cen vara lui 1939, Vladimir Ghika venise \u00een Rom\u00e2nia pentru o vizit\u0103; la izbucnirea r\u0103zboiului, \u00een luna septembrie a acelui an, el a cerut ierarhilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u021bar\u0103 pentru a-i asista spiritual pe compatrio\u021bii s\u0103i, greu \u00eencerca\u021bi. Instalarea regimului comunist nu i-a mai permis niciodat\u0103 s\u0103 revin\u0103 \u00een Arhidieceza de Paris, unde era \u00eencardinat, iar via\u021ba lui s-a sf\u00e2r\u0219it \u00een mod martiric \u00een luna mai 1954, \u00een \u00eenchisoarea Jilava, unde fusese \u00eencarcerat pentru c\u0103 ap\u0103rase cauza lui Dumnezeu.<\/p>\n
Arhidieceza de Paris nu a uitat niciodat\u0103 trecerea acestui membru credincios al s\u0103u, ba chiar, la scurt timp dup\u0103 moartea Monseniorului, ar fi dorit s\u0103 ini\u021bieze procesul de beatificare. Acest lucru nu a fost \u00eens\u0103 posibil, pentru c\u0103 ar fi expus martorii din Rom\u00e2nia la noi persecu\u021bii din partea regimului comunist. Abia dup\u0103 1989 a putut fi deschis\u0103 cauza de beatificare \u0219i canonizare, iar \u00een 2013 Monseniorul a fost ridicat la cinstea altarelor, fiind declarat Fericit.<\/p>\n
\u00a0Pelerinii francezi, \u00eentre care se afla \u0219i un descendent din familia Ghika, au dorit s\u0103 aduc\u0103 Monseniorului un omagiu prin vizita lor la Bucure\u0219ti tocmai \u00een aceast\u0103 lun\u0103 mai c\u00e2nd se \u00eemplinesc 70 de ani de la moartea sa. Programul pelerinajului a cuprins, ca obiective, Biserica Francez\u0103 (unde Monseniorul a slujit p\u00e2n\u0103 \u00een ziua arest\u0103rii), Fortul Jilava, Biserica Sf. Vasile cel Mare din str. Polon\u0103 (actualmente Catedrala greco-catolic\u0103, ridicat\u0103 \u0219i prin eforturile Monseniorului), cl\u0103dirile de pe Bulevardul Dacia unde a locuit Vladimir Ghika \u0219i mai apoi a fost judecat, Catedrala Sf. Iosif, unde Monseniorul a celebrat deseori Sf\u00e2nta Liturghie \u0219i unde ast\u0103zi este \u00eenhumat \u00een altarul Inimii Preasfinte a lui Isus.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu ocazia vizitei la Catedrala Sf. Iosif, pelerinii au avut prilejul s\u0103-l cunoasc\u0103 mai bine pe Fericitul Vladimir Ghika discut\u00e2nd cu \u00cePS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit, care, ca ini\u021biator al cauzei de beatificare, le-a putut oferi celor prezen\u021bi detalii de prim\u0103 m\u00e2n\u0103. La \u00eent\u00e2lnire au participat de asemenea p\u0103rintele Tarciziu \u0218erban, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al ARCB, precum \u0219i dr. Iulia Cojocariu \u0219i dl Luc Verly, cercet\u0103tori ai Fondului Vladimir Ghika de la ARCB. P\u0103rintele Tarciziu \u0218erban le-a vorbit pelerinilor despre istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti \u0219i a Catedralei Sf\u00e2ntul Iosif; apoi, Iulia Cojocariu a prezentat c\u00e2teva obiecte ce au apar\u021binut Monseniorului, azi p\u0103strate \u00een Arhiva ARCB. Dl Luc Verly, care a \u00eenso\u021bit grupul pe toat\u0103 durata vizitei \u00een Arhidiecez\u0103, le-a oferit pelerinilor francezi o imagine de ansamblu, extrem de bine documentat\u0103, asupra \u00eentregii activit\u0103\u021bi a Monseniorului, at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i \u00een Fran\u021ba. Vizita \u00een Bucure\u0219ti s-a \u00eencheiat printr-o Sf\u00e2nt\u0103 Liturghie, concelebrat\u0103 \u00een Catedral\u0103 cu potirul primit de Monsenior la hirotonire, \u0219i cu binecuv\u00e2ntarea cu relicva din Coroana de spini a M\u00e2ntuitorului, pe care Monseniorul o purta mereu asupra sa.<\/p>\n
Cea din urm\u0103 oprire pe urmele Prin\u021bului Ghika a fost la Predeal, \u00een data de 25 mai, pentru a vizita capela Sfintei Fecioare Maria a Libert\u0103\u021bii, ctitorit\u0103 de Monsenior. C\u0103l\u0103toria prin Rom\u00e2nia a continuat apoi cu o rug\u0103ciune la Sanctuarul Marian de la \u0218umuleu, cu vizitarea m\u0103n\u0103stirilor din Bucovina \u0219i a Memorialului de la Sighet, \u0219i s-a \u00eencheiat cu o \u00eent\u00e2lnire cu personalit\u0103\u021bi de marc\u0103 ale comunit\u0103\u021bii catolice de ambele rituri din Cluj. Ghidul lor aici a fost dl Emanuel Cosmovici, fiul p\u0103rintelui Horia Cosmovici care, t\u00e2n\u0103r avocat fiind, s-a convertit ca urmare a \u00eent\u00e2lnirii cu Monseniorul \u0219i ulterior a devenit preot greco-catolic.<\/p>\n
Ca martor\u0103 ocular\u0103 a acestui pelerinaj, la care am participat strict pe durata vizitei la Catedrala Sf. Iosif, am r\u0103mas impresionat\u0103 de marea dorin\u021b\u0103 a pelerinilor de a afla c\u00e2t mai mult despre Monsenior, precum \u0219i de evlavia cu care s-au rugat, \u00een genunchi, la altarul Inimii Preasfinte unde este \u00eenhumat Fericitul Vladimir Ghika.<\/p>\n
Liana Gehl<\/strong><\/p>\n \n Hits: 209<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centre 23 \u0219i 25 mai, un grup de pelerini francezi a vizitat Arhidieceza de Bucure\u0219ti, anima\u021bi de dorin\u021ba de a lua contact direct cu locurile unde a tr\u0103it \u0219i a murit Fericitul Vladimir Ghika. Se \u0219tie c\u0103 Vladimir Ghika, n\u0103scut la Constantinopol din p\u0103rin\u021bi rom\u00e2ni de neam nobil, a fost educat \u00een Fran\u021ba, la Toulouse, […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":37244,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[25,16],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37242"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37242"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37245,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37242\/revisions\/37245"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37244"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}