{"id":37055,"date":"2024-05-19T09:04:42","date_gmt":"2024-05-19T06:04:42","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=37055"},"modified":"2024-05-19T09:04:42","modified_gmt":"2024-05-19T06:04:42","slug":"darul-care-ne-deschide-spre-misiune-meditatie-in-duminica-rusaliilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/05\/19\/darul-care-ne-deschide-spre-misiune-meditatie-in-duminica-rusaliilor\/","title":{"rendered":"\u201eDarul care ne deschide spre misiune\u201d – Medita\u021bie \u00een Duminica Rusaliilor"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune \u00a0un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

COBOR\u00c2REA DUHULUI SF\u00c2NT<\/u><\/strong><\/p>\n

19 MAI 2024<\/strong><\/p>\n

DARUL CARE NE DESCHIDE SPRE MISIUNE<\/strong><\/p>\n

Darul Duhului Sf\u00e2nt este culmea care \u00eenchide perioada pascal\u0103: nu exist\u0103 un dar mai mare! Datorit\u0103 Spiritului lui Cristos se poate na\u0219te \u00een fiecare dintre noi omul nou, capabil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nu mai dup\u0103 dorin\u021bele c\u0103rnii, ci dup\u0103 acea iubire pe care Isus a manifestat-o pe cruce (a doua lectur\u0103)<\/em><\/strong>. Pentru a patra Evanghelie<\/em><\/strong>, de aici vine Spiritul, pentru c\u0103 este Spiritul iubirii, ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 d\u0103ruim totul! Pentru tradi\u021bie, manifestarea Spiritului este reprezentat\u0103 \u00een Faptele Apostolilor prin darul vorbirii \u00een limbi pentru a vesti Evanghelia pretutindeni (prima lectur\u0103)<\/em><\/strong>. Cele dou\u0103 versiuni nu se opun: \u00een ambele cazuri este respectat\u0103 dinamica Duhului care duce la ie\u0219irea din sine. A se exprima \u00een limbile celorlal\u021bi \u00eenseamn\u0103 a intra \u00eentr-o comuniune profund\u0103 cu cel\u0103lalt, a ie\u0219i din propria mentalitate pentru a se deschide spre lume. Aceast\u0103 invita\u021bie se afl\u0103 la originea bisericii \u0219i a misiunii sale. Este cheia viitorului, pentru o biseric\u0103 care tr\u0103ie\u0219te din ce \u00een ce mai mult \u00eentr-o lume globalizat\u0103: \u00een Duhul lui Cristos, lumea a fost \u00eentotdeauna orizontul ei.<\/p>\n

VINO, DUHULE SFINTE!<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, \u0219i treze\u0219te-ne credin\u021ba! Scap\u0103-ne de temerile, suspiciunile \u0219i prejudec\u0103\u021bile care ne paralizeaz\u0103 existen\u021ba; elibereaz\u0103-ne de at\u00e2tea poveri inutile. Astfel vom putea s\u0103-l urm\u0103m pe Isus, Domnul r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, \u0219i s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m \u00eencerc\u0103rile zilnice, \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-ne \u00een prezen\u021ba ta, c\u0103ci tu e\u0219ti m\u00e2ng\u00e2ietorul care ne st\u0103 al\u0103turi \u00een momentele dificile pentru a ne sprijini.<\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, lumineaz\u0103-ne inteligen\u021ba: d\u0103-ne o inim\u0103 limpede pentru a putea adera la adev\u0103r \u0219i a \u00een\u021belege realitatea profund\u0103 a lucrurilor \u0219i a evenimentelor. Nu ne l\u0103sa s\u0103 c\u0103dem victime ale nedumeririlor. Lumineaz\u0103-ne existen\u021ba cu lumina \u0219i puterea Cuv\u00e2ntului care vine din gura lui Dumnezeu.<\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, aprinde \u00een noi focul dorin\u021bei pentru ca aflarea Dumnezeului viu s\u0103 nu e\u0219ueze. Nou\u0103, celor care tr\u0103im \u00een incertitudine, ofer\u0103-ne darul sfatului care ne determin\u0103 s\u0103 alegem bine \u00een fa\u021ba diferitelor alternative ale vie\u021bii. Bucura\u021bi-v\u0103 de varietatea \u0219i bog\u0103\u021bia at\u00e2tor martori, care parcurg \u00eempreun\u0103 cu noi c\u0103ile istoriei. F\u0103 din noi o comunitate docil\u0103 la cuv\u00e2ntul lui Isus, respectuoas\u0103 fa\u021b\u0103 de drumul personal al fiec\u0103ruia, gata s\u0103 tr\u0103im alegerile noastre \u00een libertate.<\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, re\u00eenvie speran\u021ba noastr\u0103! D\u0103-ne s\u0103 dep\u0103\u0219im orice e\u0219ec, orice persecu\u021bie \u0219i orice \u00eenfr\u00e2ngere. F\u0103 din noi o comunitate care tr\u0103ie\u0219te sub privirea lui Dumnezeu \u0219i care scap\u0103 de orice logic\u0103 a puterii \u0219i a succesului.<\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, transform\u0103-ne \u00eentr-o comunitate care tr\u0103ie\u0219te \u0219i lucreaz\u0103 \u00een iubire, deschis\u0103, capabil\u0103 de gesturi de reconciliere, primitoare \u0219i generoas\u0103 fa\u021b\u0103 de to\u021bi, gata s\u0103 fac\u0103 loc celorlal\u021bi, s\u0103-i primeasc\u0103 cu respect \u0219i iubire.<\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, ia-ne de m\u00e2n\u0103 \u0219i c\u0103l\u0103uze\u0219te-ne pa\u0219ii pentru ca s\u0103 r\u0103spundem iubirii lui Dumnezeu cu umilin\u021b\u0103, tandre\u021be \u0219i pasiune, dispu\u0219i s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im bucuriile \u0219i durerile celor care tr\u0103iesc al\u0103turi de noi \u0219i s\u0103 \u00eencuraj\u0103m leg\u0103turile de fraternitate \u0219i solidaritate.<\/p>\n

Vino, Duhule Sf\u00e2nt, f\u0103-ne \u00een\u021belep\u021bi \u0219i vigilen\u021bi, gata s\u0103 punem caritatea pe primul loc \u00een rela\u021biile noastre, liberi de orice gelozie \u0219i de orice r\u0103utate care amor\u021be\u0219te privirea \u0219i inima.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em><\/strong>: <\/em>Cele cincizeci de zile ale Timpului Pascal s-au \u00eencheiat. Acum are loc o nou\u0103 trimitere, provocat\u0103 de irumperea Duhului.<\/p>\n

Psalmul responsorial: <\/em><\/strong>\u00cempreun\u0103 cu psalmistul, \u00eel l\u0103ud\u0103m pe Dumnezeu pentru Duhul s\u0103u creator, suflare de via\u021b\u0103 care re\u00eennoie\u0219te universul.<\/p>\n

A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Am fost boteza\u021bi \u00een Duhul Sf\u00e2nt pentru a-l urma pe Cristos. Duhul este cel care ne conduce s\u0103 facem alegerile decisive.<\/p>\n

Evanghelia: <\/em><\/strong>Pentru a ne face martori ai s\u0103i, Isus ne d\u0103ruie\u0219te Duhul s\u0103u care continu\u0103 \u00een noi \u0219i \u00een lume lucrarea deja \u00eenceput\u0103.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Noile Rusalii.<\/strong> Pasajul se deschide cu o expresie oarecum ciudat\u0103: Luca ar fi putut scrie pur \u0219i simplu \u201e\u00een ziua Rusaliilor\u201d \u0219i, \u00een schimb, formula folosit\u0103 aminte\u0219te tema \u00eemplinirii. S\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor era una dintre cele trei s\u0103rb\u0103tori de pelerinaj la Ierusalim: pe l\u00e2ng\u0103 Pa\u0219te, conform Ex 23, se s\u0103rb\u0103torea recolta primului gr\u00e2u, iar \u00een septembrie, cu S\u0103rb\u0103toarea Corturilor, se mul\u021bumea lui Dumnezeu pentru recolta de fructe. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, leg\u0103tura dintre Pa\u0219te \u0219i Rusalii (care se celebreaz\u0103 la cincizeci de zile dup\u0103 prima s\u0103rb\u0103toare) aminte\u0219te de cartea Exodului, unde eliberarea din Egipt a fost urmat\u0103 de darul Legii pe muntele Sinai. Imaginile vuietului, ale v\u00e2ntului furibund \u0219i ale focului sugereaz\u0103 c\u0103 \u00een aceast\u0103 scen\u0103 Dumnezeu propune un nou Sinai, un nou leg\u0103m\u00e2nt care s\u0103 completeze noul Pa\u0219te tr\u0103it \u00een Isus (care ne-a eliberat nu de egipteni, ci de moarte). De aceea, cre\u0219tinii au reinterpretat s\u0103rb\u0103toarea \u00eentr-un mod nou, v\u0103z\u00e2nd \u00een ea darul Duhului Sf\u00e2nt, reinterpret\u00e2nd astfel vechea liturgie a pelerinajului la Ierusalim ca pe o s\u0103rb\u0103toare care duce din acest ora\u0219 \u00een lume. Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 lumea era deja prezent\u0103 \u00een acest ora\u0219.<\/p>\n

\uf0fe \u00cent\u00e2lnirea de la Ierusalim. <\/strong>Textul se refer\u0103 la evreii care au fost \u00een diaspora, dar care locuiau permanent la Ierusalim. Probabil c\u0103 era o practic\u0103 pentru mul\u021bi evrei s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Palestina la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii lor \u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00een \u021bara p\u0103rin\u021bilor lor, de asemenea pentru a a\u0219tepta venirea lui Mesia \u0219i judecata care urma s\u0103 aib\u0103 loc \u00een ora\u0219ul sf\u00e2nt. Odat\u0103 cu manifestarea Duhului Sf\u00e2nt, cre\u0219tinii descoper\u0103 c\u0103 Dumnezeu, \u00een alegerea lui Israel \u0219i a cet\u0103\u021bii Sionului, nu a avut inten\u021bia de a exclude lumea. Aceste profe\u021bii erau deja prezente \u00een Is 2 \u0219i \u00een diferite pasaje din Vechiul Testament, iar Luca, \u00een mod ingenios, le reia pentru a le \u00eemplini, dar \u00eentr-un mod inversat: acum acest popor descoper\u0103 c\u0103 minunile lui Dumnezeu pot fi povestite \u00een toate limbile lumii. Aceasta este \u00een mod clar tema nou\u0103 (dar \u00een acela\u0219i timp veche) pe care Duhul o propune Bisericii.<\/p>\n

\uf0fe Deschiderea c\u0103tre lume.<\/strong> Faptul c\u0103 limbile sunt \u00eemp\u0103r\u021bite ne spune c\u0103 la origine exist\u0103 o singur\u0103 limb\u0103, care vine de la Dumnezeu: dar acest Tat\u0103 vrea s\u0103 ajung\u0103 la to\u021bi copiii s\u0103i \u0219i de aceea d\u0103 posibilitatea de a comunica cu toat\u0103 lumea. Se discut\u0103 dac\u0103 este vorba aici de darul glosolaliei<\/em> despre care vorbe\u0219te Paul (1Cor 12,30; 13,1; 14,2): \u00een realitate, scopul pasajului este ca to\u021bi s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een limba lor matern\u0103, \u00een timp ce glosolalia<\/em> se referea mai degrab\u0103 la limbile \u00eengerilor pe care doar c\u00e2\u021biva le puteau interpreta. Luca vrea s\u0103 propun\u0103 modelul misionar: mai degrab\u0103 dec\u00e2t un eveniment extatic, de scurt\u0103 durat\u0103, vorbim aici de o interven\u021bie a Duhului care ofer\u0103 apoi aceast\u0103 capacitate de a comunica, pentru ca de aici s\u0103 se \u00eenceap\u0103 o experien\u021b\u0103 eclezial\u0103 mai deschis\u0103, care are ca orizont \u00eentreaga lume. Lista popoarelor este de fapt menit\u0103 s\u0103 dea o idee despre c\u00e2t de mare este sarcina misionar\u0103: \u00een list\u0103 \u00eei g\u0103sim chiar \u0219i pe romani, care ar fi trebuit \u00een schimb s\u0103 fie ur\u00e2\u021bi ca invadatori violen\u021bi. \u0218i nu lipsesc nici evreii, care, prin urmare, nu sunt deloc de repudiat. Ultimele dou\u0103 referin\u021be din list\u0103 (cretanii \u0219i arabii) amintesc din nou universalitatea total\u0103 a misiunii. Este necesar s\u0103 se duc\u0103 proclamarea p\u00e2n\u0103 \u00een insule (ceea ce pentru evrei era c\u00e2t se putea de departe) \u0219i chiar \u00een de\u0219ertul arab, indic\u00e2nd astfel c\u0103 se dore\u0219te s\u0103 se ajung\u0103 chiar \u0219i \u00een locurile cele mai inaccesibile! Nimic \u00een practic\u0103 nu trebuie s\u0103 opreasc\u0103 proclamarea cre\u0219tin\u0103, adresat\u0103 cu adev\u0103rat \u00eentregii lumi.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Dorin\u021ba \u0219i faptele c\u0103rnii. <\/strong>Pasajul paulin ne prezint\u0103 un contrast clar \u00eentre Duhul Sf\u00e2nt \u0219i carne. Trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 clarific\u0103m ce a vrut s\u0103 spun\u0103 Paul prin acest din urm\u0103 termen. Termenii problemei sunt, de fapt, mai complec\u0219i: o respectare precis\u0103 \u0219i pioas\u0103 a Legii (pe care unii dintre noi ar putea-o considera o lucrare spiritual\u0103) ar putea fi, din perspectiva lui Paul, o lucrare complet carnal\u0103, f\u0103cut\u0103 din m\u00e2ndrie personal\u0103 \u0219i nu pentru Dumnezeu, ci pentru a face pe plac oamenilor. Astfel, subiectul c\u0103rnii nu este modelat de obiectul \u00eentreb\u0103rii, ci de inten\u021bia cu care sunt abordate diferitele situa\u021bii din via\u021b\u0103. \u00cen aceast\u0103 scrisoare, Paul \u00eei polemizeaz\u0103 pe galateni pentru c\u0103 ace\u0219tia risc\u0103 s\u0103 revin\u0103 la o practic\u0103 legalist\u0103 a credin\u021bei (Gal 5,7). \u00cen versetele care preced pasajul nostru, Paul \u00eei provoac\u0103 pe cei care vor s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencredin\u021beze m\u00e2ntuirea unei practici precum circumcizia mai degrab\u0103 dec\u00e2t credin\u021bei \u00een Cristos. Preocuparea lui Paul este c\u0103 unii dintre galateni nu se mai mul\u021bumesc cu scandalul Crucii, ca \u0219i cum ar fi nevoie de ceva mai eficient \u0219i mai ales vizibil, concret, demonstrabil, pe care s\u0103-l prezinte celorlal\u021bi. Aceasta este tenta\u021bia Legii, care nu este negativ\u0103 \u00een sine, dar devine astfel dac\u0103 este luat\u0103 cu acest spirit carnal, ca fiind capabil\u0103\/voitoare s\u0103 demonstreze ceva. Ce era mai vizibil \u0219i mai concret dec\u00e2t circumcizia pentru a se prezenta celorlal\u021bi ca adev\u0103ra\u021bi converti\u021bi? Dar Paul ne aminte\u0219te c\u0103 circumcizia sau necircumcizia nu conteaz\u0103. Dimpotriv\u0103, dorin\u021ba de a impune circumcizia este o preten\u021bie a unora care vor s\u0103 se arate mai merituo\u0219i sau mai buni: Paul \u00eei condamn\u0103 foarte sever (Gal 5,12). Tema c\u0103rnii nu se refer\u0103 doar la sfera concret\u0103, trupeasc\u0103, ci vrea s\u0103 ating\u0103 tema general\u0103 a dorin\u021bei.<\/p>\n

\uf0fe Carnea dorin\u021bei, darul Duhului.<\/strong> Pentru a confirma acest lucru, este suficient s\u0103 observ\u0103m recuren\u021ba termenului carne (s\u00e1rx<\/em>) \u00een acest pasaj. Acest lucru nu \u00eendeamn\u0103 la o anulare pur\u0103 a dorin\u021bei: aceasta ar fi o interpretare absurd\u0103 pentru o cultur\u0103 precum cea biblic\u0103, pentru care umanul este \u00een mod fundamental dorin\u021b\u0103. \u00cen schimb, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 alegem \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, a\u0219a cum au \u00eenv\u0103\u021bat mereu profe\u021bii de-a lungul Vechiului Testament. Este vorba de a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 dore\u0219ti binele din toat\u0103 inima, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa s\u0103 intervin\u0103 alte inten\u021bii. Darul Duhului vine astfel s\u0103 realizeze aceast\u0103 consonan\u021b\u0103 perfect\u0103 \u00eentre ac\u021biunile omului \u0219i binele dorit de Dumnezeu, care este adev\u0103rata \u00eemplinire a libert\u0103\u021bii umane. Carnea, pe de alt\u0103 parte, este atitudinea egoist\u0103 care \u00eel duce pe om s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din nou doar pentru sine \u0219i \u00eempotriva lui Dumnezeu, \u00een timp ce \u00een Isus am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 omul poate tr\u0103i totul \u0219i doar din iubire. Iat\u0103 de ce ne spune Paul c\u0103 Dumnezeu \u00een Isus ne-a eliberat de Lege: nu pentru a ne l\u0103sa \u00een anarhie, ci pentru ca noi s\u0103 o putem \u00eemplini \u00een continuare, dar de data aceasta numai prin har, f\u0103r\u0103 preten\u021bia uman\u0103, prea uman\u0103, de a face din ea un instrument pentru gloria noastr\u0103. Pentru a face acest lucru este nevoie de Duhul Sf\u00e2nt!<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Un \u00eenceput consolator.<\/strong> Discursurile de adio (In 13-17) au \u00een primul r\u00e2nd un scop consolator: ele se doresc a fi ultimele instruc\u021biuni ale lui Isus c\u0103tre ucenicii s\u0103i, un semn de grij\u0103 deosebit\u0103 \u00eenainte de plecarea sa. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, In 14 \u00eencepe prin a spune: \u201eS\u0103 nu se tulbure inimile voastre\u201d. Este un pasaj care caut\u0103 s\u0103 reciteasc\u0103 \u00eentr-un mod nou \u0219i diferit relatarea sinoptic\u0103 din Ghetsemani, unde tulburarea lui Isus era evident\u0103. \u00cen perspectiva ioaneic\u0103, Fiul lui Dumnezeu este \u00eentotdeauna aulic (respectuos, care cucere\u0219te prin modul s\u0103u de a fi \u0219i a vorbi), are cunoa\u0219terea deplin\u0103 a Tat\u0103lui \u0219i chiar \u0219i \u00een cel mai greu moment nu se teme: Crucea este gloria lui Dumnezeu, manifestarea deplin\u0103 a iubirii sale, deci nu trebuie s\u0103 ne temem. Acest discurs introductiv ne face s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 pasajul din aceast\u0103 duminic\u0103 de Rusalii este menit s\u0103-i lini\u0219teasc\u0103 pe discipoli: moartea lui Isus poate p\u0103rea o \u00eenfr\u00e2ngere, dar nu este a\u0219a, dimpotriv\u0103, este o victorie. Plecarea lui Isus poate fi numit\u0103 chiar un lucru bun. Dumnezeu este invincibil, acesta este fundamentul credin\u021bei biblice: \u0219i dac\u0103 pare a fi \u00eenvins, este doar pentru ca manifestarea sa s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 mai mult. C\u0103ci Isus i-a \u00eenv\u0103\u021bat pe discipolii s\u0103i c\u0103 moartea nu \u00eenvinge, c\u0103 iubirea este mai puternic\u0103 dec\u00e2t tr\u0103darea \u0219i p\u0103catul. Crucea este, a\u0219adar, marele eveniment pe care \u00eentreaga istorie \u00eel a\u0219tepta \u0219i datorit\u0103 ei coboar\u0103 peste to\u021bi darul Duhului.<\/p>\n

\uf0fe Cine este Duhul Sf\u00e2nt?<\/strong> Duhul este marele dar a\u0219teptat: spre deosebire de celelalte figuri ale Preasfintei Treimi (Tat\u0103l \u0219i Fiul), el este \u00eendreptat cu totul spre noi. Tat\u0103l \u00ee\u0219i are consisten\u021ba \u0219i valoarea sa absolut\u0103; Fiul Isus este a doua persoan\u0103 a Preasfintei Treimi, dar este \u0219i omul care a tr\u0103it pentru totdeauna acel eveniment istoric precis de acum mai bine de dou\u0103 mii de ani; prin Duhul, Dumnezeu ajunge la fiecare dintre noi. Dac\u0103 vorbim de un Dumnezeu Tat\u0103l \u0219i de Isus, o putem face doar \u00een Duh! Doar prin Duhul Sf\u00e2nt putem recunoa\u0219te c\u0103 \u00een Isus s-a \u00eent\u00e2mplat ceva: c\u0103 moartea nu a fost ca toate celelalte mor\u021bi. Acea moarte a fost \u00eemplinirea unei vie\u021bi de iubire, \u0219i nu numai at\u00e2t: \u00een El s-au \u00eemplinit toate promisiunile Vechiului Testament. De aceea, evanghelia din aceast\u0103 duminic\u0103 ne poate spune c\u0103 Duhul ne va aduce tot adev\u0103rul.<\/p>\n

\uf0fe Procesul lui Isus.<\/strong> Pentru cea de-a patra evanghelie, \u00eentreaga istorie a lui Isus a fost o mare \u00eencercare: el este persecutat de la \u00eenceput \u0219i, \u00een confruntarea cu evreii, care caracterizeaz\u0103 \u00eentreaga relatare ioaneic\u0103, sim\u021bim c\u0103 Isus trebuie s\u0103 se apere de acuza\u021bia de demon, de \u00een\u0219el\u0103tor, de samaritean (In 8,48), de blasfemator care se face egal cu Dumnezeu \u0219i care \u00eencalc\u0103 Sabatul de dragul distrac\u021biei (In 5,18). \u00cen realitate, \u00een \u00eencercarea de a-l judeca pe Isus, totul este dat peste cap. Isus este cel care pune lumea la \u00eencercare, ar\u0103t\u00e2nd cum omenirea \u00ee\u0219i caut\u0103 propria glorie \u0219i nu pe cea a lui Dumnezeu \u0219i, din acest motiv, se \u00eencurc\u0103 \u00een logici perverse, \u00een care fiecare pretinde c\u0103 este mai drept dec\u00e2t ceilal\u021bi \u0219i crede astfel c\u0103 impune adev\u0103rul. Istoria omenirii, \u00een ansamblul ei, demonstreaz\u0103 din plin atrac\u021bia pe care r\u0103ul o exercit\u0103 asupra fiin\u021bei umane: chiar \u0219i povestea lui Isus arat\u0103 cum ura nemotivat\u0103, f\u0103r\u0103 motiv, a fost, se pare, motivul iubirii \u0219i d\u0103ruirii Fiului. Datorit\u0103 Duhului, \u00eens\u0103, putem \u00een\u021belege c\u0103 \u00een spatele pove\u0219tii lui Isus se afl\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o judecat\u0103, provocat\u0103 nu de umanitate, ci de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen via\u021ba lui Isus vedem c\u0103 regele iudeilor este \u00eembr\u0103cat \u00een purpur\u0103, \u00eencoronat cu spini \u0219i pus s\u0103 stea la tribunal pentru a fi batjocorit: realitatea, \u00eens\u0103, este c\u0103 el este cu adev\u0103rat rege, pentru c\u0103, \u00een loc s\u0103 invoce r\u0103zbunarea \u0219i s\u0103 desf\u0103\u0219oare judecata \u00een mod uman, s-a predat pe sine \u00eensu\u0219i pentru a dovedi c\u0103 iubirea este mai puternic\u0103 dec\u00e2t ura.<\/p>\n

Acesta este adev\u0103rul istoriei m\u00e2ntuirii: dac\u0103 Dumnezeu ar fi trebuit cu adev\u0103rat s\u0103 efectueze o judecat\u0103, povestea uman\u0103 nici m\u0103car nu ar fi \u00eenceput. \u00cen schimb, istoria are un sens: umanitatea descoper\u0103, \u00een mijlocul at\u00e2tor evenimente de suferin\u021b\u0103, iubirea lui Dumnezeu \u0219i a Fiului s\u0103u.<\/p>\n

\uf0fe Duhul \u0219i Isus.<\/strong> Prin urmare, Duhul nu vorbe\u0219te despre el \u00eensu\u0219i; el doar ne aminte\u0219te de povestea lui Isus Cristos, dezv\u0103luind acele adev\u0103ruri care, atunci c\u00e2nd era pe p\u0103m\u00e2nt, nu erau \u00een\u021belese. \u0218i nu puteau fi \u00een\u021belese cu adev\u0103rat: numai de la Cruce aceste adev\u0103ruri devin clare, pentru c\u0103 Dumnezeu s-a dat cu adev\u0103rat pe sine pentru noi. De aceea, Isus ne spune \u00een Evanghelie c\u0103 nu putem purta \u00eenc\u0103 povara multor lucruri: numai dup\u0103 ce am v\u0103zut curajul s\u0103u, hot\u0103r\u00e2rea sa \u0219i am primit Duhul s\u0103u, putem \u00eencerca s\u0103 intr\u0103m \u00een acea logic\u0103 a Crucii care este un mister de iubire. Duhul ne ajut\u0103 s\u0103 ne amintim de Isus: Duhul nu are alt material cu care s\u0103 lucreze, nu are adev\u0103ruri noi de ad\u0103ugat, dar ne va permite s\u0103 intr\u0103m tot mai mult \u00een istoria Fiului, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 \u00een\u021belegem cu adev\u0103rat c\u0103 \u00een el s-a manifestat gloria lui Dumnezeu.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 556 aprilie\/mai 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: El Greco, Rusaliile<\/p>\n

Hits: 129<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune \u00a0un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. COBOR\u00c2REA DUHULUI SF\u00c2NT 19 MAI 2024 DARUL CARE NE DESCHIDE SPRE MISIUNE Darul Duhului Sf\u00e2nt este culmea care \u00eenchide perioada pascal\u0103: nu exist\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":37056,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37055"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37055"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37055\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37057,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37055\/revisions\/37057"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37056"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}