{"id":36902,"date":"2024-05-09T00:09:49","date_gmt":"2024-05-08T21:09:49","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36902"},"modified":"2024-05-09T00:09:49","modified_gmt":"2024-05-08T21:09:49","slug":"martori-ai-domnului-meditatie-la-inaltarea-domnului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/05\/09\/martori-ai-domnului-meditatie-la-inaltarea-domnului\/","title":{"rendered":"\u201eMartori ai Domnului\u201d – Medita\u021bie la \u00cen\u0103l\u021barea Domnului"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\n

\u00ceN\u0102L\u021aAREA DOMNULUI<\/u><\/strong><\/p>\n

9 MAI 2024<\/strong><\/p>\n

MARTORI AI DOMNULUI<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen\u0103l\u021barea Domnului este s\u0103rb\u0103toarea responsabilit\u0103\u021bii Bisericii. Isus \u00een\u0103l\u021bat la cer \u00eencheie epoca manifest\u0103rii istorice a lui Cristos, care a \u00eenceput cu \u00eentruparea \u0219i a culminat cu r\u0103stignirea. Aceast\u0103 poveste a m\u00e2ntuirii, \u00eens\u0103, continu\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een ucenicii s\u0103i. Nu este o abandonare din partea lui Isus, ci posibilitatea de a tr\u0103i aceea\u0219i experien\u021b\u0103 ca \u0219i primii cre\u0219tini \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103. Prezen\u021ba Domnului nu este negat\u0103, ci trebuie tr\u0103it\u0103 \u00een construirea unor comunit\u0103\u021bi de iubire, care s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 vestire \u00een lumea \u00eentreag\u0103. Evanghelia <\/em><\/strong>dup\u0103 Marcu ne spune c\u0103 nu vor lipsi semnele. Scrisoarea c\u0103tre Efeseni ne face s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103, doar construind o Biseric\u0103 unit\u0103 \u0219i fratern\u0103, vom putea tr\u0103i ast\u0103zi for\u021ba lui Cristos care ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 iubim, iert\u00e2nd \u0219i accept\u00e2nd pe fra\u021bii no\u0219tri (lectura a doua).<\/em><\/strong>Relatarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii ne spune s\u0103 nu ne pierdem \u00een viziuni cere\u0219ti: aici, pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een tr\u0103irea \u0219i proclamarea Evangheliei, putem experimenta prezen\u021ba lui Cristos care ne hr\u0103ne\u0219te continuu credin\u021ba (prima lectur\u0103)<\/em><\/strong>.<\/p>\n

DOMNUL A LUCRAT CU EI<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Nu este vorba de deta\u0219are, de abandon, \u00eenc\u00e2t relatarea nu las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 niciun semn de triste\u021be. Domnul \u00eenviat nu-i p\u0103r\u0103se\u0219te pe ai s\u0103i: dimpotriv\u0103, a\u0219a cum aminte\u0219te Marcu \u00een evanghelia acestei solemnit\u0103\u021bi, \u201elucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei\u201d. Pentru a tr\u0103i cum se cuvine aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii, trebuie, a\u0219adar, s\u0103 ne eliber\u0103m de schemele noastre mentale \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem sensul profund al celor \u00eent\u00e2mplate. Cel R\u0103stignit, cel care p\u0103rea inexorabil falimentar, a \u00eenviat. Moartea \u0219i r\u0103utatea nu au putut \u00eenvinge iubirea sa, care a acceptat chiar \u0219i testul mor\u021bii.<\/p>\n

Acum, Cel \u00cenviat \u201e\u0219ade la dreapta Tat\u0103lui\u201d \u0219i, prin urmare, este \u00een glorie, poate ac\u021biona \u00een aceast\u0103 lume cu puterea iubirii, poate fi al\u0103turi de ai S\u0103i \u00een fiecare parte a p\u0103m\u00e2ntului, \u00een timp ce ace\u0219tia \u00eei continu\u0103 misiunea \u0219i duc \u201evestea cea bun\u0103\u201d, Evanghelia Sa, fiec\u0103rei creaturi.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, ucenicii nu sunt singuri \u00een fa\u021ba acestei sarcini imense. Ei au cu ei Cuv\u00e2ntul, care le-a fost \u00eencredin\u021bat. \u0218i nu este un Cuv\u00e2nt oarecare. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 nu produce niciun efect atunci c\u00e2nd se love\u0219te de respingere, este la fel de adev\u0103rat c\u0103 poate produce roade nesperate, \u201etreizeci, \u0219aizeci, o sut\u0103 de ori\u201d. Cuv\u00e2ntul, atunci, este \u00eenso\u021bit de semne, de acele minuni pe care Isus \u00eensu\u0219i le-a f\u0103cut \u00een timpul vie\u021bii sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u0219i pe care discipolii s\u0103i le pot repeta acum \u00een numele s\u0103u. Sunt gesturile eliber\u0103rii \u0219i ale iert\u0103rii, ale vindec\u0103rii \u0219i ale vie\u021bii, sunt gesturile care anticipeaz\u0103 acea lume nou\u0103 \u00een care nimic nu va putea s\u0103 submineze bucuria \u0219i plin\u0103tatea vie\u021bii pe care oamenii au primit-o \u00een dar. Acesta este sufletul tainic al misiunii, acesta este ceea ce \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte mii de pericole pentru a aduce tuturor vestirea care poate schimba vie\u021bi. Ei, desigur, nu sunt imuni la greut\u0103\u021bi \u0219i e\u0219ecuri, dar credin\u021ba lor va fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t for\u021bele \u00eentunecate ale r\u0103ului.<\/p>\n

Cel \u00cenviat, Domnul, nu-\u0219i p\u0103streaz\u0103 puterile pentru sine: cei care cred pot, a\u0219adar, s\u0103 ac\u021bioneze eficient \u00een istorie, pot vindeca bolile \u0219i alina suferin\u021bele, pot vorbi noile limbaje ale fraternit\u0103\u021bii \u0219i milostivirii, ale compasiunii \u0219i solidarit\u0103\u021bii. Domnul \u00cenviat nu-\u0219i \u021bine adep\u021bii \u00een jurul s\u0103u, ci \u00eei trimite \u00een largul istoriei pentru a fi un bun ferment de iubire \u0219i speran\u021b\u0103.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u00cenainte de a-\u0219i lua r\u0103mas bun de la apostoli, Cristos le \u00eencredin\u021beaz\u0103 o misiune important\u0103 \u0219i le promite puterea Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmistul evoc\u0103 ziua \u00een care toate popoarele \u00eel vor aclama pe Cristos, \u00eenving\u0103tor al mor\u021bii.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Paul le aminte\u0219te cre\u0219tinilor din Efes c\u0103 sunt chema\u021bi s\u0103 creasc\u0103 \u00een Cristos \u0219i s\u0103 fie martorii s\u0103i.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Prin cuvinte \u0219i ac\u021biuni concrete trebuie s\u0103 proclam\u0103m ast\u0103zi Evanghelia.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Evanghelistul Luca \u0219i-a conceput opera \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi, a\u0219a cum ne explic\u0103 \u00een mod clar \u00een introducerea la Faptele Apostolilor pe care ne-o ofer\u0103 liturghia.<\/p>\n

\uf0fe O nou\u0103 prezen\u021b\u0103 a lui Isus.<\/strong> Exist\u0103 un timp care a fost cel al lui Isus istoric, care a tr\u0103it printre noi de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la \u00cen\u0103l\u021barea sa la cer. Apoi exist\u0103 un timp al Bisericii, al discipolilor s\u0103i, al martorilor s\u0103i, al celor pe care el i-a ales, care, cu sprijinul Duhului, pot participa la marea vestire cre\u0219tin\u0103, demonstr\u00e2ndu-i valoarea universal\u0103 \u0219i duc\u00e2nd aceast\u0103 vestire \u00een lumea \u00eentreag\u0103! Ei nu sunt trimi\u0219i \u00een necunoscut: Isus i-a instruit, dup\u0103 \u00eenviere a fost cu ei ca persoan\u0103 vie timp de patruzeci de zile, a stat cu ei la mas\u0103 \u0219i le-a vorbit despre \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu. Crucea nu a fost \u00eendep\u0103rtat\u0103, deoarece Luca consemneaz\u0103 c\u0103 toate acestea au venit dup\u0103 suferin\u021ba sa (Fap 1,3): totu\u0219i, moartea sa nu a fost sf\u00e2r\u0219itul \u00eentregii c\u0103l\u0103torii, ci a fost transformat\u0103 \u00een \u00eenceputul a ceva nou. Prezen\u021ba Domnului poate astfel s\u0103 continue, chiar dac\u0103 sub o form\u0103 diferit\u0103. Deja Lc 24 furnizase, odat\u0103 cu episodul Emaus, categoriile fundamentale cu care Domnul \u00eenviat \u00ee\u0219i continu\u0103 lucrarea: Euharistia \u0219i Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. \u00cen Faptele Apostolilor se arat\u0103 acum marele protagonist al acestei a doua faze: Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

\uf0fe Darul \u0219i misiunea.<\/strong> Darul Duhului Sf\u00e2nt a fost una dintre marile promisiuni apocaliptice \u0219i, de aceea, discipolii se \u00eentreab\u0103 \u00een mod firesc dac\u0103 nu cumva povestea nu se \u00eencheie odat\u0103 cu el: poate c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor este deja aproape de a fi restabilit\u0103 \u00een gloria sa pentru totdeauna? Textul urm\u0103re\u0219te tocmai s\u0103 dezmint\u0103 un final prea rapid \u0219i imediat. R\u0103spunsul lui Isus este destul de direct \u0219i clar: nu ne revine nou\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem timpurile care sunt doar ale Tat\u0103lui.<\/p>\n

\u00cen acest fel, toate acele \u00eencerc\u0103ri de a dispersa credin\u021ba \u00een viziuni apocaliptice \u0219i mistice desprinse de realitate sunt eliminate din r\u0103d\u0103cin\u0103. \u00cen\u0103l\u021barea \u00een sine nu este un spectacol care s\u0103 fie contemplat: de fapt, chiar \u0219i \u00eengerii ne invit\u0103 s\u0103 nu continu\u0103m s\u0103 privim cerurile. \u00cen\u0103l\u021barea este, \u00een schimb, o ocazie de a ne sufleca m\u00e2necile \u0219i de a \u00eenfrunta provocarea pe care putem \u0219i trebuie s\u0103 o ducem la \u00eendeplinire pe acest p\u0103m\u00e2nt: plecarea Domnului se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru ca sarcina Bisericii s\u0103 fie \u00eendeplinit\u0103 acum de noi, martorii s\u0103i. Datorit\u0103 darului Duhului Sf\u00e2nt, istoria care a fost a lui Isus \u0219i a discipolilor s\u0103i poate continua \u00een noi, cre\u0219tinii.<\/p>\n

\uf0fe Duhul \u0219i m\u0103rturia.<\/strong> Aceast\u0103 istorie, dezvoltat\u0103 la Ierusalim, nu se \u00eencheie aici. Ea poate \u0219i trebuie s\u0103 fie povestit\u0103 din nou. Dar, pentru a putea vorbi despre ea, ea trebuie retr\u0103it\u0103: \u00een acest sens, chiar \u0219i cei care nu au fost martori direc\u021bi la minuni, la parabole, la moarte \u0219i la \u00eenviere pot retr\u0103i aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een comunitatea discipolilor care se adun\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Pentru c\u0103 \u00een Duh putem retr\u0103i acelea\u0219i evenimente ca \u0219i Isus, chiar dac\u0103 \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103: \u00een cartea Faptele Apostolilor \u00eei vedem pe Petru, Paul, Filip \u0219i ceilal\u021bi s\u0103v\u00e2r\u0219ind fapte m\u0103re\u021be, chiar minuni, \u0219i mai ales \u0219tim acestea: Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu nu a fost \u00eenl\u0103n\u021buit, ci a continuat s\u0103 aduc\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103 \u00een lume, a\u0219a cum a f\u0103cut-o \u00eentotdeauna Isus. M\u0103rturisirea este, cu siguran\u021b\u0103, \u0219i o mare sarcin\u0103 \u0219i responsabilitate, dar este mai ales o mare oportunitate: a participa la istoria Bisericii \u00eenseamn\u0103 a experimenta puterea Duhului care \u00eentotdeauna cheam\u0103, consoleaz\u0103, sus\u021bine \u0219i intervine efectiv \u00een istoria omului.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisoarea c\u0103tre Efeseni este un text care trimite la o \u0219coal\u0103 paulin\u0103 \u0219i care ar putea fi scris de un discipol \u0219i nu de apostolul \u00eensu\u0219i. De fapt, scrisoarea nu vorbe\u0219te despre el \u00eentr-un mod cu adev\u0103rat personal, ci formuleaz\u0103 o cristologie magnific\u0103: Isus este centrul \u00eentregii crea\u021bii \u0219i Dumnezeu a ac\u021bionat \u00een el. Revin deseori fraze care au ca unic obiectiv s\u0103 arate c\u0103 totul s-a petrecut \u00een Isus Cristos: \u201e\u00een el ne-a ales […], predestin\u00e2ndu-ne prin Isus Cristos […] conduc\u00e2ndu-ne la Cristos […] iubirea lui Cristos care \u00eentrece orice cunoa\u0219tere […] a lui fie slava […]\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 o sec\u021biune mai mult teologic\u0103, capitolul 4 \u00eencepe partea parenetic\u0103. Se subliniaz\u0103 consecin\u021bele practice, concrete, pentru biseric\u0103 \u0219i pentru membrii comunit\u0103\u021bii: venirea lui Isus a schimbat istoria, deoarece s-a n\u0103scut o biseric\u0103 \u00een care nu mai exista diviziunea dintre cei circumci\u0219i \u0219i p\u0103g\u00e2ni.<\/p>\n

\uf0fe Unitate \u00een Isus.<\/strong> Cristos a rupt toate diviziunile pentru c\u0103 el este elementul unificator \u00een jurul c\u0103ruia graviteaz\u0103 nu numai comunitatea bisericeasc\u0103, ci \u0219i umanitatea \u00eens\u0103\u0219i. Cu at\u00e2t mai mult, deci, biserica trebuie s\u0103 fie o martor\u0103 a acestei unit\u0103\u021bi, a acestei p\u0103ci \u0219i a bunei \u00een\u021belegeri pe care a adus-o Isus. \u00cen el a ac\u021bionat unicul Creator, unicul Tat\u0103, confirm\u00e2nd astfel c\u0103 primii cre\u0219tini au men\u021binut preceptul biblic fundamental al monoteismului: Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne unic, dar \u00een Cristos a ac\u021bionat pentru a-\u0219i manifesta iubirea fa\u021b\u0103 de to\u021bi oamenii \u0219i astfel \u201efiecare\u201d a primit din Fiul harul propriu de a participa la aceast\u0103 nou\u0103 umanitate inaugurat\u0103 prin venirea lui Isus. De aici rezult\u0103 c\u0103 exist\u0103 o pluralitate de carisme, dar aceast\u0103 varietate nu trebuie s\u0103 fie inegal\u0103, nu trebuie s\u0103 duc\u0103 la haos, la confuzie sau la lupte interne, pentru c\u0103 la baza ei se afl\u0103 Dumnezeu ca factor unificator. \u00cen Isus, Epistola c\u0103tre Efeseni vede \u00eemplinirea a ceea ce se spune \u00een Ps 68,19: \u201eTe-ai \u00een\u0103l\u021bat la \u00een\u0103l\u021bime \u0219i ai luat prizonieri – de la oameni ai primit tribut \u0219i de asemenea de la cei r\u0103zvr\u0103ti\u021bi – c\u0103ci acolo locuie\u0219ti, Doamne Dumnezeule!\u201d Psalmul \u00eel celebra ini\u021bial pe regele victorios c\u0103ruia to\u021bi \u00eei aduceau jertfe de supunere: Efeseni vede \u00een acest text o aluzie la Cristos, deoarece tema \u00een\u0103l\u021b\u0103rii ar aminti faptul c\u0103 el a cobor\u00e2t mai \u00eent\u00e2i, s-a \u00eentrupat. \u00cen acest fel, conform stilului rabinic, psalmul a fost interpretat prin reluarea lui \u00een cheie cristologic\u0103 (obiectivul \u00eentregii scrisori).<\/p>\n

\uf0fe \u00cen slujba unicului Cristos.<\/strong> Carismele men\u021bionate \u00een Ef 4 ar fi atunci darurile cu care fiecare persoan\u0103 se raporteaz\u0103 la Cristos: este modul \u00een care \u00eel recunoa\u0219te ca rege \u0219i se pune \u00een slujba lui, fiecare cu o sarcin\u0103 diferit\u0103. Logica textului nu este de a atribui responsabilit\u0103\u021bi doar unora care s\u0103 ac\u021bioneze apoi asupra \u201eoilor\u201d turmei: \u00een schimb, textul ar vrea s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 la originea Bisericii au existat personaje istorice (apostolii), \u00eenso\u021bite apoi de primii predicatori cre\u0219tini (profe\u021bi \u0219i evangheli\u0219ti) p\u00e2n\u0103 la comunit\u0103\u021bile locale din timpul scrisorii, conduse de prezbiteri \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a nega valoarea unei anumite institu\u021bionaliz\u0103ri, sensul textului nu este acela de a autoriza ierarhia, ci de a cere ca, \u00eencep\u00e2nd cu cei care au aceste roluri de conducere, s\u0103 lucreze cu to\u021bii pentru un singur scop, \u0219i anume s\u0103 caute \u00eemplinirea umanit\u0103\u021bii pe care o g\u0103sim realizat\u0103 \u00een Cristos. Expresia \u201eom des\u0103v\u00e2r\u0219it\u201d se refer\u0103 cu siguran\u021b\u0103 la El, dar exist\u0103 \u0219i un s\u00e2mbure de adev\u0103r \u00een cei care spun c\u0103 expresia trebuie s\u0103 aib\u0103 o anumit\u0103 valoare universal\u0103: de fapt, Cristos nu este l\u0103udat \u00een sine, ci ceea ce conteaz\u0103 este prepozi\u021bia \u201ep\u00e2n\u0103 la\u201d (eis<\/em> \u00een greac\u0103). Cristos este scopul spre care trebuie s\u0103 tind\u0103 toat\u0103 lumea: \u00een el suntem cu adev\u0103rat b\u0103rba\u021bi \u0219i femei adul\u021bi.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe O evanghelie dramatic\u0103.<\/strong> Toate comentariile subliniaz\u0103 caracterul dramatic al Evangheliei lui Marcu. Acest text are marele merit de a fi inventat genul evanghelic, folosind pentru prima dat\u0103 cuv\u00e2ntul euang\u00e9lion<\/em>, un termen care servea de fapt pentru a desemna un imn al victoriei. Era, de fapt, vestea cea bun\u0103 pe care vestitorul o aducea la curtea regelui, pentru a-l informa, de exemplu, despre vreo cucerire a armatei sale. Dar acest anun\u021b este f\u0103cut mai complex prin \u00eens\u0103\u0219i natura mesajului, care trebuie s\u0103 r\u0103stoarne \u00eentregul nostru mod de a g\u00e2ndi despre Dumnezeu \u0219i despre Mesia al s\u0103u. Din acest motiv, \u00eentreaga Evanghelie a lui Marcu este caracterizat\u0103 de o tensiune dramatic\u0103 pe care o depist\u0103m \u00een \u201egraba narativ\u0103\u201d (prima Evanghelie este cea care folose\u0219te cel mai mult adverbul imediat, de aproximativ patruzeci de ori, fa\u021b\u0103 de cele aproximativ zece apari\u021bii ale celorlalte trei evanghelii la un loc) \u0219i apoi prin drumul propus, care prezint\u0103 un Isus ce \u00eencepe cu exorciz\u0103ri \u0219i alte semne puternice, dar care se \u00eencheie cu \u00eenfr\u00e2ngerea crucii. Una dintre tr\u0103s\u0103turile care arat\u0103 cel mai bine dramatismul acestei evanghelii este finalul ei, care era ini\u021bial foarte scurt \u0219i concis, exact \u00een stilul autorului nostru. Anun\u021bul Pa\u0219telui a fost, de fapt, urmat pur \u0219i simplu de fuga celor trei femei (Maria din Magdala, Maria, mama lui Iacob \u0219i Salomeea) \u0219i, prin urmare, povestea s-a \u00eencheiat \u00een Mc 16,8.<\/p>\n

\uf0fe O sintez\u0103 a apari\u021biilor.<\/strong> Evident, cu timpul, biserica \u00een formare a sim\u021bit nevoia s\u0103 treac\u0103 la un mod mai pu\u021bin dramatic. \u00cen acest moment Evangheliile erau cunoscute, celelalte pasaje ale apari\u021biilor pascale trebuiau s\u0103 fie cunoscute \u0219i, prin urmare, era firesc s\u0103 se completeze relatarea din Marcu. Acest lucru s-a f\u0103cut propun\u00e2nd o sintez\u0103 a celorlalte relat\u0103ri.<\/p>\n

Mc 16,9-11 propune o nou\u0103 apari\u021bie a Mariei Magdalena, care ar fi adus anun\u021bul ucenicilor f\u0103r\u0103 s\u0103 fie auzit\u0103. Mc 16,12-13 este sinteza lui Lc 24: cei doi discipoli men\u021biona\u021bi sunt cu siguran\u021b\u0103 cei doi din Emaus! \u00cen v. 14 este propus\u0103 apari\u021bia celor unsprezece: \u00een acest moment, \u00cenviatul le va repro\u0219a apostolilor necredin\u021ba \u0219i \u00eempietrirea inimii lor: ei nu crezuser\u0103 relatarea apari\u021biilor anterioare. \u00cen\u021belegem c\u0103 redactorul a vrut s\u0103 prezinte aceea\u0219i tem\u0103 ca \u0219i Toma \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, \u0219i anume refuzul de a crede \u00een m\u0103rturia Bisericii primare. Trecerea de la m\u0103rturia direct\u0103 a lui Isus la cea a bisericii nu a fost u\u0219oar\u0103. Dar tocmai acest lucru vrea s\u0103 propun\u0103 pasajul! Chiar \u0219i f\u0103r\u0103 Isus \u00een carne \u0219i oase, credin\u021ba poate continua: \u00eentr-adev\u0103r, semnele arat\u0103 c\u0103 El a continuat, dar \u00eentr-un alt mod.<\/p>\n

\uf0fe Misiunea \u0219i chemarea la credin\u021b\u0103.<\/strong> Iat\u0103 deci c\u0103, \u00een pofida necredin\u021bei celor unsprezece, Cel \u00cenviat cere s\u0103-l vesteasc\u0103 pe Isus Cristos, folosind verbul din care deriv\u0103 cuv\u00e2ntul kerygma<\/em>. \u00cen ciuda p\u0103catului nostru, Domnul nu neag\u0103 biserica sa, ci ne cere s\u0103 pornim \u0219i s\u0103 devenim misionari. Misiunea este extins\u0103: \u00eentreaga lume este teatrul de ac\u021biune al ucenicilor. Chiar \u0219i vestirea trebuie dus\u0103 la orice creatur\u0103, ca \u0219i cum ar implica \u00eentreaga lume animal\u0103. Redactorul final preia aici cuv\u00e2ntul cu care Marcu \u00ee\u0219i \u00eencepuse textul, \u0219i anume euang\u00e9lion<\/em>. Cu adev\u0103rat, acum poate r\u0103suna ca un c\u00e2ntec de victorie, de vreme ce moartea a fost \u00eenvins\u0103! Central este acum verbul a crede<\/em>: tema credin\u021bei \u00een Cristos sintetizeaz\u0103 \u00eentreaga dinamic\u0103 a cre\u0219tinismului, a\u0219a cum ne \u00eenv\u0103\u021base Paul \u0219i, de asemenea, evanghelistul Ioan. Actul de a crede a devenit astfel atotcuprinz\u0103tor, motiv pentru care este exprimat printr-o antitez\u0103 puternic\u0103, o adev\u0103rat\u0103 dihotomie \u00eentre m\u00e2ntuire \u0219i condamnare. La finalul povestirii evanghelice, nu mai exist\u0103 scuz\u0103, ci trebuie s\u0103 ne preg\u0103tim s\u0103 alegem o tab\u0103r\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Darurile comunit\u0103\u021bii.<\/strong> Exist\u0103 autori (Standaert) care v\u0103d \u00een interogatoriul Evangheliei lui Marcu o preg\u0103tire pentru catehumenii care ar fi avut nevoie de un text at\u00e2t de scurt \u0219i concis pentru liturghia acestui rit, poate pentru a fi s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een contextul unui dineu pascal. Astfel, invita\u021bia de a se al\u0103tura lui Cristos nu era doar o invita\u021bie intelectual\u0103, ci un mesaj de a intra \u00een via\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u0219i \u00een comunitatea cre\u0219tinismului \u00een formare \u00een termeni concre\u021bi. Celor care intrau \u00een comunitate li se oferea posibilitatea de a continua s\u0103 vad\u0103 semnele pe care Cristos, care nu mai era \u00een prezen\u021b\u0103 direct\u0103, le transmitea totu\u0219i ucenicilor s\u0103i.<\/p>\n

Tema vorbirii \u00een limbi noi se refer\u0103 la experien\u021ba lui Paul, care \u00een 1Cor 12-14 men\u021bioneaz\u0103 glossolaia<\/em>, vorbirea \u00een limbi. \u00cen ceea ce prive\u0219te mu\u0219c\u0103tura de \u0219erpi, tot cu referire la apostolul neamurilor, putem cita Fap 28,3.5. Faptul c\u0103 a b\u0103ut otrava f\u0103r\u0103 s\u0103-i fac\u0103 r\u0103u este un fapt preluat de unii dintre P\u0103rin\u021bii Bisericii. Dar sensul ar putea fi acela de a se referi la un timp \u00een care r\u0103ul este \u00eenvins, \u00een care vr\u0103jm\u0103\u0219ia ini\u021bial\u0103 dintre \u0219arpe \u0219i om din Gen 3 este eliminat\u0103 din r\u0103d\u0103cin\u0103. Aceste minuni sunt, \u00een lista prezentat\u0103 de evanghelia noastr\u0103, cele centrale: \u00een aceast\u0103 list\u0103 de cinci minuni, ele ocup\u0103 locurile doi, trei \u0219i patru. La cele dou\u0103 extreme g\u0103sim \u201ealungarea demonilor\u201d \u0219i \u201epunerea m\u00e2inilor peste bolnavi \u0219i vindecarea lor.\u201d Aceste dou\u0103 ac\u021biuni amintesc mai direct de ac\u021biunile lui Isus \u00eensu\u0219i. Practic, autorul acestui final vrea s\u0103 ne asigure continuitatea cu timpul lui Isus, dar \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 noutatea semnelor pe care noile genera\u021bii cre\u0219tine le vor putea aduce.<\/p>\n

Ca \u0219i \u00een finalul lucanic \u0219i \u00een primul capitol din Faptele Apostolilor, iat\u0103-l pe Isus \u00een\u0103l\u021bat la cer, dup\u0103 modelul lui Ilie, pentru a sta al\u0103turi de Tat\u0103l. Acestei \u00een\u0103l\u021b\u0103ri \u00eei corespunde ac\u021biunea Bisericii care \u00ee\u0219i propune s\u0103 duc\u0103 pretutindeni vestirea Evangheliei.<\/p>\n

\uf0fe Tr\u0103dare sau tradi\u021bie?<\/strong> \u00cen concluzie, vedem c\u0103 Mc 16 este un text magnific care \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 de acord toate evangheliile \u00een concluzia sa. Nu este vorba de o tr\u0103dare a transmiterii originale a credin\u021bei: dimpotriv\u0103, tocmai pentru c\u0103 textele celor patru evanghelii au fost transmise \u00een func\u021bie de scopurile diferitelor comunit\u0103\u021bi, s-a sim\u021bit nevoia, \u00eentr-o epoc\u0103 mai recent\u0103, de a amalgama relat\u0103rile cunoscute acum \u0219i de a ar\u0103ta c\u0103, \u00een final, toate erau de acord \u00een invita\u021bia de a crede \u0219i de a fi martori ai acestei credin\u021be \u00een Cristos. Compun\u00e2nd un pasaj ca acesta, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m c\u0103 Biserica nu se consider\u0103 doar o agen\u021bie arheologic\u0103 care trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 ipsissima verba<\/em> Christi <\/em>sunt \u00eentotdeauna identice, ci trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 credin\u021ba vie str\u0103luce\u0219te continuu. Aceast\u0103 credin\u021b\u0103 este \u00eentr-un Cristos pe care nu-l mai vedem \u00een persoana lui Isus istoric, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 prezen\u021ba sa a \u00eencetat. Pentru a fi credincio\u0219i vechii evanghelii a lui Isus, trebuie s\u0103 continu\u0103m s\u0103 credem c\u0103 El \u00eenc\u0103 lucreaz\u0103 \u0219i o face \u00een sinergie cu noi. Aceasta este, a\u0219adar, cea mai cald\u0103 invita\u021bie de a nu \u00eentrerupe lan\u021bul martorilor, ci de a-l duce pretutindeni, \u00een \u00eentreaga lume, pentru ca \u00een el fiecare persoan\u0103 s\u0103 descopere c\u0103 promisiunile lui Dumnezeu s-au \u00eemplinit \u00een Isus, iar pe aceast\u0103 baz\u0103 solid\u0103 fiecare poate face lucruri \u0219i mai mari \u0219i mai frumoase.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 556 aprilie\/mai 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Giotto, \u00cen\u0103l\u021barea Domnului<\/em><\/p>\n

Hits: 176<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00ceN\u0102L\u021aAREA DOMNULUI 9 MAI 2024 MARTORI AI DOMNULUI \u00cen\u0103l\u021barea Domnului este s\u0103rb\u0103toarea responsabilit\u0103\u021bii Bisericii. Isus \u00een\u0103l\u021bat la cer \u00eencheie epoca manifest\u0103rii istorice a […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36903,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36902"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36902"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36902\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36904,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36902\/revisions\/36904"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}