{"id":36867,"date":"2024-05-04T22:04:19","date_gmt":"2024-05-04T19:04:19","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36867"},"modified":"2024-05-04T22:04:19","modified_gmt":"2024-05-04T19:04:19","slug":"asa-cum-v-am-iubit-pe-voi-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/05\/04\/asa-cum-v-am-iubit-pe-voi-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eA\u0219a cum v-am iubit pe voi\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a VI-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\n

DUMINICA A VI-A<\/u><\/strong> A PA\u0218TELUI<\/u><\/strong><\/p>\n

5 MAI 2024<\/u><\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

ROADELE IUBIRII<\/strong><\/p>\n

\u201eDumnezeu este iubire\u201d este marele mesaj al acestei duminici: afirma\u021bia se g\u0103se\u0219te \u00een prima scrisoare a lui Ioan (lectura a doua<\/em><\/strong>), dar acest adev\u0103r se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een celelalte lecturi. \u00cen Evanghelie<\/em><\/strong>, Isus ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 a iubi \u00eenseamn\u0103 a ne da via\u021ba pentru prieteni: via\u021ba trebuie tr\u0103it\u0103 cu curaj, gata s\u0103 d\u0103m totul pentru cei care ne iubesc, dar \u0219i pentru cei care nu corespund acestei iubiri. Aceasta este iubirea: Dumnezeu ne-a iubit c\u00e2nd eram p\u0103c\u0103to\u0219i. Iubirea este a celui care \u0219tie s\u0103 iubeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, gratuit, chiar \u0219i pe du\u0219man, pe str\u0103in, pe cel diferit. De aceea, \u00een prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, Petru ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im diviziunile dintre rase \u0219i religii \u0219i deschide vestirea Evangheliei \u0219i p\u0103g\u00e2nilor care tr\u0103iesc dup\u0103 dreptatea pe care Dumnezeu o inspir\u0103. \u00cen acest fel se creeaz\u0103 o singur\u0103 Biseric\u0103, care se \u00eendreapt\u0103 spre Templul de la sf\u00e2r\u0219itul timpului, a\u0219a cum ne spune Psalmul 97: s\u0103 \u00een\u0103l\u021b\u0103m acest c\u00e2ntec nou, semn al unei Biserici universale \u0219i pline de iubire.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eA\u0218A CUM V-AM IUBIT PE VOI…\u201d<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Da, dac\u0103 Isus s-ar fi limitat la a ne cere s\u0103 ne iubim unii pe al\u021bii, ar fi r\u0103mas \u00een limitele obi\u0219nuitului. C\u0103ci, la urma urmei, exist\u0103 multe moduri de a iubi… \u0219i fiecare este adesea \u00eenclinat s\u0103 fie partizanul propriului s\u0103u mod. Isus, \u00eens\u0103, nu s-a mul\u021bumit s\u0103 enun\u021be un principiu, ci a vrut s\u0103 ofere un \u201eetalon\u201d concret pentru a recunoa\u0219te iubirea pe care o oferim. \u0218i aici st\u0103 frumuse\u021bea, c\u0103ci m\u0103sura pe care a ales-o este cu totul \u201ef\u0103r\u0103 margini\u201d: \u201eS\u0103 v\u0103 iubi\u021bi unii pe al\u021bii a\u0219a cum v-am iubit eu\u201d.<\/p>\n

Iubirea sa a fost total\u0103: nu a p\u0103strat nimic pentru sine, nu s-a cru\u021bat cu nimic. A dat totul, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. \u0218i-a oferit propria via\u021b\u0103. Aceasta este iubirea pe care Isus ne cere s\u0103 o avem unii pentru al\u021bii. Aceasta este iubirea pe care ne cere s\u0103 o avem fa\u021b\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

Auzind aceste cuvinte, ucenicul nu are sc\u0103pare. Nu este vorba de o tax\u0103 ritual\u0103, nu este vorba de \u00eendeplinirea unor re\u021bete, de respectarea unor reguli. Nu, este ceva care ne angajeaz\u0103 total: inteligen\u021ba \u0219i voin\u021ba, trupul \u0219i inima. E \u201esemnul\u201d prin excelen\u021b\u0103 pe care comunitatea cre\u0219tin\u0103 \u00eel poate oferi.<\/p>\n

A-l iubi pe Dumnezeu \u0219i pe aproapele a\u0219a cum a f\u0103cut Isus: aceasta este cartea sa de vizit\u0103, modul \u00een care se prezint\u0103 lumii. Accept\u00e2nd s\u0103 iubeasc\u0103 f\u0103r\u0103 a cere garan\u021bii, recunoa\u0219tere, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi la ceva \u00een schimb. Aleg\u00e2nd s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103, baz\u00e2ndu-se doar pe iubirea lui Dumnezeu care vegheaz\u0103 asupra noastr\u0103 a\u0219a cum a vegheat asupra Fiului s\u0103u. \u00centr-o lume complex\u0103 \u0219i complicat\u0103, \u00een care de multe ori asist\u0103m la conflicte \u0219i ciocniri de tot felul, nu este u\u0219or s\u0103 tr\u0103im aceast\u0103 iubire.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, nu exist\u0103 alternativ\u0103. Aceast\u0103 iubire liber\u0103 \u0219i dezinteresat\u0103 este cea care d\u0103 m\u0103rturie despre credin\u021ba noastr\u0103. Aceast\u0103 iubire este cea care implic\u0103 renun\u021bare \u0219i trud\u0103, cea mai sigur\u0103 dovad\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii noastre autentice cu Cel \u00cenviat.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI <\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Dup\u0103 ce au intrat \u00eempreun\u0103 cu Petru \u00een casa centurionului Corneliu, \u00eenso\u021bitorii s\u0103i descoper\u0103 c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt se coboar\u0103 \u0219i asupra neamurilor.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmistul cere \u00eentregului univers s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 c\u00e2ntecul s\u0103u de mul\u021bumire.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u201eDumnezeu este iubire\u201d, spune apostolul Ioan. Nu este o defini\u021bie, ci o experien\u021b\u0103 pe care o putem avea \u0219i noi.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Isus ne invit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een iubirea sa. Nu o rela\u021bie trec\u0103toare sau ocazional\u0103, ci una profund\u0103 \u0219i durabil\u0103, pentru ca bucuria noastr\u0103 s\u0103 fie des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Fap 10 este un capitol important, deoarece atest\u0103 faptul c\u0103 Petru a dep\u0103\u0219it doctrina iudaic\u0103 rigid\u0103 conform c\u0103reia numai celor circumci\u0219i li se putea vesti m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

\uf0fe O chemare universal\u0103.<\/strong> Legile levitice care organizau cultul cereau, de fapt, o anumit\u0103 stare de puritate pentru a avea acces la p\u0103r\u021bile cele mai sacre ale Templului. Starea cu p\u0103g\u00e2nii \u00eel ducea pe un evreu devotat s\u0103 se p\u00e2ng\u0103reasc\u0103, astfel c\u0103 nu putea intra \u00een Templu pentru a aduce jertfe. Cu toate acestea, textul ne prezint\u0103 un centurion roman devotat, care se roag\u0103 \u00een ritmul liturgiei evreie\u0219ti \u0219i d\u0103 de poman\u0103. Acesta este \u00een mod clar un semn c\u0103 proiectul unei chem\u0103ri universale nu este un capriciu uman: interven\u021bia Duhului va confirma voin\u021ba divin\u0103 de a realiza acest proiect!<\/p>\n

\uf0fe Darul Duhului Sf\u00e2nt.<\/strong> Episodul pe care ni-l propune Liturgia Cuv\u00e2ntului \u00eencepe prin a-l prezenta pe Petru care refuz\u0103 s\u0103 fie adorat: el \u0219i Corneliu sunt pe acela\u0219i plan, sunt doi oameni supu\u0219i singurei voin\u021be care conteaz\u0103, care este voin\u021ba divin\u0103! Dumnezeu poate g\u0103si slujitori drep\u021bi \u00een orice na\u021biune: conceptul de dreptate este universal, el permite oric\u0103rui om sincer s\u0103 aib\u0103 acces la Dumnezeu. Dreptatea a fost piatra de temelie chiar \u0219i a unei c\u0103r\u021bi precum Deuteronomul<\/em>, care sanc\u021biona un leg\u0103m\u00e2nt special cu Israel: dar acela\u0219i criteriu poate deveni baza unui nou leg\u0103m\u00e2nt pentru toat\u0103 lumea. Deja Paul, \u00een Scrisoarea c\u0103tre Romani, recuno\u0219tea c\u0103 Dumnezeu, tocmai pentru c\u0103 este Domnul tuturor (Fap 10,36), poate fi \u00een fruntea unei alian\u021be care nu mai face distinc\u021bii \u00eentre popoare (Rom 10,12). \u00cen acest fel se realiza vestirea Evangheliei, vestea bun\u0103 cuprins\u0103 \u00een Isaia \u0219i adresat\u0103 tuturor s\u0103racilor (Is 52,7; 61,1). \u00cen mod clar, Dumnezeu este cel care ia ini\u021biativa aici: deja \u00een visul lui Petru spune s\u0103 nu considera\u021bi profan ceea ce Dumnezeu a purificat (Fap 10,15), dar \u0219i mai clar aici asist\u0103m la darul Duhului care anticipeaz\u0103 chiar ritul botezului. Acest lucru este practic datorat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ac\u021biunea lui Dumnezeu este at\u00e2t de tulbur\u0103toare. Petru va primi multe critici pentru aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een capitolul urm\u0103tor \u0219i o va ap\u0103ra amintind c\u0103 Dumnezeu a ac\u021bionat mai \u00eent\u00e2i d\u0103ruind pe Duhul Sf\u00e2nt direct neamurilor\/p\u0103g\u00e2nilor (Fap 11,18).<\/p>\n

\uf0fe Botezul \u0219i ac\u021biunea lui Dumnezeu.<\/strong> Interesant\u0103 este apoi reflec\u021bia asupra practicii botezului: acesta este r\u0103spunsul Bisericii la un Dumnezeu care \u00eei cheam\u0103 pe to\u021bi la m\u00e2ntuire, nu o clauz\u0103 care s\u0103 permit\u0103 intrarea unora \u0219i s\u0103-i exclud\u0103 pe al\u021bii. Dumnezeu are \u00eent\u00e2ietate asupra m\u00e2ntuirii \u0219i vine \u00eenaintea oric\u0103rei sacramentaliz\u0103ri: atunci, pe bun\u0103 dreptate, sacramentul conlucreaz\u0103 la m\u00e2ntuirea care este deja operat\u0103 de Dumnezeu, dar care cere s\u0103 fie tr\u0103it\u0103 \u00eentr-o comunitate de credincio\u0219i \u00een care darul Duhului poate continua s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

De asemenea, ne place s\u0103 subliniem expresia \u201eca noi\u201d: nu exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r nicio diferen\u021b\u0103 \u00eentre botezul \u00eencredin\u021bat celor care fuseser\u0103 deja circumci\u0219i \u0219i cei care veneau direct din p\u0103g\u00e2nism. Acest eveniment, care din punct de vedere istoric trebuie s\u0103 fi creat multe probleme, este rezolvat aici, \u00een Faptele Apostolilor, \u00een mod teologic, cu o interven\u021bie direct\u0103 a lui Dumnezeu. Aceste indica\u021bii sunt de nepre\u021buit pentru Biserica din orice epoc\u0103, deoarece ne reamintesc c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem supu\u0219i voin\u021bei m\u00e2ntuitoare universale pe care Dumnezeu a manifestat-o \u00een Isus Cristos (a\u0219a cum bine a amintit Petru \u00een versetele pe care liturgia nu le-a citat) \u0219i apoi a confirmat-o \u00een evenimentele Bisericii primare.<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Am apreciat deja insisten\u021ba primei Scrisori a lui Ioan asupra dimensiunii concrete a credin\u021bei: a crede \u00eenseamn\u0103 a respecta poruncile, iar \u00een cre\u0219tinism acestea se rezum\u0103 la o singur\u0103, dar dubl\u0103 ordine: a iubi pe Dumnezeu \u0219i pe aproapele.<\/p>\n

\uf0fe Iubirea lui Isus \u0219i cunoa\u0219terea lui Dumnezeu.<\/strong> \u00cen acest pasaj suntem du\u0219i la apogeul teologic al scrisorii, care afirm\u0103 clar c\u0103 a iubi \u00eenseamn\u0103 a-L cunoa\u0219te pe Dumnezeu, deoarece \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba lui Dumnezeu este iubirea. Din nou pentru dinamica practic\u0103 a scrierii, acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cel care nu iube\u0219te nu este de la Dumnezeu \u0219i nu \u00eel cunoa\u0219te: iubirea este deci categoria principal\u0103 care trebuie avut\u0103 \u00een vedere. Aici iubirea nu este \u00een\u021beleas\u0103 \u00eentr-un mod vag sau cu referire la o simpl\u0103 afec\u021biune personal\u0103 \u00eentre indivizi: g\u0103sim \u00een relatarea lui Isus cu adev\u0103rat ce este iubirea, iar acest concept are acum o baz\u0103 istoric\u0103 concret\u0103 care ne permite s\u0103 o definim. \u00cen acest sens, scrisoarea nu divinizeaz\u0103 iubirea, nu spune \u201eiubirea este Dumnezeu\u201d, ci, dimpotriv\u0103, face apel la recunoa\u0219terea lui Dumnezeu ca iubire. Nu este vorba de a supune una dintre cele dou\u0103 categorii celeilalte, ci de a c\u0103uta reciprocitatea lor virtuoas\u0103, care are un punct de plecare: via\u021ba lui Isus Cristos.<\/p>\n

\uf0fe Primatul iubirii lui Dumnezeu.<\/strong> Defini\u021bia \u201eDumnezeu este iubire\u201d e baza reflec\u021biei ulterioare, care este o c\u0103utare a \u201e\u00een ce const\u0103\u201d iubirea. \u00cen esen\u021b\u0103, autorul scrisorii vrea s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 Dumnezeu ne-a iubit mai \u00eent\u00e2i pe noi: nu a a\u0219teptat ca noi s\u0103 fim perfec\u021bi pentru a se putea \u00eencrede \u00een noi \u0219i abia la sf\u00e2r\u0219it s\u0103 ne reveleze lucrul cel mai de pre\u021b pe care \u00eel avea Tat\u0103l, \u0219i anume Fiul.<\/p>\n

Dumnezeu, \u00een bun\u0103tatea sa, ni l-a d\u0103ruit imediat pe Isus \u0219i astfel a fost \u0219i un instrument de isp\u0103\u0219ire. Eram \u00eenc\u0103 p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i nu am fi ie\u0219it niciodat\u0103 din aceast\u0103 situa\u021bie dac\u0103 El nu ar fi intervenit \u00een istorie oferind omenirii o \u0219ans\u0103 de r\u0103scump\u0103rare autentic\u0103. Scrisoarea arat\u0103 clar care a fost scopul acestui gest: \u201epentru ca noi s\u0103 tr\u0103im prin El\u201d. Faptul c\u0103 a purtat povara p\u0103catelor omenirii le ofer\u0103 oamenilor posibilitatea de a tr\u0103i altfel, r\u0103spunz\u00e2nd harului lui Dumnezeu d\u0103ruit nou\u0103 \u00een Isus. \u00cen aceast\u0103 prelatare putem \u00een\u021belegem cu adev\u0103rat c\u0103 Dumnezeu vrea m\u00e2ntuirea noastr\u0103 \u0219i ar fi gata s\u0103 moar\u0103 din dragoste pentru noi.<\/p>\n

\uf0fe Natura concret\u0103 a iubirii.<\/strong> Acest adev\u0103r despre Dumnezeu vorbe\u0219te \u0219i despre adev\u0103rul iubirii, care este o d\u0103ruire total\u0103, chiar \u00eenainte de a \u0219ti cu certitudine c\u0103 r\u0103spunsul la aceast\u0103 iubire va fi pozitiv. A iubi \u00eenseamn\u0103 \u201ea paria\u201d pe iubirea celuilalt. Aceast\u0103 \u00eencredere f\u0103r\u0103 limite este cheia care \u00eel poate conduce pe om la schimbare. De fapt, textul (\u00een versetele care nu sunt citate \u00een liturgie) continu\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 iubirea a ajuns la perfec\u021biune pentru c\u0103 acum exist\u0103 \u00eencredere \u00eentre membrii comunit\u0103\u021bii \u00een ziua judec\u0103\u021bii. Dac\u0103 Dumnezeu a iubit at\u00e2t de mult lumea \u00eenc\u00e2t l-a trimis pe Fiul s\u0103u, iar dac\u0103 Fiul este un instrument de isp\u0103\u0219ire, atunci nu mai exist\u0103 team\u0103, judecata nu trebuie s\u0103 ne team\u0103.<\/p>\n

\u00cen concluzie, \u00een scrisoare se afirm\u0103 c\u0103 Dumnezeu este iubire, dar este adev\u0103rat\u0103 \u0219i afirma\u021bia reciproc\u0103, c\u0103 iubirea este Dumnezeu, pentru c\u0103 numai a\u0219a putem descoperi adev\u0103rata natur\u0103 a iubirii, care vine cu adev\u0103rat de sus, de la Dumnezeu, pentru c\u0103 numai \u00een Dumnezeu se g\u0103se\u0219te puterea pentru aceast\u0103 expunere total\u0103 fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. \u00cen acest sens, cine tr\u0103ie\u0219te iubirea l-a cunoscut deja pe Dumnezeu, pentru c\u0103 a avut curajul de a da totul, a\u0219a cum a f\u0103cut Isus pe cruce \u0219i cum a f\u0103cut Tat\u0103l oferindu-l pe Fiul.<\/p>\n

Prima Scrisoare a lui Ioan nu este deductiv\u0103, nu ne cere s\u0103 \u00eel cunoa\u0219tem mai \u00eent\u00e2i pe Dumnezeu, pe Fiul \u0219i Treimea pentru a putea iubi, ci ne cere s\u0103 ne iubim mai \u00eent\u00e2i fra\u021bii \u0219i surorile a\u0219a cum ne-a \u00eenv\u0103\u021bat Isus, chiar expun\u00e2ndu-ne la riscul respingerii \u0219i al tr\u0103d\u0103rii. Iubind ca Isus, deci, descoperim adev\u0103rul despre Dumnezeu \u0219i despre iubire: \u00een acest sens, Cristos este cu adev\u0103rat singurul fundament al tuturor lucrurilor!<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Evanghelia acestei duminici completeaz\u0103 discursul despre prezen\u021ba lui Cristos care a caracterizat versetele anterioare. Descoperim acum c\u0103 verbul m\u00e9n\u014d<\/em> al uceniciei cere s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een iubire. Nu este, a\u0219adar, o cerere care constr\u00e2nge, r\u0103uvoitoare, opresiv\u0103. Iubirea este via\u021b\u0103, r\u0103m\u00e2nerea \u00een iubire este condi\u021bia pentru a tr\u0103i bine, f\u0103r\u0103 iubire suntem cu adev\u0103rat ni\u0219te ramuri care nu dau roade, bune doar pentru a fi t\u0103iate \u0219i aruncate. \u00centruparea sa deschide posibilitatea ca Fiul s\u0103 participe la ac\u021biunea de iubire a lui Dumnezeu pentru omenire: acestea erau ale lui Dumnezeu, dar Tat\u0103l i le-a dat, pentru ca rela\u021bia Tat\u0103-Fiu s\u0103 devin\u0103 o singur\u0103 ac\u021biune de iubire pentru umanitate.<\/p>\n

\uf0fe Dragostea \u00eenvinge ura.<\/strong> \u00cen practic\u0103, Isus \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba ca pe o slujire pe care nu doar c\u0103 a suportat-o, ci a acceptat-o ca pe un dar. Acum le cere discipolilor s\u0103i s\u0103 intre \u00een aceea\u0219i logic\u0103 a iubirii. El ne-a iubit cu aceea\u0219i iubire ca \u0219i Tat\u0103l: putem deci participa la aceast\u0103 ac\u021biune de libertate care ne face persoane capabile s\u0103 iubeasc\u0103 lumea, \u00een ciuda faptului c\u0103 lumea nu r\u0103spunde \u00eentotdeauna. Aceste versete din capitolul 15 trebuie citite pe fundalul \u00eentregului capitol, care abordeaz\u0103 chiar problema urii lumii. Pentru a face fa\u021b\u0103 acestei opozi\u021bii ferme a lumii, singura cheie va fi iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu Tat\u0103l, fa\u021b\u0103 de Fiul \u0219i fa\u021b\u0103 de membrii comunit\u0103\u021bii. Dimensiunea iubirii nu este nicidecum ceva spiritual, deloc concret, desprins de realitate: aici este referirea absolut practic\u0103 la porunci. Iubirea se vede prin roadele ei, nu este doar un sentiment, ci se vede \u00een ac\u021biunile practice \u00eentreprinse de libertatea fiec\u0103ruia \u00een raport cu ceilal\u021bi. Iudeii, \u00een cea de-a patra Evanghelie, de exemplu, se opuneau continuu lui Isus, ac\u021biunea lor era adesea de a-l c\u0103uta, dar numai pentru a-l prinde sau a-l ucide (In 5,28; 7,1.19.25; 8,37.40; 11,53). Din atitudinea lor concret\u0103 trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu exista iubire pentru Isus \u0219i nici pentru Dumnezeu pe care pretindeau c\u0103 \u00eel iubesc. De fapt, ei iubeau mai mult respectarea poruncilor dec\u00e2t ascultarea de Dumnezeu, iar Legea devenise mai mult Legea lor dec\u00e2t orice altceva, adic\u0103 a\u0219a cum hot\u0103r\u00e2ser\u0103 ei s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Modele diferite de iubire.<\/strong> Iubirea f\u0103r\u0103 ascultare devine preten\u021bia proprie de a face binele celuilalt conform propriilor categorii: mai degrab\u0103 dec\u00e2t iubire, este pervertirea acesteia din urm\u0103. C\u00e2\u021bi oameni spun c\u0103 iubesc \u0219i \u00een schimb fac contrariul! Adev\u0103rata iubire, \u00een schimb, este dezinteresat\u0103, nu se caut\u0103 pe sine, este gata s\u0103 dea totul: de aceea se propune exemplul prieteniei, care este leg\u0103tura care cere cea mai mare libertate.<\/p>\n

Exist\u0103 diferite tipuri de iubire, exist\u0103 iubirea filial\u0103 \u0219i exist\u0103, evident, iubirea conjugal\u0103. Aceste modele sunt folosite pe larg \u00een textul biblic pentru a vorbi despre rela\u021bia dintre Dumnezeu \u0219i umanitate. Aceste leg\u0103turi sunt caracterizate fie de s\u00e2nge, fie de afec\u021biune, a\u0219a cum trebuie s\u0103 fie. Fa\u021b\u0103 de un copil exist\u0103 \u00eendatoriri \u0219i orice tat\u0103 ar fi gata s\u0103 se sacrifice pentru copilul s\u0103u. Cu siguran\u021b\u0103, un so\u021b ar fi gata s\u0103 moar\u0103 pentru so\u021bia sa. \u00cen prietenie, \u00een schimb, trebuie s\u0103 se aleag\u0103. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 trebuie cultivat\u0103 continuu \u0219i ea nu se datoreaz\u0103 unor constr\u00e2ngeri date de natur\u0103, ci \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een istoria celui care l-a ales pe cel\u0103lalt ca pe un partener de \u00eencredere \u0219i cu care s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eempart\u0103 via\u021ba. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 \u00een acest pasaj apare \u0219i termenul de bucurie: fericirea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 este cea care \u00eei determin\u0103 pe oameni s\u0103 se caute unii pe al\u021bii, s\u0103 se lege. Se descoper\u0103, tr\u0103ind, c\u0103 nu po\u021bi fi fericit de unul singur, ci cu ceilal\u021bi. Fericirea \u00eens\u0103\u0219i, atunci c\u00e2nd este tr\u0103it\u0103, vrea s\u0103 fie povestit\u0103 cuiva: \u00een acest sens, ea nu poate fi o experien\u021b\u0103 solitar\u0103, deoarece, \u00eenchis\u0103 \u00een sine, ar fi deja moart\u0103. S\u0103-\u021bi tr\u0103ie\u0219ti via\u021ba f\u0103r\u0103 prieteni ar fi insuportabil, ar fi o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 bucurie. Importan\u021ba acestor leg\u0103turi ne face s\u0103 descoperim cum nu am putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 prietenii no\u0219tri: pentru ei am fi chiar gata s\u0103 d\u0103m totul.<\/p>\n

\uf0fe O prietenie dezinteresat\u0103.<\/strong> Prietenia era o categorie \u00a0\u00een cultura clasic\u0103, iar aici evanghelistul vrea probabil s\u0103 \u00eentind\u0103 o m\u00e2n\u0103 \u0219i cititorilor greci \u0219i romani care se certau cu pasiune asupra naturii acestui sentiment. Una dintre dezbateri, de exemplu, era dac\u0103 prietenia se baza pe o anumit\u0103 utilitate sau pe un sentiment total dezinteresat. Putem s\u0103 vedem cum pasajul nostru evanghelic \u00ee\u0219i propune s\u0103 nu contrapun\u0103 cele dou\u0103 dimensiuni ale poruncii \u0219i maxima universal\u0103 a prieteniei: cele dou\u0103 se sus\u021bin, de fapt, reciproc. Pe baza general\u0103 a m\u0103re\u021biei prieteniei, putem vedea acum jertfa lui Isus confirm\u0103 \u0219i relanseaz\u0103 acest angajament. Faptul c\u0103 Isus propune o porunc\u0103 nu are menirea de a anula frumosul mesaj al prieteniei, pe care ar trebui s\u0103 o tr\u0103im aproape firesc. Propunerea lui Isus este, \u00een schimb, pentru a ne reaminti iubirea sa, care a fost pentru to\u021bi, chiar \u0219i pentru tr\u0103d\u0103tor. Central \u00een Biblie este verbul \u201ea alege\u201d, pe care Isus \u00eel repet\u0103 \u0219i \u00een alte pasaje din Evanghelia a patra. Practic, Isus le cere discipolilor s\u0103i o iubire ca a lui, adic\u0103 una capabil\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte \u0219i tr\u0103darea. Folose\u0219te prilejul de a cere grupului de discipoli s\u0103 fie \u0219i mai credincio\u0219i, s\u0103 nu se despart\u0103 niciodat\u0103, pentru c\u0103 numai a\u0219a vor putea rezista \u00een fa\u021ba confrunt\u0103rii \u0219i mai dificile date de du\u0219manul extern, de ura lumii care se va \u00eendrepta, inevitabil, \u00eempotriva comunit\u0103\u021bii (In 15,18-19).<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 556 aprilie\/mai 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Ercole de\u00a0Roberti, Instituirea Euharistiei<\/em><\/p>\n

Hits: 112<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A VI-A A PA\u0218TELUI 5 MAI 2024\u00a0 ROADELE IUBIRII \u201eDumnezeu este iubire\u201d este marele mesaj al acestei duminici: afirma\u021bia se g\u0103se\u0219te \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36868,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36867"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36867"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36867\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36869,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36867\/revisions\/36869"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36867"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36867"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36867"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}