{"id":36572,"date":"2024-04-13T19:40:01","date_gmt":"2024-04-13T16:40:01","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36572"},"modified":"2024-04-13T21:44:56","modified_gmt":"2024-04-13T18:44:56","slug":"o-credinta-inradacinata-in-cuvant-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/04\/13\/o-credinta-inradacinata-in-cuvant-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eO credin\u021b\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Cuv\u00e2nt\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a III-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A III-A<\/strong> A PA\u0218TELUI <\/strong><\/p>\n

14 APRILIE 2024<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

O CREDIN\u021a\u0102 \u00ceNR\u0102D\u0102CINAT\u0102 \u00ceN CUV\u00c2NT<\/strong><\/p>\n

Lecturile din aceast\u0103 duminic\u0103 ne conduc spre misterul pascal, care poate p\u0103rea criptic, obscur, imposibil de \u00een\u021beles. \u00cen realitate, gra\u021bie Scripturii, descoperim c\u0103 Isus \u00eempline\u0219te planul din toate timpurile: Dumnezeu este o for\u021b\u0103 de iubire care de la \u00eenceput vrea s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 omenirea; \u00een Cristos vedem \u00eemplinirea promisiunilor profe\u021bilor, a unui Slujitor credincios care se ofer\u0103 pe sine pentru p\u0103c\u0103to\u0219i (evanghelia<\/em><\/strong>).Aceast\u0103 predic\u0103 str\u0103veche este deja de la primii apostoli, a\u0219a cum arat\u0103 relatarea pe care o g\u0103sim \u00een Faptele Apostolilor (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Aceasta este \u00eemplinirea promisiunii pe care liturgia iudaic\u0103 o celebreaz\u0103 la Yom Kippur<\/em>: Isus este adev\u0103ratul instrument de isp\u0103\u0219ire (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>). S\u0103 evit\u0103m deci s\u0103 devenim arogan\u021bi, crez\u00e2nd c\u0103 nu avem niciun p\u0103cat, altfel ne vom opune harului divin. Ca \u0219i psalmistul, s\u0103 ne confirm\u0103m \u00een schimb voin\u021ba de a ne \u00eencrede mereu \u00een Dumnezeu. S\u0103 ne cufund\u0103m \u00een Scripturi pentru ca ele s\u0103 lumineze istoria lui Cristos \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem \u00een acest fel sensul iubirii sale, care ne conduce la cea a Tat\u0103lui!<\/p>\n

O ETAP\u0102 INDISPENSABIL\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Nu este u\u0219or pentru ucenici, dup\u0103 experien\u021ba traumatizant\u0103 a Patimilor \u0219i a mor\u021bii lui Isus, s\u0103 \u00eel primeasc\u0103 pe Isus \u00eenviat \u00een mijlocul lor. Uimirea, teama \u0219i bucuria sunt sentimente care revin continuu \u00een evangheliile pascale. Se pare c\u0103 ne confrunt\u0103m cu o dubl\u0103 dificultate. Perplexitatea, frica \u0219i durerea care au caracterizat acele momente dramatice \u00een care Isus a fost arestat \u0219i condamnat au pus la grea \u00eencercare credin\u021ba ucenicilor. Acum, \u00eens\u0103, nu este u\u0219or nici s\u0103 ie\u0219i din aceast\u0103 stare de spirit \u0219i s\u0103 accep\u021bi c\u0103 Patimile \u0219i moartea au fost doar o trecere spre \u00cenviere, c\u0103 \u00een spatele acestor evenimente se afla un plan de iubire \u0219i de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

De aceea, Isus le arat\u0103 m\u00e2inile \u0219i picioarele care poart\u0103 urmele de ne\u0219ters ale Crucii. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat nu a fost doar un episod nepl\u0103cut care s\u0103 fie uitat, ci o jertf\u0103 care a f\u0103cut posibil\u0103 s\u0103 se recunoasc\u0103 iubirea lui Dumnezeu pentru omenire.<\/p>\n

De aceea, Isus \u00eensu\u0219i \u00eei invit\u0103 pe ucenicii s\u0103i s\u0103 \u201eating\u0103 \u0219i s\u0103 priveasc\u0103\u201d. Isus \u201ele deschide mintea pentru \u00een\u021belegerea Scripturilor\u201d. Pentru a \u00een\u021belege \u00een profunzime, trebuie s\u0103 parcurgem tot ceea ce Vechiul Testament avea de spus despre Mesia, despre destinul s\u0103u dureros, dar \u0219i despre gloria la care era destinat. \u00cens\u0103 Vechiul Testament r\u0103m\u00e2ne obscur dac\u0103 nu \u00eel citim ghidat de cuvintele \u0219i faptele lui Isus, de via\u021ba sa.<\/p>\n

Cei doi ucenici din Emaus au experimentat acest lucru pe drum, \u00een timp ce Isus le explica Scripturile: inimile lor, triste \u0219i dezam\u0103gite, au \u00eenceput s\u0103 ard\u0103 cu un foc nou, cu o speran\u021b\u0103 nea\u0219teptat\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne l\u0103s\u0103m condu\u0219i de Isus pentru a \u00een\u021belege via\u021ba lui \u0219i a noastr\u0103, s\u0103 citim Scripturile pentru a primi acea lumin\u0103 care ne lumineaz\u0103 \u0219i ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103ile lui Dumnezeu.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u00cen numele lui Isus, Petru vindec\u0103 un bolnav. Apoi le explic\u0103 celor prezen\u021bi cine i-a schimbat via\u021ba omului.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmistul c\u00e2nt\u0103 despre rela\u021bia sa cu Dumnezeu. Este aceea\u0219i rug\u0103ciune ca \u0219i cea a lui Cristos, \u00eentre moarte \u0219i \u00eenviere.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Tocmai pentru c\u0103 El \u00eensu\u0219i a \u00eenfruntat \u00eencercarea, Isus este capabil s\u0103 ne \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 ne ajute.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Ca \u0219i \u00een cazul apostolilor, credin\u021ba \u00een Cel \u00cenviat trebuie s\u0103 treac\u0103 prin Scripturi.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest pasaj suntem martorii primei propov\u0103duiri a Bisericii \u00een formare: Petru \u0219i Ioan au f\u0103cut o minune pentru paraliticul care cer\u0219ea la Poarta Frumoas\u0103 a Templului. Acest eveniment grandios este fundalul \u0219i pretextul pentru vestirea cu adev\u0103rat m\u0103rea\u021b\u0103 pe care apostolii vor s\u0103 o aduc\u0103. Dac\u0103 ne uime\u0219te revenirea la s\u0103n\u0103tate a unui om, ar trebui s\u0103 ne uimeasc\u0103 cu mult mai mult miracolul s\u0103v\u00e2r\u0219it de Isus Cristos care, pe cruce, d\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba pentru omenire, a eliberat-o de p\u0103cat.<\/p>\n

\uf0fe Nu condamnare, ci acceptare deplin\u0103.<\/strong> Scopul lui Luca \u00een acest pasaj nu este de a-i condamna pe evrei: \u00een general, tonul este cel al cuiva care vrea s\u0103 justifice. Chiar \u0219i Pilat nu ar fi cu adev\u0103rat vinovat, pentru c\u0103 ar fi vrut s\u0103-l elibereze pe Isus. Este o tendin\u021b\u0103 a lui Luca de a deschide Evanghelia chiar \u0219i c\u0103tre romani, ar\u0103t\u00e2nd cum mila lui Dumnezeu este pentru to\u021bi. Desigur, exist\u0103 \u0219i un v\u0103l de denun\u021bare, pentru c\u0103 faptele trebuie privite \u00een fa\u021b\u0103 pentru ceea ce sunt: dar textul arat\u0103 clar c\u0103 totul s-a \u00eent\u00e2mplat din ignoran\u021b\u0103. Apari\u021bia lui Isus i-a luat pe nepreg\u0103tite pe compatrio\u021bii s\u0103i: prea mare era mesajul \u0219i promisiunea pe care era chemat s\u0103 o \u00eendeplineasc\u0103. Moartea sa nu a fost negarea misiunii sale, ci adev\u0103ratul succes: Cristos este mare nu datorit\u0103 puterii sale militare, ci pentru c\u0103 puterea sa este iubirea care sfideaz\u0103 chiar \u0219i moartea. Via\u021ba a fost conceput\u0103, voit\u0103 \u0219i realizat\u0103 de Creator \u00een el: p\u0103catul omului este puternic, a reu\u0219it chiar s\u0103-l ucid\u0103 pe autorul vie\u021bii.<\/p>\n

Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat doar pentru ca noi s\u0103 descoperim c\u0103 via\u021ba este capabil\u0103 \u0219i de rena\u0219tere. Ologul care merge din nou este, a\u0219adar, \u0219i o imagine a poporului lui Israel care se poate ridica \u0219i \u00eencepe s\u0103 mearg\u0103: aceasta este deja imaginea folosit\u0103 de profetul Isaia pentru a-i consola pe exila\u021bii din Babilon. P\u0103catul lor a fost grav \u0219i l-a obligat pe Dumnezeu s\u0103 permit\u0103 tragedia exilului: dar asta \u00een vederea unei re\u00eentoarceri care m\u0103rturise\u0219te marea iubire a lui Dumnezeu care nu renun\u021b\u0103 la poporul s\u0103u, de\u0219i este un popor de p\u0103c\u0103to\u0219i.<\/p>\n

\uf0fe O m\u00e2ntuire pentru to\u021bi.<\/strong> Luca nu prezint\u0103 a\u0219adar nicio respingere a poporului evreu; dimpotriv\u0103, \u00een lume poate fi atestat\u0103 puterea convertirii care a fost capabil\u0103 s\u0103-i transforme pe uciga\u0219ii lui Isus \u00een adep\u021bii s\u0103i. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Petru se adreseaz\u0103 auditoriului s\u0103u numindu-i fra\u021bi: \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul capitolului, el aminte\u0219te alte mari promisiuni biblice pentru ca Israel s\u0103 descopere, dup\u0103 prima sa respingere, posibilitatea acestei m\u00e2ntuiri ve\u0219nice. M\u00e2ntuirea pentru fra\u021bii evrei nu este eliminat\u0103, ci confirmat\u0103 \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, cu adev\u0103rat \u00eemplinit\u0103, motiv pentru care capitolul se \u00eencheie spun\u00e2nd: \u201eVoi sunte\u021bi copiii profe\u021bilor \u0219i ai leg\u0103m\u00e2ntului pe care Dumnezeu l-a stabilit cu p\u0103rin\u021bii vo\u0219tri\u201d (Fap 3,25).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisorile lui Ioan sunt un text cu un anumit fundal polemic, iar \u00een capitolul 2 din prima epistol\u0103 a lui Ioan putem surprinde unele dintre aceste indicii. Nu suntem \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 construim o poveste clar\u0103, dar \u00een\u021belegem c\u0103 unii adversari ai comunit\u0103\u021bii urm\u0103resc teze periculoase pe care presbiterul epistolelor vrea s\u0103 le combat\u0103. Mai mult, acest grup \u00eel neag\u0103 pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu (1In 2,22-23). Practic, autorul epistolelor vrea s\u0103 \u00eenve\u021be c\u0103 m\u00e2ntuirea nu vine dintr-o anumit\u0103 perfec\u021biune ob\u021binut\u0103 \u0219i atins\u0103 de fiecare credincios \u00een parte: suntem \u0219i r\u0103m\u00e2nem p\u0103c\u0103to\u0219i, dar \u00een iubirea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 a lui Cristos ne \u0219tim ierta\u021bi.<\/p>\n

\uf0fe Isus, r\u0103d\u0103cina r\u0103scump\u0103r\u0103rii.<\/strong> Isus este prezentat aici ca Paraclet, intercesor, un avocat care st\u0103 al\u0103turi de clientul s\u0103u pentru a vorbi \u00een numele lui \u0219i a-l salva. Acest termen este folosit \u00een Evanghelia a patra pentru Duhul Sf\u00e2nt, dar este adev\u0103rat c\u0103 se spune \u0219i c\u0103 Isus va trimite \u201eun alt\u201d Paraclet (In 14,16), semn c\u0103 el \u00eensu\u0219i a fost primul m\u00e2ng\u00e2ietor. Dar pasajul nostru propune \u0219i un aspect \u0219i mai radical: Isus, de fapt, nu este doar avocatul care ne sus\u021bine \u00een momentele dificile, ci este chiar r\u0103d\u0103cina oric\u0103rei m\u00e2ng\u00e2ieri. \u00cen Cristos \u0219tim c\u0103 p\u0103catele noastre au fost complet \u00eendep\u0103rtate, isp\u0103\u0219ite. Traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (Biblia<\/em> trad. pr. Alois Bulai \u0219i pr. Eduard P\u0103tra\u0219cu) introduce termenul de \u201ejertf\u0103\u201d, care nu este de fapt prezent \u00een textul grecesc. Textul original vorbe\u0219te pur \u0219i simplu de hilasm\u00f3s<\/em>, isp\u0103\u0219ire. Termenul trimite la Lev 25, unde se vorbe\u0219te tocmai despre ziua isp\u0103\u0219irii, \u0219i mai are o singur\u0103 apari\u021bie, chiar \u00een aceast\u0103 scrisoare. S\u0103 spunem c\u0103 termenul \u201ejertf\u0103\u201d nu trebuie exclus pentru c\u0103 isp\u0103\u0219irea se face cu s\u00e2nge \u0219i, prin urmare, Isus, pentru a isp\u0103\u0219i p\u0103catul, a trebuit s\u0103 treac\u0103 prin sacrificiu: dar el nu este o victim\u0103, a sa nu a fost cu siguran\u021b\u0103 o ac\u021biune imediat\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest sens, isp\u0103\u0219irea este cu adev\u0103rat apogeul activit\u0103\u021bii lui Dumnezeu care, \u00een iertare, a putut s\u0103-\u0219i exprime toat\u0103 iubirea sa. \u00cen mod evident, scrisoarea se face ecoul convingerilor vechi \u0219i fundamentale ale Bisericii primare, potrivit c\u0103rora moartea lui Isus trebuia s\u0103 aminteasc\u0103 un act salvator precum cel al Slujitorului din Isaia care \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 moar\u0103 \u201epentru a purta p\u0103catul multora \u0219i a mijloci pentru cei vinova\u021bi\u201d (Is 53,12) sau lec\u021bia paulin\u0103 despre singurul om drept care a vrut s\u0103 moar\u0103 pentru noi, p\u0103c\u0103to\u0219ii (Rom 5,7-8). Moartea lui Isus a fost special\u0103, \u00een ea putem vedea m\u00e2ntuirea tuturor!<\/p>\n

\uf0fe Tr\u0103ind pentru a primi m\u00e2ntuirea.<\/strong> Cel mai mare obstacol este deci m\u00e2ndria, g\u00e2ndul c\u0103 nu avem niciun p\u0103cat, c\u0103 nu avem nevoie de nicio interven\u021bie din partea lui Dumnezeu. Proced\u00e2nd astfel, anul\u0103m harul \u0219i respingem implicit jertfa lui Isus pentru noi. Sau, m\u00e2ndria \u00eens\u0103\u0219i ne poate determina s\u0103 lu\u0103m de bun\u0103 aceast\u0103 tain\u0103 a harului s\u0103u. A\u0219a cum spune pasajul nostru, exist\u0103 unii care spun: \u201e\u00cel cunosc\u201d, dar apoi nu experimenteaz\u0103 caritatea autentic\u0103. Evanghelia lui Ioan formuleaz\u0103 \u0219i ea o fericire \u00een care exist\u0103 totu\u0219i dou\u0103 condi\u021bii: trebuie at\u00e2t s\u0103 cuno\u0219ti c\u00e2t \u0219i s\u0103 pui \u00een practic\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile descoperite, altfel fericirea nu va fi acceptat\u0103 cu adev\u0103rat (In 13,17). Epistola vrea s\u0103 combat\u0103 aceste tenta\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-ne mai degrab\u0103 s\u0103 ne \u021binem de via\u021ba concret\u0103: \u00een ascultarea Cuv\u00e2ntului s\u0103u, a poruncilor sale, putem vedea dac\u0103 \u00een noi locuie\u0219te cu adev\u0103rat credin\u021ba sau dac\u0103 am cedat \u00een\u0219el\u0103torului care ne-a r\u0103t\u0103cit. \u00cen orice caz, putem oric\u00e2nd s\u0103 ne \u00eentoarcem la primul nostru M\u00e2ng\u00e2ietor, care, murind pentru noi, ne-a dat posibilitatea de a o lua mereu de la cap\u0103t pe baza darului s\u0103u de iubire, care este de ne\u00eenl\u0103turat.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe O comunitate deschis\u0103 spre \u00eemplinire.<\/strong> Evanghelia acestei duminici apar\u021bine apari\u021biilor post-pascale. Adesea, aceste scene au ca fundal fragilit\u0103\u021bile. Evident, prima comunitate cre\u0219tin\u0103 a dorit s\u0103 reflecteze asupra a ceea ce au fost aceste manifest\u0103ri ale lui Isus \u0219i nu a vrut s\u0103 ascund\u0103 dificultatea de a-l recunoa\u0219te pe Domnul \u00cenviat. Rolul Scripturii este cu siguran\u021b\u0103 central: \u00een Lc 24 g\u0103sim de trei ori recursul la Scriptur\u0103 pentru a reac\u021biona la necredin\u021ba discipolilor. Mai \u00eent\u00e2i sunt \u00eengerii care folosesc acest argument cu femeile (Lc 24,5-8). \u00cen episodul urm\u0103tor, cel de la Emaus, Isus \u00eei mustr\u0103 pe cei doi discipoli expun\u00e2ndu-le Scripturile (vv. 25-26). Cel de-al treilea episod este cel din evanghelia acestei duminici, unde se arat\u0103 \u0219i mai clar c\u0103 \u00een Isus se \u00eempline\u0219te \u00eentreaga Biblie, care \u00een vremea Bisericii primare nu era \u00eenc\u0103 un canon \u00eenchis, motiv pentru care era identificat\u0103, conform structurii iudaice, \u00een T\u00f4r\u00e2<\/em> (Legea lui Moise), Neb\u00ee’im<\/em> (profe\u021bii) \u0219i o a treia parte, cunoscut\u0103 ast\u0103zi sub numele de Ketub\u00eem <\/em>(Scrierile) \u0219i care \u00een momentul redact\u0103rii lucane nu era \u00eenc\u0103 o parte \u00eencheiat\u0103. Prin expresia \u201ePsalmi\u201d ei se refereau cu siguran\u021b\u0103 la aceast\u0103 a treia parte care nu era \u00eenc\u0103 pe deplin definit\u0103.<\/p>\n

Aceste observa\u021bii sunt utile pentru c\u0103 ne fac s\u0103 \u00een\u021belegem cine era Biserica \u00een formare: o comunitate cu r\u0103d\u0103cini iudaice, dar deschis\u0103 la o \u00eemplinire care nu trece. Figura lui Isus Cristos a devenit de fapt centrul \u00eentregii nara\u021biuni biblice: m\u00e2ntuirea lui Dumnezeu s-a \u00eemplinit \u00een acest om, deoarece Cristosul mult a\u0219teptat s-a prezentat ca un om capabil s\u0103 \u00eenfrunte suferin\u021ba \u0219i moartea.<\/p>\n

\uf0fe Dumnezeu care se face trup.<\/strong> Dumnezeu nu mai este o fiin\u021b\u0103 impasibil\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103 de om: nu este doar o entitate spiritual\u0103, ci cunoa\u0219te profund dimensiunea uman\u0103, pentru c\u0103 nu numai c\u0103 s-a \u00eentrupat, dar a \u0219i experimentat punctul cel mai obositor al fiin\u021bei, acea finitudine care duce la moarte. Am dori s\u0103 citim, a\u0219adar, \u00eentregul capitol ca pe un elogiu al trupului: cuvintele P\u0103rin\u021bilor Bisericii \u201ecaro cardo salutis<\/em> \/ carnea este balamaua m\u00e2ntuirii\u201d se aplic\u0103 cu adev\u0103rat. Nu c\u0103 dimensiunea istoric\u0103 ar fi lipsit\u0103 din promisiunile Vechiului Testament; \u00eentr-adev\u0103r, Dumnezeu a vorbit \u00eentotdeauna \u00een istorie, tocmai prin oameni ca Moise \u0219i prin evenimentele poporului s\u0103u, Israel. Dar sensul tuturor acestor povestiri trebuia s\u0103 se manifeste \u00een mod clar, s\u0103 devin\u0103 o mare proclama\u021bie care s\u0103 fie deplin\u0103, concret\u0103, care s\u0103 spun\u0103 definitiv iubirea lui Dumnezeu pentru umanitate. Jertfa lui Mesia este deci o jertf\u0103 f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu \u00eensu\u0219i, dup\u0103 un plan pe care l-a dorit dintotdeauna (iat\u0103 sensul verbului \u201etrebuie\u201d din v. 44) \u0219i acceptat\u0103 de Isus.<\/p>\n

\uf0fe Istoria, fundamentul m\u00e2ntuirii.<\/strong> Textul spune c\u0103 Isus deschide mintea ucenicilor pentru \u00een\u021belegerea Scripturilor (v. 45) \u0219i aceast\u0103 cheie este cea pe care o vedem \u00een urm\u0103toarele versete pe care le-am putea pune \u00een paralel. Versetul 46 prezint\u0103 tema numelui lui Cristos \u0219i dou\u0103 verbe (a suferi <\/em>\u0219i a \u00eenvia<\/em> din mor\u021bi). Versetul 47 reia aceste trei elemente, dar ne arat\u0103 cum evolueaz\u0103 ele: \u00een numele lui Cristos este formulat un anun\u021b, kerygma<\/em>, format\u0103 din dou\u0103 elemente, convertirea \u0219i iertarea p\u0103catelor (aceste dou\u0103 elemente ar corespunde celor dou\u0103 verbe anterioare). Povestea lui Isus nu este deci o poveste \u00eencheiat\u0103, \u00eenchis\u0103 \u00een sine, ci este baza pentru a anun\u021ba lumii c\u0103 Dumnezeu este \u00een pace cu noi, c\u0103 nu dore\u0219te distrugerea omenirii, ci m\u00e2ntuirea ei. De multe ori \u00een Vechiul Testament poporul lui Israel, p\u0103c\u0103tos, a meritat s\u0103 fie distrus, dar Dumnezeu l-a iertat \u00eentotdeauna: aceast\u0103 poveste de iertare \u0219i de iubire se spune acum pentru fiecare om, pentru fiecare trup, pentru c\u0103 \u00een Fiul Tat\u0103l a ar\u0103tat cu ce putere de iubire vrea s\u0103-i atrag\u0103 pe to\u021bi la sine \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, a ar\u0103tat \u00een Isus c\u0103 omul poate iubi p\u00e2n\u0103 la a \u00eenvinge p\u0103catul \u0219i moartea. Aceast\u0103 proclama\u021bie grandioas\u0103, gravat\u0103 \u00een Scriptur\u0103, este acum gravat\u0103 pentru totdeauna \u0219i \u00een trupul lui Cristos: faptul c\u0103 Luca face ca Isus s\u0103 m\u0103n\u00e2nce un pe\u0219te arat\u0103 clar c\u0103 adev\u0103rurile credin\u021bei nu sunt f\u0103r\u0103 substan\u021b\u0103, nu au o dimensiune pur spiritual\u0103, nu sunt vise \u0219i viziuni de fantome. Mai mult, faptul c\u0103 Isus spune: \u201eEu sunt\u201d, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2inile \u0219i picioarele, care poart\u0103 \u00een mod evident urmele r\u0103stignirii, ne spune c\u0103 jertfa lui Isus nu a fost o plimbare \u00een parc \u0219i c\u0103 \u00cenvierea nu este o \u0219tergere a suferin\u021bei \u0219i a istoriei tr\u0103ite. Cel \u00cenviat va purta pentru totdeauna, \u00een trupul s\u0103u, urmele Celui R\u0103stignit: cele dou\u0103 dimensiuni nu se anuleaz\u0103!<\/p>\n

\uf0fe Trupul credin\u021bei.<\/strong> Aceste adev\u0103ruri sunt at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t aduc \u00een inima omului sentimente contrastante, pe care cartea le eviden\u021biaz\u0103: ucenicii sunt descri\u0219i ca fiind speria\u021bi, \u00eenfrico\u0219a\u021bi (v. 37), chiar ne\u00eencrez\u0103tori de bucurie (v. 40) \u0219i uimi\u021bi. Experien\u021ba trupului este necesar\u0103, dar nu duce automat la credin\u021b\u0103. Este necesar ca Scripturile s\u0103 se fac\u0103 trup, s\u0103 devin\u0103 experien\u021b\u0103 a inimii, s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 idei vagi, dar este adev\u0103rat \u0219i c\u0103 doar trupul ar fi dezorientat, duc\u00e2nd la sentimente chiar contradictorii: acesta este, \u00een opinia noastr\u0103, sensul unei bucurii care \u00eempinge la credin\u021b\u0103 anonim\u0103 (v. 41). Pe promisiunea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, pove\u0219tile umane \u00ee\u0219i g\u0103sesc un punct de echilibru \u0219i datorit\u0103 lui se pot vedea \u0219i \u00eentrevedea adev\u0103ruri imposibile. \u00cen Euharistie, ucenicii din Emaus spun c\u0103 l-au recunoscut pe Isus: acolo se \u00eent\u00e2lnesc cuv\u00e2ntul \u0219i trupul, permi\u021b\u00e2nd inteligen\u021bei lui Dumnezeu s\u0103 se manifeste \u0219i s\u0103 intre \u00een inimile oamenilor. Ceea ce este cel mai important este s\u0103 descoperim c\u0103 Isus Cristos este \u00eenc\u0103 prezent.<\/p>\n

\uf0fe Proclamarea unui nou chip al lui Dumnezeu.<\/strong> Dac\u0103 privim \u00eentregul capitol din Luca 24, ne d\u0103m seama c\u0103 \u00een prima parte, cu ucenicii din Emaus, vedem un Isus care nu este recunoscut imediat, care este prezent \u00een mod voalat \u0219i care, imediat ce \u00eei este sesizat\u0103 esen\u021ba, dispare; \u00een schimb, \u00een a doua parte, vedem un Isus concret, total diferit de un simplu spirit sau fantom\u0103, care cere s\u0103 fie primit ca o prezen\u021b\u0103 puternic\u0103, chiar fizic\u0103 (de aici \u0219i gestul de a m\u00e2nca un pe\u0219te pr\u0103jit). Aceast\u0103 rela\u021bie, at\u00e2t de puternic\u0103, chiar dac\u0103 misterioas\u0103, este cea care ne \u00eempinge s\u0103 continu\u0103m povestea. Povestea lui Isus nu s-a \u00eencheiat: el este \u00een mijlocul lor, a\u0219a cum a fost cazul \u00een ambele scene din Lc 24. Prezen\u021ba sa poate lua forme diferite, dar, datorit\u0103 Scripturii, recunoa\u0219tem c\u0103 nu a disp\u0103rut, ci a \u00eendeplinit planul Tat\u0103lui de a combate r\u0103ul \u0219i respingerea pe care oamenii le opuneau lui Dumnezeu. Aceast\u0103 respingere trebuia s\u0103 fie pedepsit\u0103 de un Mesia justi\u021biar care \u00een schimb a f\u0103cut dreptate, dar f\u0103r\u0103 violen\u021b\u0103, mai degrab\u0103 prin suferin\u021b\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i. \u00cen Isus avem imaginea adev\u0103rat\u0103 a chipului lui Dumnezeu, iar cei care au experimentat-o nu pot r\u0103m\u00e2ne t\u0103cu\u021bi, aceast\u0103 veste este at\u00e2t de bun\u0103 \u00eenc\u00e2t trebuie vestit\u0103 tuturor. De fapt, \u00eentreaga poveste de iubire dintre Israel \u0219i Dumnezeu a fost menit\u0103 tocmai pentru a ar\u0103ta c\u0103 Tat\u0103l are o mare iubire, c\u0103 \u00eei iart\u0103 pe copiii s\u0103i, mai \u00eent\u00e2i pe Israel \u0219i apoi pe to\u021bi ceilal\u021bi. Povestea lui Israel a servit pentru a ar\u0103ta \u00een mod concret lumii c\u0103 respingerea lui Dumnezeu este dep\u0103\u0219it\u0103 de iubirea Creatorului care nu-\u0219i respinge \u0219i nu-\u0219i refuz\u0103 creaturile. Ierusalimul devine centrul acestei proclama\u021bii, pentru c\u0103 este ora\u0219ul care simbolizeaz\u0103 poporul evreu \u0219i este locul \u00een care aceast\u0103 poveste s-a desf\u0103\u0219urat p\u00e2n\u0103 la cea mai mare manifestare a sa, cea a Crucii. De aceea, este bine ca aceast\u0103 vestire tr\u0103it\u0103 acolo s\u0103 radieze din Ierusalim, nu pentru a se \u00eenchide \u00een acel col\u021b de p\u0103m\u00e2nt, ci pentru ca ea s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat un model pentru \u00eentreaga omenire.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 556 aprilie\/mai 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: William Hatherell, Cristos le apare discipolilor<\/em><\/p>\n

Hits: 100<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A III-A A PA\u0218TELUI 14 APRILIE 2024\u00a0 O CREDIN\u021a\u0102 \u00ceNR\u0102D\u0102CINAT\u0102 \u00ceN CUV\u00c2NT Lecturile din aceast\u0103 duminic\u0103 ne conduc spre misterul pascal, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36575,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36572"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36572"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36572\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36574,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36572\/revisions\/36574"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36575"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36572"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36572"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36572"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}