{"id":36528,"date":"2024-04-06T23:06:47","date_gmt":"2024-04-06T20:06:47","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36528"},"modified":"2024-04-06T23:06:47","modified_gmt":"2024-04-06T20:06:47","slug":"descoperirea-celui-inviat-prin-credinta-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/04\/06\/descoperirea-celui-inviat-prin-credinta-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eDescoperirea Celui \u00cenviat prin credin\u021b\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a II-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp pascal un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A II-A<\/strong> A PA\u0218TELUI <\/strong><\/p>\n

7 APRILIE 2024<\/strong><\/p>\n

DESCOPERIREA CELUI \u00ceNVIAT PRIN CREDIN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

Istoria lui Toma este emblematic\u0103 \u0219i, \u00een el, fiecare cre\u0219tin se poate revedea pe sine \u00eensu\u0219i (evanghelie<\/em><\/strong>). \u00centr-adev\u0103r, cu to\u021bii am dori s\u0103 punem degetul \u00een ran\u0103, s\u0103 verific\u0103m concrete\u021bea relat\u0103rilor povestite de evanghelii. Dar ar putea aceast\u0103 viziune s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 cu adev\u0103rat actul nostru de credin\u021b\u0103? Exist\u0103 relat\u0103ri despre sfin\u021bi, pove\u0219ti de iubire \u0219i m\u0103rturii care arat\u0103 eficien\u021ba predic\u0103rii Evangheliei. Multe dintre valorile societ\u0103\u021bii actuale (fraternitatea, pacea, dreptatea, grija fa\u021b\u0103 de cei mai s\u0103raci…) \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 originea proclam\u0103rii Evangheliei. Noi, credincio\u0219ii de ast\u0103zi, avem o avere incredibil\u0103, pe care mul\u021bi cre\u0219tini \u0219i-ar fi dorit s\u0103 o vad\u0103! Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> ne arat\u0103 cum, prin m\u0103rturia unei Biserici unite \u0219i fraterne, Evanghelia s-a r\u0103sp\u00e2ndit mult dincolo de Iudeea. Scrisoarea lui Ioan (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>) vrea, de asemenea, s\u0103 ne \u00eencurajeze: cel care crede s-a n\u0103scut \u00een Dumnezeu \u0219i, dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een El, victoria asupra lumii este sigur\u0103.<\/p>\n

PARCURSUL LUI TOMA<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Ca \u00een fiecare an, \u00een a doua duminic\u0103 de Pa\u0219ti, suntem invita\u021bi s\u0103 facem aceea\u0219i c\u0103l\u0103torie ca \u0219i Toma, s\u0103 trecem de la necredin\u021b\u0103 la credin\u021b\u0103, de la nevoia de a vedea \u0219i de a atinge la recunoa\u0219terea acelei rela\u021bii unice care ne leag\u0103 de Isus.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 o spunem de la bun \u00eenceput: Toma nu corespunde \u201eportretului robot\u201d pe care tradi\u021bia popular\u0103 l-a f\u0103cut despre el. Obiec\u021bia lui nu este cea a spiritului pozitivist care crede doar ceea ce cade sub inciden\u021ba sim\u021burilor. \u201eEfortul\u201d s\u0103u este cu totul diferit. Provine tocmai din drama pe care a tr\u0103it-o \u0219i de care nu poate da seama.<\/p>\n

Bucuria celorlal\u021bi apostoli contrasteaz\u0103 cu atitudinea lui, poate pentru c\u0103 poart\u0103 \u00eenc\u0103 r\u0103nile, suferin\u021bele acelei vineri pe care nu le poate uita: Isus, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul, arestat \u0219i condamnat, biciuit \u0219i pironit \u00een cuie pe cruce, mort dup\u0103 o scurt\u0103 agonie \u0219i a\u0219ezat \u00eentr-un morm\u00e2nt. Toate acestea nu pot fi \u00eenlocuite de o bucurie care pare aproape s\u0103 anuleze drama care tocmai s-a petrecut.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, el, Toma, nu vrea s\u0103 fie victima unei gafe, nu vrea s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-o iluzie care va face loc mai t\u00e2rziu unei dezam\u0103giri \u0219i mai amare. Dac\u0103, a\u0219adar, Cel \u00cenviat este cu adev\u0103rat cel care a fost r\u0103stignit, dac\u0103 a sosit timpul s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t jalei \u0219i s\u0103 se bucure, atunci el vrea s\u0103 ating\u0103 semnele acelei p\u0103timiri care l-a f\u0103cut s\u0103 sufere dureri de nedescris……<\/p>\n

Patimile \u0219i moartea nu sunt, a\u0219adar, un episod care s\u0103 fie respins \u00een grab\u0103 \u0219i cu repeziciune. Acesta este punctul de cotitur\u0103 decisiv pentru a ajunge la credin\u021ba pascal\u0103: acceptarea faptului c\u0103 Patimile \u0219i moartea au fost trecerea dureroas\u0103 spre glorie, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 senza\u021bia amar\u0103 de e\u0219ec \u0219i de nereu\u0219it\u0103 \u0219i deschiz\u00e2ndu-se la ac\u021biunea lui Dumnezeu care a pronun\u021bat ultimul cuv\u00e2nt asupra m\u0103rturiei Fiului.<\/p>\n

De la el, Toma, vine \u00een acest punct o m\u0103rturisire clar\u0103 de credin\u021b\u0103: \u201eDomnul meu \u0219i Dumnezeul meu!\u201d Nu declara\u021bia unui adev\u0103r, ci imboldul de a tr\u0103i o rela\u021bie unic\u0103, o leg\u0103tur\u0103 care transform\u0103 \u0219i transfigureaz\u0103 existen\u021ba.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI <\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Bucuria Pa\u0219telui treze\u0219te \u00een primii cre\u0219tini o nou\u0103 art\u0103 de a tr\u0103i, fratern\u0103 \u0219i solidar\u0103. Nu exist\u0103 credin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 caritate.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Un c\u00e2ntec de mul\u021bumire se ridic\u0103 din inimi. Cu adev\u0103rat, ac\u021biunea lui Dumnezeu \u00een istorie se reveleaz\u0103 surprinz\u0103toare \u0219i minunat\u0103.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Cine crede c\u0103 Isus este Cristos, s-a n\u0103scut din Dumnezeu. \u0218i o arat\u0103 prin punerea \u00een practic\u0103 a poruncilor sale.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Cine este Cel \u00eenviat? Este acela\u0219i Isus pe care apostolii l-au cunoscut \u00een timpul vie\u021bii sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. Este acela\u0219i Isus pe care l-au v\u0103zut pironit pe cruce. El vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103 \u0219i noi \u00eel putem primi cu acelea\u0219i \u00eendoieli \u0219i credin\u021b\u0103 ca \u0219i Toma.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Via\u021ba primei comunit\u0103\u021bi.<\/strong> Cartea Faptele Apostolilor prezint\u0103 aici un pasaj ideal, menit s\u0103 arate unitatea \u0219i coeziunea bisericii primare. Capitolul 3 \u00eencepuse cu un miracol f\u0103cut de Petru \u0219i Ioan asupra unui olog: acest lucru preg\u0103tise terenul pentru o mare predic\u0103 care ajunsese p\u00e2n\u0103 la Sinedriu, care nu \u0219tia ce s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n

Petru \u0219i Ioan, oameni needuca\u021bi, ar\u0103taser\u0103 c\u0103 erau capabili s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mare franche\u021be (parr\u00afes\u00eda<\/em>) \u0219i mai ales al\u0103turi de ei, omul vindecat (Fap 4,14.22) era un semn clar c\u0103 se \u00eent\u00e2mplase ceva extraordinar. Dup\u0103 ce au fost elibera\u021bi, Petru \u0219i Ioan se \u00eentorc la fra\u021bii lor \u0219i se roag\u0103 lui Dumnezeu ca un astfel de curaj \u00een vestire s\u0103 nu le lipseasc\u0103 niciodat\u0103, iar cererea lor este confirmat\u0103. Aceast\u0103 propov\u0103duire ad extra<\/em> are efecte \u0219i \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii, care este astfel descris\u0103 \u00een mod ideal \u00een versetele pasajului nostru: aici autorul a dorit s\u0103 uneasc\u0103 modelul elenistic (o societate coerent\u0103 \u00een mod ideal, \u00eentemeiat\u0103 pe prietenie) cu valorile religioase care provin din cartea Deuteronomului.<\/p>\n

\uf0fe Rela\u021biile \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii.<\/strong> Realitatea social\u0103 a marilor ora\u0219e care se \u00eenvecinau cu Mediterana era cu siguran\u021b\u0103 variat\u0103, decalajul economic trebuie s\u0103 fi fost considerabil: evanghelistul Luca, deja \u00een Fericiri, atr\u0103gea aten\u021bia celor boga\u021bi, semn clar c\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine ar trebui s\u0103 \u00a0existe mai degrab\u0103 acest model de fraternitate \u0219i de comuniune care vizeaz\u0103 eliminarea oric\u0103rei s\u0103r\u0103cii. \u00cen acest fel, se realizau cu adev\u0103rat \u0219i promisiunile din Vechiul Testament, unde ideea unui popor al lui Israel unic \u0219i unit era fundamental\u0103. \u00cen special, cartea Deuteronomului folosea expresia \u201edin toat\u0103 inima \u0219i din tot sufletul\u201d pentru a desemna angajamentul total al credinciosului \u00een a-l iubi pe Dumnezeu cu toat\u0103 fiin\u021ba sa. Aceea\u0219i carte continua s\u0103 propun\u0103 cucerirea \u021a\u0103rii Promise ca pe un moment ideal \u00een care s\u0103r\u0103cia ar fi fost eliminat\u0103. Prin urmare, pasajul este menit s\u0103 ne \u00eenve\u021be s\u0103 c\u0103ut\u0103m o anumit\u0103 idealitate: dar, cu siguran\u021b\u0103, autorul Faptelor nu este naiv. \u00cen urm\u0103toarea nara\u021biune, el prezint\u0103 dou\u0103 exemple contrastante: Barnaba vinde un c\u00e2mp \u0219i depune veniturile la picioarele apostolilor, \u00een timp ce Anania \u0219i Safira ofer\u0103 doar o parte, de\u0219i pretind c\u0103 au predat totul. Caritatea trebuie s\u0103 mearg\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu sinceritatea: Dumnezeu \u00eel iube\u0219te pe cel care ofer\u0103 cu bucurie (2Cor 9,7) \u0219i nu din obliga\u021bie.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisorile lui Ioan preiau unele lec\u021bii din Evanghelia a patra \u0219i le dezvolt\u0103 \u00een func\u021bie de nevoile noilor comunit\u0103\u021bi inspirate de curentul ioaneic. Fundamental\u0103 pentru Evanghelie era chestiunea originii: dac\u0103 doi oameni sunt cu adev\u0103rat fra\u021bi \u0219i au \u00een comun acela\u0219i tat\u0103 \u0219i aceea\u0219i mam\u0103, atunci vor vorbi aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i se vor \u00een\u021belege \u00een tot ceea ce fac, pentru c\u0103 au \u00een comun un stil de via\u021b\u0103 deprins \u00een familie. Aceste observa\u021bii banale sunt fundamentale pentru a \u00een\u021belege \u00eentreaga dinamic\u0103 a celei de-a patra evanghelii: Isus are o origine misterioas\u0103, vine de sus, este p\u00e2inea care s-a cobor\u00e2t din cer pentru a aduce via\u021ba ve\u0219nic\u0103, este Logosul <\/em>f\u0103cut trup. Pe de alt\u0103 parte, cei care au decis s\u0103 fie lega\u021bi doar de p\u0103m\u00e2nt au uitat c\u0103 originea lor este \u00een Dumnezeu \u0219i, prin urmare, nu-l pot \u00een\u021belege pe Isus, pe care \u00eel neag\u0103.<\/p>\n

\uf0fe A crede \u00eenseamn\u0103 a cunoa\u0219te originea Fiului.<\/strong> De-a lungul \u00eentregii evanghelii, Isus ne cere s\u0103 verific\u0103m care este adev\u0103rata atitudine fa\u021b\u0103 de el \u0219i \u00eei vedem deseori pe evrei \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel apuce pentru a-l ucide. Acest context de ur\u0103 nu-i permite Fiului s\u0103 se dezv\u0103luie \u0219i s\u0103 arate adev\u0103rata natur\u0103 a lui Dumnezeu, a Tat\u0103lui. Iat\u0103 de ce Isus \u00eei avertizeaz\u0103 pe evrei: nu pentru a-i condamna a priori, ci pentru ca ei s\u0103 recunoasc\u0103 riscul pe care \u00eel au, adic\u0103 \u00eel \u00eenlocuiesc pe YHWH cu Principele acestei lumi. Aceast\u0103 ne\u00een\u021belegere tr\u0103it\u0103 de Isus este o chestiune care \u00eei prive\u0219te pe to\u021bi: dac\u0103 cineva nu poate crede \u00een Fiul, este pentru c\u0103 ispititorul a intrat \u00een inima sa \u0219i l-a f\u0103cut s\u0103 uite c\u0103 adev\u0103rata sa origine este \u00een Dumnezeu. De aceea, \u00een scrisoare se poate spune c\u0103 oricine crede \u00een Isus Cristos a fost n\u0103scut din Dumnezeu: dar a crede \u00een Fiul nu \u00eenseamn\u0103 doar a crede \u00een \u00eentruparea sa, \u00een cobor\u00e2rea sa pe p\u0103m\u00e2nt, semn al iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate. Trebuie s\u0103 credem \u00eentr-un Cristos care nu a trecut doar printr-un botez cu ap\u0103, ci printr-un botez de s\u00e2nge! Este r\u0103stignit pe crucea \u00een care noi credem! Un mare capitol al celei de-a patra Evanghelii este capitolul 3, care \u00eendeamn\u0103 la na\u0219terea de sus: a crede \u00een Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la el ca la un Tat\u0103 care a iubit at\u00e2t de mult lumea \u00eenc\u00e2t l-a trimis pe Fiul s\u0103u, cel mai drag lucru pe care \u00eel are, pentru noi. Suntem ren\u0103scu\u021bi prin credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u00een momentul \u00een care \u00eencet\u0103m s\u0103 ne mai g\u00e2ndim la Dumnezeu dup\u0103 toate imaginile clasice pe care omul le-a conceput de-a lungul istoriei \u0219i \u00eel concepem \u00een schimb doar din m\u0103re\u021bia crucii, adic\u0103 din Isus Cristos care \u00eenva\u021b\u0103 omenirea s\u0103 iubeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, s\u0103 dea totul pentru ceilal\u021bi.<\/p>\n

\uf0fe Credin\u021ba devine via\u021b\u0103.<\/strong> Iat\u0103 de ce este necesar\u0103 m\u0103rturia s\u00e2ngelui: probabil \u00een timpul scrierii scrisorilor au \u00eenceput primele erezii, care vorbeau de o credin\u021b\u0103 \u00een Isus, dar se opuneau ideii c\u0103 un Dumnezeu poate muri. \u0218i totu\u0219i, aceasta este adev\u0103rata victorie: s\u0103 credem c\u0103 Dumnezeu nu este proiec\u021bia viselor de omnipoten\u021b\u0103 uman\u0103, ci imaginea celei mai mari \u0219i mai complete iubiri, pentru c\u0103 este capabil s\u0103 dea totul, chiar \u0219i pe propriul s\u0103u Fiu, pentru noi. \u00cen acest sens, a crede nu este posibil f\u0103r\u0103 o conduit\u0103 practic\u0103 \u0219i concret\u0103 care s\u0103 vorbeasc\u0103 despre iubirea noastr\u0103: credin\u021ba nu este, a\u0219adar, un act pur intelectual, ci este o tr\u0103ire conform poruncilor pe care le accept\u0103m, nu prin suferin\u021b\u0103, ci din iubire (de aceea, \u00een lectura a doua se spune c\u0103 ele ne par chiar u\u0219oare!). \u00centr-o astfel de credin\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u0219i autentic\u0103, deci, am dep\u0103\u0219it deja respingerea lumii \u0219i a urii sale: aceasta este perspectiva ioaneic\u0103 pentru care via\u021ba ve\u0219nic\u0103 \u00eencepe deja \u00een momentul \u00een care credem \u00eentr-un Dumnezeu al iubirii a\u0219a cum ni l-a descris Isus. Nici m\u0103car nu trebuie s\u0103 a\u0219tept\u0103m judecata final\u0103, care va veni cu siguran\u021b\u0103, dar deja de acum suntem liberi s\u0103 tr\u0103im iubind pe deplin, deoarece \u00een credin\u021ba \u00een Cristos \u0219i \u00een Duhul s\u0103u nu ne lipse\u0219te nimic pentru a \u00eenvinge \u00eenc\u0103 de pe acum r\u0103ul cu care ne confrunt\u0103m \u00een fiecare zi.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Acest pasaj reia mai multe elemente care sunt prezente \u0219i \u00een Lc 24 (dup\u0103 episodul Emaus). Acest text ne spune, de asemenea, c\u0103 Isus a stat \u00een mijlocul lor, ucenicii s-au \u00eendoit, au crezut c\u0103 v\u0103d o fantom\u0103, a\u0219a c\u0103 Isus le-a ar\u0103tat m\u00e2inile \u0219i picioarele. Luca vorbe\u0219te de asemenea despre bucurie \u0219i despre Duh (Lc 24,41.49); cel de-al treilea evanghelist va descrie acest dar \u00een Fap 2.<\/p>\n

\uf0fe Ziua \u00eemplinirii.<\/strong> Ioan preia unele dintre aceste elemente, dar le reinterpreteaz\u0103 \u00een stilul s\u0103u propriu: dificultatea de a crede este din nou personalizat\u0103 \u0219i ne concentr\u0103m asupra unui singur personaj, Toma. Pe bun\u0103 dreptate, deci, nu se mai vorbe\u0219te de m\u00e2ini \u0219i picioare str\u0103punse, ci de m\u00e2ini \u0219i de coast\u0103 (adapt\u00e2nd povestea la ceea ce am v\u0103zut \u00een r\u0103stignirea din In 19). \u00cen mod special \u00eens\u0103, perspectiva ioaneic\u0103 subliniaz\u0103 m\u0103re\u021bia acestei zile, prima dup\u0103 sabat<\/em>: este duminic\u0103, Pa\u0219tele Domnului, noua zi chemat\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 sabatul iudaic. Este at\u00e2t de important\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00een acest moment se d\u0103ruie\u0219te Duhul Sf\u00e2nt: nu este nevoie nici m\u0103car s\u0103 se a\u0219tepte Rusaliile! Perspectiva ioaneic\u0103 este atotcuprinz\u0103toare: \u00eentreaga via\u021b\u0103 a lui Isus s-a desf\u0103\u0219urat \u00een vederea ceasului, ceasul definit de Tat\u0103l. Ora este cea a gloriei, punctul cel mai \u00eenalt al istoriei, sf\u00e2r\u0219itul sau mai degrab\u0103 pivotul \u00een jurul c\u0103ruia se \u00eenv\u00e2rte istoria uman\u0103. \u00cen acel moment s-a \u00eemplinit Scriptura, acolo Dumnezeu a demonstrat \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u0219it c\u0103 iubirea sa pentru umanitate este etern\u0103, ve\u0219nic\u0103 \u0219i invincibil\u0103. Pe cruce Dumnezeu Tat\u0103l \u00ee\u0219i arat\u0103 marea sa iubire, pentru c\u0103 acolo iube\u0219te lumea at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t l-a dat pe Fiul s\u0103u, pe Unicul n\u0103scut, cel mai de pre\u021b lucru pe care \u00eel de\u021bine, pentru a ne m\u00e2ntui. \u00cen acest sens, Vinerea Mare, Pa\u0219tele, \u00cen\u0103l\u021barea, Rusaliile, toate sunt evenimente unite \u00een unicul eveniment al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii Fiului Omului.<\/p>\n

\uf0fe Comunitatea n\u0103scut\u0103 din Duhul Sf\u00e2nt.<\/strong> Darul Duhului fusese deja d\u0103ruit pe cruce, unde se spune c\u0103 Isus \u0219i-a dat Duhul (In 19,30). Ioan 7 legase deja tema crucii de rev\u0103rsarea Duhului (In 7,38-39). Acum, aceste mari promisiuni s-au \u00eemplinit \u0219i aici \u00eencepe o nou\u0103 etap\u0103 a istoriei, cea a Bisericii, care este chemat\u0103 s\u0103 dea m\u0103rturie despre o speran\u021b\u0103 care nu este doar \u00een viitor, ci are o r\u0103d\u0103cin\u0103 istoric\u0103, evenimentul lui Isus Cristos, \u00eemplinirea iubirii Tat\u0103lui. De aceea, aceast\u0103 nou\u0103 comunitate care se na\u0219te este \u00eens\u0103rcinat\u0103 s\u0103 aduc\u0103 darul iert\u0103rii: nu este o comunitate perfect\u0103 \u00een sine, prin for\u021bele sale, dar tocmai pentru c\u0103 reprezint\u0103 \u00een mod plenar iubirea lui Dumnezeu, nu poate s\u0103 nu transmit\u0103 marele mesaj de pace pe care Dumnezeu \u00eel are pentru umanitate.<\/p>\n

Cu refrenul \u201evine ceasul – \u0219i iat\u0103-l\u201d (In 5,25), Evanghelia a patra a dorit tocmai s\u0103 \u00eenve\u021be c\u0103 Isus nu se refer\u0103 doar la o judecat\u0103 viitoare, la o interven\u021bie a lui Dumnezeu nedeterminat\u0103 \u0219i \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een timp, ci c\u0103 m\u00e2ntuirea este deja acum. Aceast\u0103 noutate este \u00eencredin\u021bat\u0103 Bisericii sale: faza lui Isus istoric, cu cuv\u00e2ntul \u0219i prezen\u021ba sa \u00een figura unui om, s-a \u00eencheiat. Pe de alt\u0103 parte, el \u00eensu\u0219i vorbise despre o \u00eentoarcere la Tat\u0103l, pentru a se \u00eentoarce apoi \u00een mijlocul a lor s\u0103i, dar tocmai \u00eentr-o nou\u0103 form\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Imaginea lui Toma.<\/strong> E ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een capitolul 20: mai \u00eent\u00e2i cere s\u0103 fie l\u0103sat liber pentru a urca la Tat\u0103l \u0219i apoi, iat\u0103, apari\u021biile din Cenacol. Totu\u0219i, aceast\u0103 trecere de la m\u0103rturia direct\u0103 a lui Isus la cea a Bisericii nu este nedureroas\u0103. Iat\u0103 de ce prezent\u0103m personajul Toma. El se afl\u0103 la mijloc \u00eentre cele dou\u0103 faze: \u00een calitate de apostol a ajuns s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Isus istoric \u0219i acum se opune unei m\u0103rturii care este doar a discipolilor s\u0103i. Este paradoxal c\u0103 prima vestire a \u00eenvierii nu func\u021bioneaz\u0103 nici m\u0103car cu un apostol: cum poate Biserica s\u0103 \u00eel anun\u021be pe Cristos \u00eenviat dac\u0103 nu poate comunica kerygma<\/em> nici m\u0103car lui Toma? \u00cen acest sens, Toma este de fapt fratele nostru geam\u0103n (traducere a cuv\u00e2ntului D\u00eddimo<\/em>) pentru c\u0103 \u0219i noi, cititorii, am vrea s\u0103 vedem pentru a crede: a crede doar pe baza cuv\u00e2ntului bisericii pare prea pu\u021bin! Totu\u0219i, pasajul ni-l prezint\u0103 pe Toma ca fiind excep\u021bia care confirm\u0103 regula: lui, apostol al lui Isus, i se permite s\u0103 fie la fel ca ceilal\u021bi discipoli care erau prezen\u021bi \u00een Cenacol. Prin faptul c\u0103 i se reveleaz\u0103, Isus \u00eensu\u0219i confirm\u0103 adev\u0103rata regul\u0103 a credin\u021bei: ferice de cel care crede f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nevoie s\u0103 vad\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Credin\u021ba dincolo de semne.<\/strong> Dac\u0103 \u00eenainte era posibil s\u0103 se bazeze credin\u021ba pe faptele \u0219i gesturile lui Isus, acum aceast\u0103 vizibilitate a luat sf\u00e2r\u0219it. Dup\u0103 cum spune finalul evangheliei, pentru a crede este nevoie de semne \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, au fost scrise unele care constituie textul evanghelic. Dar nu prin \u00eenmul\u021birea relat\u0103rilor de semne se transmite mai mult credin\u021ba! Semnele sunt necesare, dar ele sunt doar semne, sunt doar un punct de plecare pe care fiecare trebuie s\u0103-l dep\u0103\u0219easc\u0103 prin propria decizie de a crede. Aceasta este dinamica credin\u021bei, care nu poate avea alt\u0103 baz\u0103 dec\u00e2t ea \u00eens\u0103\u0219i: dac\u0103 s-ar baza pe altceva, nici m\u0103car nu ar mai fi credin\u021b\u0103. \u00cen concluzie, fericirea nu vrea s\u0103 se condamne printr-o credin\u021b\u0103 oarb\u0103: \u00eentr-adev\u0103r, pentru cei care cred, nu lipsesc semnele care s\u0103 fie vizibile. Vrea s\u0103 ne reaminteasc\u0103 faptul c\u0103 credin\u021ba trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eent\u00e2ietate, ea nu este condi\u021bionat\u0103 de vedere. Acesta este cazul nostru, al cre\u0219tinilor: pentru cei care pretind c\u0103 trebuie s\u0103-l vad\u0103 pe Isus pentru a crede \u00een el, c\u0103ile credin\u021bei sunt deja \u00eenchise pentru \u00een\u021belegerea lor prealabil\u0103. Pentru cei care decid s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een m\u0103rturia bisericii, nu vor lipsi de fapt semnele vizibile ale prezen\u021bei Domnului printre discipolii s\u0103i.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Caravaggio, \u00cendoiala lui Toma<\/em><\/p>\n

Hits: 113<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp pascal un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A II-A A PA\u0218TELUI 7 APRILIE 2024 DESCOPERIREA CELUI \u00ceNVIAT PRIN CREDIN\u021a\u0102 Istoria lui Toma este emblematic\u0103 \u0219i, \u00een el, fiecare […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36529,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36528"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36528"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36528\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36530,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36528\/revisions\/36530"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36529"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}