{"id":36438,"date":"2024-03-31T11:28:38","date_gmt":"2024-03-31T08:28:38","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36438"},"modified":"2024-03-31T11:37:21","modified_gmt":"2024-03-31T08:37:21","slug":"bucuria-pastelui-este-de-a-l-cunoaste-pe-cel-inviat-meditatie-la-duminica-invierii-domnului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/03\/31\/bucuria-pastelui-este-de-a-l-cunoaste-pe-cel-inviat-meditatie-la-duminica-invierii-domnului\/","title":{"rendered":"\u201eBucuria Pa\u0219telui este de a-l cunoa\u0219te pe Cel \u00cenviat\u201d – Medita\u021bie la Duminica \u00cenvierii Domnului"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp pascal un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

TIMPUL PA\u0218TELUI 2024<\/strong><\/p>\n

PRIM\u0102VARA BISERICII<\/em><\/strong><\/p>\n

\uf0c4 Drumul de la Pa\u0219ti la Rusalii este un drum de prim\u0103var\u0103<\/strong>. Nu o prim\u0103var\u0103 la \u00eenceput, care se lupt\u0103 cu ultimul frig al iernii, ci o prim\u0103var\u0103 care merge spre var\u0103, spre anotimpul recoltei \u0219i al roadei turgescente.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Este o prim\u0103var\u0103<\/strong> pentru cre\u0219tinul care a tr\u0103it intens itinerariul Postului Mare \u0219i s-a deschis cu bucurie spre speran\u021ba Pa\u0219telui. O sev\u0103 nou\u0103 \u0219i un entuziasm nou \u00eei curg prin vene: simte c\u0103 existen\u021ba sa a fost smuls\u0103 o dat\u0103 pentru totdeauna de la moarte \u0219i de tot ceea ce o mortific\u0103.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Este o prim\u0103var\u0103 pentru familii<\/strong>, trezite la noi rela\u021bii de comuniune, de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire, de fraternitate. Ne g\u00e2ndim la familiile care vor participa intens la prima \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie sau la confirmarea unui copil. S\u0103 ne g\u00e2ndim la numeroasele c\u0103s\u0103torii care se celebreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Este, de asemenea, o prim\u0103var\u0103 pentru \u00eentreaga comunitate cre\u0219tin\u0103<\/strong>, \u00eempins\u0103 spre noi orizonturi, animat\u0103 de un nou curaj \u0219i de dorin\u021ba de a da o m\u0103rturie mai vie. S\u0103 tr\u0103im cu bucurie aceast\u0103 prim\u0103var\u0103!<\/em><\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica \u00cenvierii:<\/strong> bucuria pascal\u0103 este cunoa\u0219terea Celui \u00cenviat.<\/em> Prima predica\u021bie a apostolilor este centrat\u0103 pe misterul \u00eenvierii, \u00eemplinirea promisiunilor str\u0103vechi. Numai \u00een rela\u021bia personal\u0103 cu Isus este posibil\u0103 deschiderea la bucuria dimine\u021bii de Pa\u0219ti: \u201eDomnul a \u00eenviat!\u201d.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 2-a a Pa\u0219telui:<\/strong> Descoperirea prin credin\u021b\u0103 a Celui \u00cenviat.<\/em> M\u0103rturia primei comunit\u0103\u021bi este eficient\u0103, semn de unitate \u0219i de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire. Acestea sunt primele roade ale \u00eenvierii, ale actului de credin\u021b\u0103. Protagonistul acestei duminici este Toma, o figur\u0103 mereu ambigu\u0103 \u00een care fiecare se poate oglindi.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 3-a a Pa\u0219telui:<\/strong> O credin\u021b\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Cuv\u00e2nt.<\/em> Noutatea revela\u021biei aduse de Isus este iubirea sa total\u0103 \u0219i universal\u0103, deschis\u0103 tuturor. Aceast\u0103 recunoa\u0219tere, \u00een lumina Scripturii, este mereu provocarea comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, pe drumul spre Emaus \u0219i \u00een comunitatea ioanez\u0103.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 4-a a Pa\u0219telui:<\/strong> Ascultarea celui care d\u0103 via\u021b\u0103.<\/em> Numele lui Dumnezeu, \u00een textul biblic, este legat de o poveste de leg\u0103m\u00e2nt \u0219i de fidelitate. Acest nume, dup\u0103 \u00eenviere, este cel al lui Isus, P\u0103storul cel bun care \u00ee\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru a-\u0219i duce oile \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 5-a a Pa\u0219telui:<\/strong> A da rod.<\/em> Via\u021ba cre\u0219tin\u0103 de credin\u021b\u0103 este un drum constant care \u00eendeamn\u0103 la convertire. Apostolul Paul, care a trecut de la persecutor la ucenic, este un model \u00een acest sens, dar aceea\u0219i iubire poate converti \u0219i inimile noastre, dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem ata\u0219a\u021bi de unica vi\u021b\u0103 de vie pentru a da rod.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 6-a a Pa\u0219telui:<\/strong> Roadele iubirii.<\/em> Oferta de m\u00e2ntuire a lui Dumnezeu ajunge la toat\u0103 lumea, dincolo doar de poporul lui Israel. Acesta este sensul viziunii lui Petru \u0219i \u00eenceputul unei misiuni mai largi a bisericii. Spiritul nu poate fi st\u0103p\u00e2nit, iar roadele sale sunt legate de r\u0103m\u00e2nerea \u00een Isus.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> \u00cen\u0103l\u021barea Domnului:<\/strong> Martori ai Domnului.<\/em> \u00cenceputul c\u0103r\u021bii Faptele Apostolilor, precum \u0219i cel de-al doilea final din Marcu ne prezint\u0103 relatarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului: nu o simpl\u0103 plecare, ci \u00eenceputul misiunii bisericii.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica Rusaliilor:<\/strong> Darul care se deschide pentru misiune.<\/em> Solemnitatea Cincizecimii celebreaz\u0103 na\u0219terea bisericii \u0219i misiunea ei. Comunitatea ucenicilor prime\u0219te darul Duhului care o deschide c\u0103tre lume \u0219i duce la \u00eemplinire promisiunea lui Isus de la Cina cea de Tain\u0103. Duhul continu\u0103 prezen\u021ba Celui \u00cenviat.<\/p>\n

DUMINICA \u00ceNVIERII<\/u><\/strong><\/p>\n

31 MARTIE 2024<\/strong><\/p>\n

BUCURIA PA\u0218TELUI ESTE DE A-L CUNOA\u0218TE PE CEL \u00ceNVIAT<\/strong><\/p>\n

Credin\u021ba pascal\u0103 duce la descoperirea iubirii lui Dumnezeu: nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Discipolul iubit ajunge primul la morm\u00e2nt: este mi\u0219cat de iubire \u0219i pasiunea sa \u00eel \u00eempinge (Evanghelia<\/em><\/strong>). Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aceast\u0103 pasiune \u00eel determin\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een acel morm\u00e2nt gol un element suficient pentru a crede! \u0218i psalmul<\/em><\/strong> responsorial<\/em><\/strong> ne vorbe\u0219te despre iubirea lui Dumnezeu: el intervine \u00een istorie, o schimb\u0103, \u00eei readuce la via\u021b\u0103 pe cei care erau pierdu\u021bi. \u00cen a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, epistola ne face s\u0103 descoperim o realitate cereasc\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt: \u00een Cristos putem experimenta iubirea lui Dumnezeu chiar \u0219i acum, iar pentru aceasta trebuie s\u0103 abandon\u0103m orice logic\u0103 uman\u0103, care ia forma m\u00e2niei, a r\u0103ut\u0103\u021bii \u0219i a tuturor celorlalte forme de violen\u021b\u0103. Faptul c\u0103 Pa\u0219tele ne vorbe\u0219te despre infinita tandre\u021be a lui Dumnezeu este demonstrat \u0219i de Petru, care \u00een prima lectur\u0103<\/em><\/strong> deschide vestirea Bisericii primare \u0219i c\u0103tre neamuri: nimeni nu este exclus din iubirea lui Dumnezeu!<\/p>\n

DE CE TOCMAI IOAN?<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 evanghelie pascal\u0103 sunt trei personaje: Maria Magdalena, Petru \u0219i Ioan. Totu\u0219i, numai despre cel din urm\u0103 se spune c\u0103, la intrarea \u00een morm\u00e2nt, \u201ea v\u0103zut \u0219i a crezut.\u201d De ce?<\/p>\n

La vederea morm\u00e2ntului gol, Maria Magdalena d\u0103 singura explica\u021bie plauzibil\u0103: \u201eL-au luat pe Domnul din morm\u00e2nt.\u201d Un strig\u0103t care vorbe\u0219te despre nedumerirea ei: plecase dis-de-diminea\u021b\u0103 pentru a merge s\u0103 jeleasc\u0103 un mort pe care \u00eel iubise at\u00e2t de mult, iar acum nu mai poate face acest lucru pentru c\u0103 trupul lui nu este acolo.<\/p>\n

Vestea Magdalenei \u00eei face pe Petru \u0219i pe Ioan s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 imediat la morm\u00e2nt. Acesta din urm\u0103, mai t\u00e2n\u0103r \u0219i mai iute, ajunge primul, dar \u00eel las\u0103 pe Petru s\u0103 intre \u00een morm\u00e2nt. Totul pare \u00een ordine, p\u00e2nzele \u0219i giulgiul sunt acolo. Ceea ce lipse\u0219te este ceea ce conteaz\u0103 cel mai mult: trupul lui Isus. Petru observ\u0103 totul, dar nu merge mai departe.<\/p>\n

Abia \u00een acest moment intr\u0103 \u00een morm\u00e2nt \u0219i Ioan, care nu este numit pe nume, ci desemnat ca fiind \u201eucenicul pe care \u00eel iubea Isus\u201d. El, \u00eens\u0103, spre deosebire de ceilal\u021bi doi, ajunge la credin\u021b\u0103. Explica\u021bia const\u0103, probabil, \u00een ceea ce \u00eel caracterizeaz\u0103: el este ucenicul care este \u201eiubit\u201d sau chiar \u201ecare se las\u0103 iubit\u201d \u0219i, prin urmare, prime\u0219te cu bucurie surpriza unei iubiri f\u0103r\u0103 margini.<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 crezi \u00een \u00eenvierea lui Isus? \u00censeamn\u0103 s\u0103 recunoa\u0219tem puterea iubirii, capabil\u0103 s\u0103 \u00eenving\u0103 for\u021bele r\u0103ului atunci c\u00e2nd acestea p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 ultimul cuv\u00e2nt. \u00censeamn\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2mpini noutatea unei iubiri care se dezv\u0103luie prin cea mai complet\u0103 renun\u021bare, p\u00e2n\u0103 la a p\u0103rea total fragil\u0103 \u0219i ne\u00eenarmat\u0103. \u00censeamn\u0103 s\u0103 te abandonezi acestei iubiri, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 temerile \u0219i amintirea infidelit\u0103\u021bilor, pentru a te l\u0103sa umplut de o Prezen\u021b\u0103 care aduce bucurie \u0219i pace.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> \u00cen casa unui p\u0103g\u00e2n, Corneliu, Petru d\u0103 m\u0103rturie despre Isus \u00eenviat. M\u00e2ntuirea este acum oferit\u0103 oric\u0103rui om.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> \u00cempreun\u0103 cu Cel Viu, biserica mul\u021bume\u0219te Tat\u0103lui: \u201eIat\u0103 lucrarea Domnului, minune \u00een ochii no\u0219tri.\u201d<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

(Col 3,1-4) Este o transformare radical\u0103 pe care Cristos o realizeaz\u0103 \u00een lume. Cel care crede \u0219i prime\u0219te botezul tr\u0103ie\u0219te o via\u021b\u0103 nou\u0103, orientat\u0103 \u00een \u00eentregime spre Dumnezeu.<\/p>\n

(1Cor 5,6-8) La Pa\u0219tele ebraic, orice urm\u0103 de aluat era \u00eendep\u0103rtat\u0103 din case. Paul le cere cre\u0219tinilor s\u0103 \u00eenl\u0103ture din via\u021ba lor tot aluatul p\u0103catului.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong><\/p>\n

(In 20,1-9) \u00cen prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, toat\u0103 lumea alearg\u0103 la morm\u00e2nt. Dar numai ucenicul iubit vede cu ochii inimii sale, \u00een\u021belege semnele \u0219i crede.<\/p>\n

(Lc 24,13-35) Tri\u0219ti \u0219i dezam\u0103gi\u021bi, doi discipoli \u00eel \u00eent\u00e2lnesc pe Cel \u00cenviat. \u00cel vor recunoa\u0219te atunci c\u00e2nd va fr\u00e2nge p\u00e2inea, dup\u0103 ce le va face s\u0103 ard\u0103 inimile.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest capitol din Faptele Apostolilor, Petru \u00ee\u0219i deschide \u0219i el misiunea c\u0103tre neamuri. \u00cent\u00e2lnirea sa cu centurionul Corneliu l-a convins s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 vechea idee c\u0103 un evreu nu putea fi cu p\u0103g\u00e2nii, deoarece ace\u0219tia erau considera\u021bi impuri. Dup\u0103 ce a fost adus la acest om, Petru \u00ee\u0219i \u00eencepe discursul \u0219i formuleaz\u0103 ceea ce reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 sintez\u0103 a \u00eentregii Evanghelii.<\/p>\n

\uf0fe \u00cemplinirea profe\u021biilor.<\/strong> Nara\u021biunea este construit\u0103 pornind de la profe\u021biile antice pe care Isus le va \u00eemplini. Un text fundamental de reamintit \u00een acest punct este profe\u021bia din Is 61 pe care Luca \u00eensu\u0219i o folosise deja la \u00eenceputul activit\u0103\u021bii publice a lui Isus. \u00cen capitolul 4 al evangheliei sale, de fapt, se spune c\u0103 Isus va merge la Nazaret, la sinagog\u0103, \u0219i va proclama \u00eemplinirea Scripturii care \u00eei fusese propus\u0103 (Lc 4,18-19.21). Petru, rezum\u00e2nd povestea lui Isus, vorbe\u0219te despre el ca despre Unsul care trebuia s\u0103 duc\u0103 vestea cea bun\u0103 s\u0103racilor: \u00een via\u021ba sa va lupta apoi \u00eempotriva r\u0103ului \u0219i o va face p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i da via\u021ba.<\/p>\n

La baza mor\u021bii lui Isus va sta un alt pasaj din Isaia, ultimul c\u00e2ntec al Slujitorului suferind (Is 52-53) pe care Faptele Apostolilor \u00eel cunoa\u0219te bine pentru c\u0103 constituie predica lui Filip c\u0103tre eunucul etiopian (Fap 8,32-35). Prin urmare, via\u021ba lui Isus nu a fost o poveste ca oricare alta, ci \u00eemplinirea planului de m\u00e2ntuire al lui Dumnezeu pentru Israel \u0219i pentru \u00eentreaga omenire. Profe\u021bii anun\u021baser\u0103 bine c\u0103 marele du\u0219man al poporului nu erau puterile dominante care se succedaser\u0103 \u00een istorie (egipteni, asirieni, babilonieni, per\u0219i…), ci p\u0103catul fusese cel mai mare r\u0103u care condamnase poporul. Isaia predicase \u00eendelung pentru a denun\u021ba orbirea poporului \u0219i inimile sale \u00eempietrite, \u0219i doar \u00een moartea adev\u0103ratului Slujitor a \u00eentrez\u0103rit posibilitatea unei adev\u0103rate convertiri. \u00cen fa\u021ba mor\u021bii Servitorului credincios, ucis de popor, acesta din urm\u0103 poate s\u0103-\u0219i descopere p\u0103catul \u0219i pentru aceasta s\u0103 primeasc\u0103 iertarea (Zah 12,10).<\/p>\n

\uf0fe Mesajul de iubire al lui Dumnezeu.<\/strong> \u00cen via\u021ba lui Isus putem fi martori ai marelui mesaj de iubire a lui Dumnezeu pentru umanitate: el a vrut s\u0103 se manifeste \u00een istorie, \u00een mod concret, a f\u0103cut-o \u00eentotdeauna aleg\u00e2ndu-l pe Israel dintre toate popoarele, dar acum, \u00eentr-un mod \u0219i mai mare, a ar\u0103tat \u00een Isus c\u0103 aceast\u0103 iubire este cu adev\u0103rat universal\u0103. C\u0103ci Isus a murit pentru to\u021bi \u0219i \u00een El avem cu adev\u0103rat iertarea p\u0103catelor \u0219i o nou\u0103 speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. Aceast\u0103 proclamare nu este un mesaj publicitar, ci este o experien\u021b\u0103 pe care Isus \u00eensu\u0219i a ini\u021biat-o, aleg\u00e2ndu-\u0219i tovar\u0103\u0219ii de drum.<\/p>\n

Desigur, cei ale\u0219i de Dumnezeu pentru a intra \u00eentr-un astfel de proiect de iubire trebuie s\u0103 se simt\u0103 binecuv\u00e2nta\u021bi, noroco\u0219i pentru aceast\u0103 chemare: dar este de asemenea adev\u0103rat c\u0103 ucenicii nu sunt mai buni dec\u00e2t al\u021bii, au primit un dar, dar nu \u00een virtutea meritelor lor particulare. Deveni\u021bi martori ai acestei iert\u0103ri care este pentru to\u021bi, ei nu pot r\u0103m\u00e2ne t\u0103cu\u021bi \u0219i realizeaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 o celebr\u0103 zicere a lui Isaia: \u201eC\u00e2t de frumoase sunt pe mun\u021bi picioarele mesagerului care veste\u0219te pacea, ale mesagerului de bun\u0103 vestire care veste\u0219te m\u00e2ntuirea.\u201d (Is 52,7)<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisoarea c\u0103tre Coloseni este un mare text cristologic. Paul scrie comunit\u0103\u021bii din Colose, pe care nu a v\u0103zut-o niciodat\u0103 \u0219i pe care nu o cunoa\u0219te personal: Epafras (citat \u00een Col 1,7) a adus credin\u021ba \u00een acest ora\u0219, iar Paul dore\u0219te s\u0103-l sprijine pe acest misionar \u00een eforturile sale. Cea mai mare contribu\u021bie pe care Paul este dispus s\u0103 o aduc\u0103 este cea a unei mari \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi cristologice care constituie inima \u00eens\u0103\u0219i a scrisorii: \u00een centrul ei se afl\u0103 imnul din Col 1,15-20, \u00een care Isus Cristos este prezentat ca fiind primul n\u0103scut al \u00eentregii crea\u021bii, toate lucrurile g\u0103sindu-\u0219i originea \u0219i subzisten\u021ba doar \u00een El. Aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 serve\u0219te la combaterea unor controverse pe care nu suntem \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 le reconstituim cu claritate, dar cu siguran\u021b\u0103 tema cristologic\u0103 serve\u0219te la reafirmarea faptului c\u0103, indiferent de filozofia (Col 2,8) propus\u0103 colosenilor, \u00een realitate, m\u00e2ntuirea nu vine dec\u00e2t de la Cristos: c\u0103ci \u00een el locuie\u0219te \u00een trup plin\u0103tatea lui Dumnezeu (Col 2,9).<\/p>\n

\uf0fe Lumea \u0219i Cristos.<\/strong> Aceste indica\u021bii ne sunt utile pentru c\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 Scrisoarea c\u0103tre Coloseni nu propune un dualism platonic al cerului \u0219i p\u0103m\u00e2ntului sau al sufletului-corp: \u00een schimb, compara\u021bia se face \u00eentre elementele lumii (Col 2,8.20) \u0219i Cristos. Mesajul este \u00een schimb foarte concret: ni se cere s\u0103 tr\u0103im dup\u0103 Cristos, care a adus o mare noutate \u00een lume, pentru c\u0103 acum toate diviziunile au fost desfiin\u021bate: \u201eC\u0103ci nu mai este nici grec, nici iudeu, nici circumc\u00edzie, nici necircumc\u00edzie, nici barbar, nici scit, nici sclav, nici liber, ci Cristos care este totul \u00een toate.\u201d (Col 3,11) Cristos este pe deplin ata\u0219at realit\u0103\u021bii pentru c\u0103 este fondatorul ei \u0219i a venit s\u0103 stabileasc\u0103 definitiv un mod deplin de a tr\u0103i via\u021ba \u00een slujba lui Dumnezeu \u0219i a aproapelui: toate logicile lume\u0219ti (puteri, poten\u021be…) au fost r\u0103sturnate \u00een Cristos. Din acest motiv suntem liberi, nu trebuie s\u0103 urm\u0103m practici sau conduite impuse de al\u021bii, iar unele dintre aceste propuneri sunt foarte cere\u0219ti, poate chiar spirituale, dar dac\u0103 nu sunt ancorate \u00een Cristos, dac\u0103 nu duc la iubire, sunt idolatre, nu trebuie urmate, sunt logici \u00een adev\u0103r de jos, \u00een acest sens lume\u0219ti \u0219i trebuie demolate.<\/p>\n

\uf0fe \u00cen numele iubirii.<\/strong> Pentru Scrisoarea c\u0103tre Coloseni, singura iubire adev\u0103rat\u0103 este deci Cristos, iar a urma lucrurile de sus \u00eenseamn\u0103 a realiza exemplul s\u0103u aici pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Pentru c\u0103 a deveni credincios \u00eenseamn\u0103 a fi murit \u00een fa\u021ba unui mod de via\u021b\u0103 care nu este conform cu Cristos, pentru a rena\u0219te la un nou mod de via\u021b\u0103, care se bazeaz\u0103 pe iubire. Pe de alt\u0103 parte, aceasta este ceea ce a adus Cristos, iar cei care au crezut \u00een El au fost boteza\u021bi, adic\u0103 au participat la o nou\u0103 circumcizie nu prin m\u00e2ini omene\u0219ti, ci la un eveniment care a fost o moarte adev\u0103rat\u0103 \u0219i proprie, \u00een Cristos (Col 2,11-13): un mod de via\u021b\u0103 a fost deci \u00eenchis pentru a se deschide unul nou, care respir\u0103 deja cu logica cerului. Nu este vorba \u00eens\u0103 de a fugi de lume, ci, dimpotriv\u0103, de a tr\u0103i deja aici, acum, pe acest p\u0103m\u00e2nt, cu o logic\u0103 care este cea a lui Dumnezeu \u0219i a Fiului s\u0103u, a\u0219ezat \u00een slava de sus, dar care este mul\u021bumit s\u0103-i vad\u0103 pe copiii s\u0103i tr\u0103ind \u00een lume cu stilul s\u0103u ceresc, adic\u0103 mereu \u00eendrepta\u021bi spre Tat\u0103l care este iubire. Astfel, versetele care urmeaz\u0103 pasajului nostru liturgic sunt foarte clare: \u00eentoarcerea la cele de sus \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i aici jos cu caritatea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 care vine de sus (Col 3,12-13).<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe \u00cent\u00e2lniri personale cu Isus.<\/strong> Marea noutate a Pa\u0219telui este \u00eencredin\u021bat\u0103 femeilor, iar Evanghelia a patra urm\u0103re\u0219te aceast\u0103 tradi\u021bie str\u0103veche p\u00e2n\u0103 la o femeie anume, Maria din Magdala. Este o tendin\u021b\u0103 pe care Ioan o urm\u0103re\u0219te \u00een mai multe cazuri: el reinterpreteaz\u0103 relat\u0103rile sinoptice personaliz\u00e2ndu-le. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat, de exemplu, \u00een ceea ce prive\u0219te ungerea din Betania: \u00een Marcu 14 femeia este anonim\u0103, \u00een timp ce \u00een Ioan 12 ea devine Maria, sora lui Laz\u0103r. Subliniem aceast\u0103 dimensiune deoarece am putea vorbi de un adev\u0103rat personalism \u00een cea de-a patra Evanghelie: scenele sunt adesea caracterizate de \u00eent\u00e2lniri personale, chiar apropiate, \u00eentre Isus \u0219i un alt personaj (cf. Nicodim \u00een In 3, Samariteana \u00een In 4, orbul din na\u0219tere \u00een In 9). Evanghelia ioaneic\u0103 propune aceste exemple cititorului s\u0103u pentru ca acesta s\u0103 descopere frumuse\u021bea \u00eent\u00e2lnirii personale cu Isus dincolo de dimensiunea sociologic\u0103 \u00een care tr\u0103ie\u0219te, de grupul din jurul s\u0103u. Evanghelia a patra ne prezint\u0103 diver\u0219i martori (Ioan Botez\u0103torul, Laz\u0103r, discipoli precum Petru, Filip, Toma, Natanael…) \u0219i se ajunge la credin\u021b\u0103 prin semne, povestite de al\u021bii. \u00cen cele din urm\u0103, \u00eens\u0103, nimeni nu poate profesa credin\u021ba \u00een locul nostru: decizia de a crede este expresia cea mai \u00eenalt\u0103 a libert\u0103\u021bii fiec\u0103ruia dintre noi \u0219i fiecare poate \u0219i trebuie s\u0103 o ia o pozi\u021bie proprie, convins\u0103, decisiv\u0103, pe care s\u0103 o apere \u00eempotriva a tot \u0219i a tuturor.<\/p>\n

\uf0fe Dou\u0103 suflete ale unei singure biserici.<\/strong> Aceast\u0103 dinamic\u0103 este dezvoltat\u0103 aici, \u00een pasajul nostru pascal: Magdalena veste\u0219te c\u0103 morm\u00e2ntul este gol, iar Petru \u0219i un alt ucenic pornesc s\u0103 verifice cele spuse. Probabil c\u0103 Ioan vrea s\u0103 refac\u0103 aceast\u0103 indica\u021bie: el se asigur\u0103 c\u0103 vestea morm\u00e2ntului gol este preluat\u0103 de al\u021bi martori (tot b\u0103rba\u021bi), dar adaug\u0103 detaliul, tot ioaneic, al \u201ediscipolului iubit\u201d.<\/p>\n

Deja \u00een In 18,15, de fapt, Simon a plecat \u00eempreun\u0103 cu \u201eun alt ucenic\u201d, o formul\u0103 care, de\u0219i anonim\u0103, serve\u0219te astfel la prezentarea discipolului preaiubit pe care \u00eel vedem \u00eentotdeauna \u00een paralel cu Petru. Pentru mul\u021bi exege\u021bi, juxtapunerea celor dou\u0103 figuri are rolul de a minimaliza figura lui Petru \u0219i de a-l exalta, \u00een schimb, pe reprezentantul comunit\u0103\u021bii ioaneice. \u00cen opinia noastr\u0103, nu este sigur c\u0103 astfel de compara\u021bii polemice au f\u0103cut parte din inten\u021biile ini\u021biale ale autorului. Poate c\u0103, mai simplu, evanghelistul pune mereu \u00een balan\u021b\u0103 dou\u0103 aspecte, cel al unei biserici oficiale \u0219i cel al unei rela\u021bii directe, mai intime \u0219i mai personale cu Isus. Inten\u021bia nu este de a nega aspectul ecleziologic, ci de a-l pune la locul s\u0103u, adic\u0103 \u00een slujba rela\u021biei personale pe care fiecare credincios trebuie s\u0103 o stabileasc\u0103 cu Cristos cel \u00cenviat. Intrarea \u00een prietenie cu Domnul este o descoperire pe care biserica poate \u0219i trebuie s\u0103 o ajute, dar nu o poate impune. Desigur, m\u0103rturia Bisericii are \u00eent\u00e2ietate: ea este purt\u0103toarea unui Cuv\u00e2nt autentic, pe care Isus i l-a \u00eencredin\u021bat. Dar acest Cuv\u00e2nt trebuie apoi s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini \u00een credincios \u0219i s\u0103 asigure c\u0103 Isus locuie\u0219te, r\u0103m\u00e2ne cu discipolul s\u0103u. Atunci, fiecare se poate descoperi ca f\u0103c\u00e2nd parte din aceast\u0103 turm\u0103 (imaginea comunit\u0103\u021bii), f\u0103r\u0103 a fi redus la o mic\u0103 parte dintr-un \u00eentreg care \u00eel cuprinde.<\/p>\n

\uf0fe Singularitatea credin\u021bei.<\/strong> Dac\u0103 citim astfel confruntarea dintre Petru \u0219i discipolul iubit, \u00een\u021belegem c\u0103, pe de o parte, ei se afl\u0103 la acela\u0219i nivel: de fapt, pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru a merge la morm\u00e2nt (vv. 3-4), iar la sf\u00e2r\u0219it se spune c\u0103 am\u00e2ndoi nu \u00een\u021beleseser\u0103 \u00eenc\u0103 Scripturile (v. 9). \u00cen cadrul acestor versete, \u00eens\u0103, g\u0103sim \u0219i diferen\u021be: discipolul iubit ajunge primul, dar el nu intr\u0103. Acest dat poate fi citit \u00een mai multe feluri: dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r discipolul iubit este o reflectare a rela\u021biei directe, personale cu Domnul, este adev\u0103rat c\u0103 aceasta este imediat\u0103, are aripi pe picioare, \u00eenvinge un discurs oficial, birocratic. \u0218i totu\u0219i, aceasta nu duce la dispre\u021b fa\u021b\u0103 de autoritatea care are un primat al atest\u0103rii: este r\u00e2ndul lui Petru s\u0103 intre \u0219i s\u0103 verifice cu autoritate c\u0103 morm\u00e2ntul este gol. Iat\u0103 o not\u0103 \u00een favoarea discipolului iubit: dac\u0103 Biserica, cu tradi\u021bia sa autoritar\u0103, garanteaz\u0103 faptul istoric (morm\u00e2ntul era gol, nu existau dec\u00e2t p\u00e2nzele \u0219i un giulgiu), urm\u0103torul pas este interpretarea acestui fapt. Aceasta depinde de fiecare credincios \u00een parte. A\u0219adar, \u0219i discipolul iubit intr\u0103 \u0219i el \u0219i vede: dar pentru el se adaug\u0103 indica\u021bia c\u0103 a crezut! Acest fapt este fundamental: viziunea \u00eengerilor sau apari\u021biile directe ale lui Cristos \u00eenviat nu sunt neap\u0103rat necesare pentru a crede. Desigur, acestea nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 \u0219i nu lipsesc \u00een sinoptici \u0219i nici aici, la Ioan. Totu\u0219i, scopul Evangheliei este de a determina pe fiecare s\u0103 cread\u0103 chiar \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 (a\u0219a cum vom auzi \u00een Evanghelia de duminica viitoare cu Toma).<\/p>\n

\uf0fe Capacitatea de a citi \u0219i de a interpreta.<\/strong> Cu adev\u0103rat, nu se cere s\u0103 nu se vad\u0103 nimic: din nimic nu iese nimic. Discipolul preaiubit a v\u0103zut morm\u00e2ntul gol, dar a fost capabil s\u0103 citeasc\u0103 detaliile: a v\u0103zut hainele, dar mai ales giulgiul, despre care observ\u0103 c\u0103 era pus deoparte, \u00eemp\u0103turit.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 grij\u0103, el este capabil s\u0103 vad\u0103 un semn: morm\u00e2ntul gol nu este rezultatul unei evad\u0103ri \u00eendr\u0103zne\u021be \u00een urma unui furt st\u00e2ngaci. Ceva m\u0103re\u021b s-a \u00eent\u00e2mplat acolo. Aceea\u0219i atitudine este cea pe care Ioan o cere cititorului s\u0103u atunci c\u00e2nd descrie scena R\u0103stignirii: Isus, \u00een acea trist\u0103 \u00eent\u00e2mplare, a \u00eemplinit Scriptura. Nimeni nu \u0219i-a dat seama de acest lucru, cu excep\u021bia lui Isus \u00eensu\u0219i \u0219i a evanghelistului care a scris apoi despre aceste evenimente. Cu mare precizie, Ioan arat\u0103 c\u0103 anumite Scripturi s-au \u00eemplinit exact \u00een acel eveniment. Cititorului i se cere o dubl\u0103 aten\u021bie: pe de o parte, este prezentat\u0103 o investiga\u021bie foarte atent\u0103, a celui care scruteaz\u0103 trupul lui Isus \u00een c\u0103utarea vreunui os rupt. Pe de alt\u0103 parte, se cere o privire universal\u0103 pentru a descoperi c\u0103 acolo, cel care a fost \u00een\u0103l\u021bat, este un pol de iubire care poate atrage pe oricine (In 12,32). Este de datoria celor care sunt \u00eendr\u0103gosti\u021bi de Dumnezeu (ca \u0219i discipolul iubit) s\u0103 poat\u0103 sesiza aceste detalii: cei care vor s\u0103 se decid\u0103 pentru Isus au suficiente semne de v\u0103zut pentru a crede \u00een el ca fiind Cel \u00cenviat!<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 556 aprilie\/mai 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Femeile la morm\u00e2ntul lui Isus\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 237<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp pascal un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. TIMPUL PA\u0218TELUI 2024 PRIM\u0102VARA BISERICII \uf0c4 Drumul de la Pa\u0219ti la Rusalii este un drum de prim\u0103var\u0103. Nu o prim\u0103var\u0103 la \u00eenceput, […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36439,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36438"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36438"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36443,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36438\/revisions\/36443"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}