{"id":36321,"date":"2024-03-24T00:15:40","date_gmt":"2024-03-23T21:15:40","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36321"},"modified":"2024-03-24T00:46:39","modified_gmt":"2024-03-23T21:46:39","slug":"plinatatea-vietii-este-iubirea-care-se-daruieste-meditatie-in-duminica-floriilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/03\/24\/plinatatea-vietii-este-iubirea-care-se-daruieste-meditatie-in-duminica-floriilor\/","title":{"rendered":"\u201ePlin\u0103tatea vie\u021bii este iubirea care se d\u0103ruie\u0219te\u201d – Medita\u021bie \u00een Duminica Floriilor"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA FLORIILOR<\/u><\/strong><\/p>\n

24 MARTIE 2024<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

PLIN\u0102TATEA VIE\u021aII ESTE IUBIREA CARE SE D\u0102RUIE\u0218TE<\/strong><\/p>\n

A \u0219ti s\u0103 \u00eenvingi teama de moarte \u0219i de suferin\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 a \u0219ti s\u0103 m\u0103rturise\u0219ti c\u0103 iubirea nu are pre\u021b; chiar dac\u0103 cost\u0103 sacrificii, a tr\u0103i iubind este cel mai frumos lucru care se poate \u00eent\u00e2mpla. Slujitorul lui Isaia din prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, ca un ucenic, trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 nu se eschiveze \u00een momentul \u00eencerc\u0103rii; aceast\u0103 \u00een\u021belepciune \u00eei permite s\u0103-i \u00eenve\u021be \u0219i pe cei contesta\u021bi s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru. Isus, \u00een cea de-a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, ne arat\u0103 c\u0103 se poate cobor\u00ee f\u0103r\u0103 s\u0103 se simt\u0103 \u00eenrobit: cobor\u00e2rea sa este \u00een realitate un dar de iubire pentru noi to\u021bi. \u00cen mod similar, \u00een Evanghelie<\/em><\/strong>, femeia care cheltuie\u0219te salariul pe un an pentru a-l unge pe Domnul nu face o fapt\u0103 inutil\u0103. Generozitatea gestului s\u0103u, desigur, nu-l salveaz\u0103 pe Isus, dar m\u0103rturia iubirii sale r\u0103m\u00e2ne, \u0219i aceasta va fi baza pentru a redescoperi, de Pa\u0219ti, c\u0103 credin\u021ba \u00een acel om nu se opre\u0219te la un morm\u00e2nt.<\/p>\n

ACEST OM ESTE FIUL LUI DUMNEZEU!<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Scena – trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem – nu are nimic grandios. Cel care \u00ee\u0219i face intrarea \u00een Ierusalim nu arat\u0103 ca un general victorios care sose\u0219te c\u0103lare pentru a s\u0103rb\u0103tori triumful asupra du\u0219manilor s\u0103i. Isus se afl\u0103 pe spinarea unui m\u0103g\u0103ru\u0219, o montur\u0103 mai degrab\u0103 umil\u0103, \u00eemprumutat \u0219i el. Cei care se a\u0219teapt\u0103 la un Mesia care \u00eel va alunga pe invadatorul roman din Palestina vor fi dezam\u0103gi\u021bi. Cei care \u00eel a\u0219teapt\u0103 pe cel puternic, care \u00eenainteaz\u0103 \u00een numele lui Dumnezeu, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 dreptate \u0219i s\u0103 pedepseasc\u0103, nu vor g\u0103si r\u0103spunsul a\u0219teptat. Semnalul este clar, pentru to\u021bi: acest om vine \u00een bl\u00e2nde\u021be, \u00een compasiune, \u00een \u00eendurare. El vine s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 iubirea sa \u0219i este dispus chiar s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

Entuziasmul unui grup de pelerini \u00een drum spre Cetatea Sf\u00e2nt\u0103 cu ocazia Pa\u0219telui, demonstra\u021bia lor de afec\u021biune fa\u021b\u0103 de Isus, r\u0103m\u00e2ne un semn important, care nu trebuie subestimat. Cei s\u0103raci simt c\u0103 acest drum, care pentru cei mai mul\u021bi pare neobi\u0219nuit, Dumnezeu \u00eel parcurge pentru a-i \u00eent\u00e2lni, pentru a-i consola \u0219i pentru a le da speran\u021b\u0103. S\u0103racii devin sensibili la inima lui Dumnezeu \u0219i v\u0103d ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat.<\/p>\n

De altfel, g\u0103sim acest paradox chiar la sf\u00e2r\u0219itul relat\u0103rii patimilor \u0219i mor\u021bii lui Isus, potrivit lui Marcu. Ce este at\u00e2t de m\u0103re\u021b, at\u00e2t de divin la acel om pe jum\u0103tate dezbr\u0103cat, murind \u00een dureri atroce, b\u0103tut \u00een cuie pe cruce? \u0218i totu\u0219i, tocmai \u00een fa\u021ba lui Cristos R\u0103stignit, centurionul – un str\u0103in, un p\u0103g\u00e2n – recunoa\u0219te c\u0103 acest om este Fiul lui Dumnezeu. Nu pentru c\u0103 a dat dovad\u0103 de o putere impun\u0103toare, ci pentru c\u0103 a dat dovad\u0103 de o iubire nem\u0103rginit\u0103: \u201edup\u0103 ce l-a v\u0103zut expun\u00e2ndu-se astfel\u201d.<\/p>\n

Duminica Floriilor ne introduce \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Sf\u00e2nt\u0103 \u0219i ne bulverseaz\u0103 imediat logica uman\u0103. O face prin faptul c\u0103 ni-l prezint\u0103 pe Fiul lui Dumnezeu care \u00eenainteaz\u0103 pe spinarea unui m\u0103gar. O face prin faptul c\u0103 ne pune \u00een fa\u021ba crucii pe care moare dup\u0103 ce a fost condamnat, batjocorit, lovit cu violen\u021b\u0103. Suntem invita\u021bi s\u0103 sim\u021bim acela\u0219i entuziasm ca \u0219i s\u0103racii care, \u00een acea zi, au recunoscut \u00een Isus pe Mesia. Da, cu adev\u0103rat, acest om este Fiul lui Dumnezeu!<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI <\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Opera Slujitorului Suferind<\/em> este \u00een primul r\u00e2nd cea a Cuv\u00e2ntului. De aceea, tot trupul \u0219i via\u021ba sa devin un puternic mesaj de \u00eencredere umil\u0103 \u00een Dumnezeu.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul 21<\/em>, citat \u0219i de Isus pe Cruce, reprezint\u0103 o ascensiune din abisul r\u0103ului, suferit pe nedrept, p\u00e2n\u0103 la culmea laudei \u00een fa\u021ba Domnului care, \u00een cele din urm\u0103, nu refuz\u0103 m\u00e2ntuirea celor care o cer.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Imnul cristologic din Scrisoarea c\u0103tre Filipeni<\/em> este un rezumat magnific al \u00eentrup\u0103rii, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii Fiului lui Dumnezeu. De asemenea, este explicat \u0219i sensul acestuia: Dumnezeu vrea s\u0103 dea tuturor \u0219ansa de a fi copiii s\u0103i, iar acest lucru nu se poate realiza dec\u00e2t \u00een rela\u021bie cu Isus, adev\u0103ratul Dumnezeu devenit om.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Patimile dup\u0103 Marcu \u00eencheie \u00eentrebarea asupra identit\u0103\u021bii lui Isus, care traverseaz\u0103 \u00eentreaga a doua evanghelie. Isus devine un scandal pentru ucenicii s\u0103i, un str\u0103in \u00een cuvintele lui Petru, un t\u00e2lhar \u0219i un blasfemator pentru mai marii preo\u021bilor. Primul care \u00eel recunoa\u0219te cu adev\u0103rat este centurionul care se afl\u0103 \u00een fa\u021ba lui \u00een momentul mor\u021bii.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Figura Slujitorului.<\/strong> Liturghia ne propune cel de-al treilea c\u00e2ntec al Slujitorului din Isai<\/em>a. Este un pasaj magnific, care preg\u0103te\u0219te concluzia rezervat\u0103 ultimului c\u00e2ntec din Is 52-53. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u0219i cele dou\u0103 c\u00e2nt\u0103ri precedente (Is 42; 49), descoperim drumul Slujitorului Suferind<\/em> care se preg\u0103te\u0219te pentru suferin\u021be tot mai mari. Dac\u0103 \u00een Is 42 a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 dreptate cu fermitate, dar f\u0103r\u0103 violen\u021b\u0103 (\u201enu va stinge fitilul fumeg\u00e2nd… nu va rupe trestia fr\u00e2nt\u0103\u201d, v.3), deja \u00een 49,4 Slujitorul <\/em>subliniaz\u0103 oboseala anun\u021bului s\u0103u (\u201e\u00een zadar am trudit, degeaba, \u0219i \u00een zadar mi-am consumat puterea\u201d).<\/p>\n

\u00cen pasajul nostru, Slujitorul Suferind<\/em> se preg\u0103te\u0219te s\u0103 \u00eenfrunte o suferin\u021b\u0103 fizic\u0103, personal\u0103: cei care \u00eel biciuiesc \u00eel lovesc pe spate, du\u0219manii s\u0103i \u00eel trag de barb\u0103 \u0219i \u00eel insult\u0103 scuip\u00e2ndu-l \u00een fa\u021b\u0103. Textul insist\u0103 asupra faptului c\u0103 el \u00eensu\u0219i \u00ee\u0219i prezint\u0103 spatele \u0219i nu-\u0219i \u00eendep\u0103rteaz\u0103 fa\u021ba de la scuip\u0103ri: cum este posibil acest lucru? Fundamentale sunt versetele precedente: Slujitorul Suferind<\/em> poate face fa\u021b\u0103 unor astfel de suferin\u021be pentru c\u0103 s-a preg\u0103tit pentru un astfel de eveniment. R\u0103ul povestit nu a fost brusc: era cunoscut \u0219i acceptat de Slujitorul Suferind<\/em>, care tocmai pentru a face fa\u021b\u0103 unei astfel de amenin\u021b\u0103ri s-a aplicat ca un discipol care se preg\u0103te\u0219te pentru un studiu greu ascult\u00e2ndu-\u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u00een fiecare diminea\u021b\u0103.<\/p>\n

De obicei, \u00een Vechiul Testament, rolurile preotului, profetului \u0219i \u00een\u021beleptului erau distincte. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a fost dat direct c\u0103tre profetul din partea lui Dumnezeu. Is 50, pe de alt\u0103 parte, ne spune c\u0103 \u0219i profetul a c\u0103utat \u00een\u021belepciunea \u0219i, prin urmare, \u0219i-a atribuit-o \u0219i a f\u0103cut-o pentru c\u0103 a vrut s\u0103 experimenteze suferin\u021ba pe care acum o vedea ca pe o ocazie de a da un Cuv\u00e2nt celor provoca\u021bi.<\/p>\n

\uf0fe \u00cen\u021belepciunea profetului.<\/strong> Problema r\u0103ului este poate cea mai mare \u00eentrebare care \u00eel atinge pe fiecare b\u0103rbat \u0219i femeie: nu este o \u00eentrebare ca oricare alta, pentru c\u0103 r\u0103ul nu este un obiect din afara noastr\u0103, dar ceva ce sim\u021bim, pe care \u00eel tr\u0103im, care ne poate duce la descurajare. Pentru a intra \u00een misterul r\u0103ului, trebuie, ca \u0219i atunci c\u00e2nd se studiaz\u0103, s\u0103 ne preg\u0103tim urechea \u00een fiecare diminea\u021b\u0103: textul ebraic repet\u0103 aceast\u0103 fraz\u0103 de dou\u0103 ori \u0219i, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, nu este o repetare datorat\u0103 unei erori a scribului, ci o reamintire a efortului repetat, zilnic, dar finit, pe care trebuie s\u0103-l facem. Pe l\u00e2ng\u0103 tema ascult\u0103rii profunde a ceea ce Dumnezeu vrea s\u0103 ne spun\u0103 prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103, sunt interesan\u021bi \u0219i termenii limb\u0103<\/em> \u0219i cuv\u00e2nt<\/em> (dabar<\/em>): aceast\u0103 \u00een\u021belepciune pe care profetul o cerceteaz\u0103 nu pentru sine, ci pentru a da o veste altcuiva. Nuan\u021ba de \u00een\u021belepciune serve\u0219te astfel pentru a-l face pe profet \u0219i mai puternic \u0219i pentru a face ca anun\u021bul s\u0103u s\u0103 fie mai eficient. Dar dac\u0103 textul a spus deja de dou\u0103 ori c\u0103 trebuie s\u0103 ascul\u021bi \u00een fiecare diminea\u021b\u0103, de ce s\u0103 repe\u021bi acest concept spun\u00e2nd: \u201eDomnul mi-a deschis urechea?\u201d \u0218i de ce nu ar trebui ca profetul s\u0103 se retrag\u0103? Una dintre cele mai interesante explica\u021bii este c\u0103 prin verbul a deschide<\/em><\/strong> aici se dore\u0219te de fapt s\u0103 se fac\u0103 referire la g\u0103urirea urechii, adic\u0103 la ritualul pe care \u00eel \u00eendeplineau sclavii care doreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru totdeauna \u00een casa st\u0103p\u00e2nului lor: trebuiau s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 un cercel care \u00eei identifica cu servitorii acelei case.<\/p>\n

\uf0fe Credincios fa\u021b\u0103 de singurul Domn.<\/strong> Legea prevedea ca dup\u0103 \u0219apte ani un evreu care se v\u00e2nduse ca sclav pentru a pl\u0103ti datoriile s\u0103 fie eliberat. Dar \u00eentr-o societate ca cea de atunci, dup\u0103 \u0219apte ani de slujb\u0103, un b\u0103rbat putea chiar s\u0103 ia de so\u021bie o sclav\u0103 a acelui st\u0103p\u00e2n \u0219i s\u0103 aib\u0103 copii. Eliberarea era dificil\u0103, a\u0219a c\u0103 legea a propus un ritual pentru robul care dorea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fidel st\u0103p\u00e2nului s\u0103u pentru totdeauna. Aceast\u0103 practic\u0103 str\u0103veche ar putea sta la baza sensului pasajului nostru: Slujitorul <\/em>lui Isaia (slujitor \u0219i sclav sunt acela\u0219i termen \u00een ebraic\u0103) ar fi decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru totdeauna al\u0103turi de Iahve nu s-a ferit de cel care a venit s\u0103-i str\u0103pung\u0103 urechea.<\/p>\n

Dac\u0103 nu ar fi devenit slujitor pentru totdeauna, ar fi putut decide, \u00een fa\u021ba unor suferin\u021be at\u00e2t de mari precum cele care \u00eel a\u0219teapt\u0103, s\u0103 se strecoare. Faptul c\u0103 a trecut f\u0103r\u0103 s\u0103 tresar\u0103 prin ritualul de g\u0103urire a urechii \u00eenseamn\u0103 c\u0103 profetul l-a ales pe YHWH ca st\u0103p\u00e2n pentru totdeauna \u0219i c\u0103, prin urmare, va r\u0103m\u00e2ne \u00een acea cas\u0103 pentru totdeauna, indiferent de costuri. Acesta este cuv\u00e2ntul pe care slujitorul \u00eel poate m\u0103rturisi celui provocat: fii credincios Domnului t\u0103u p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00eentotdeauna, iar el nu va lipsi s\u0103 te sprijine nici \u00een cele mai dificile momente.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Isus, un model de urmat.<\/strong> Pasajul din Fil 2 este deosebit de celebru: forma sa scurt\u0103 \u0219i concis\u0103, dar dens\u0103, a f\u0103cut \u00eentotdeauna s\u0103 ne g\u00e2ndim la un vechi imn liturgic preluat de la apostolul Paul \u0219i inserat aici \u00een scrisoare. De fapt, cei care studiaz\u0103 aceste pasaje observ\u0103 c\u00e2t de bine se integreaz\u0103 textul \u00een corpul scrisorii, iar ast\u0103zi se presupune c\u0103 textul apar\u021bine mai degrab\u0103 genului de laud\u0103 dec\u00e2t unei liturghii despre care nu exist\u0103 dovezi. Cert este c\u0103 Isus este prezentat ca model de urmat. Fil 2,5 (versetul care introduce pasajul nostru) spune c\u0103 trebuie s\u0103 interioriz\u0103m acela\u0219i mod de g\u00e2ndire care era \u00een Cristos: un mod de g\u00e2ndire exprimat \u00een comportamentul s\u0103u subliniat \u00een aceste versete, \u00een care vedem c\u0103 de la condi\u021bia de Dumnezeu a trecut la condi\u021bia de slujitor. \u00centr-adev\u0103r, a murit \u0219i chiar a ales o moarte ru\u0219inoas\u0103, cum ar fi cea de pe cruce. Textul nu a fost menit s\u0103 explice cum este posibil\u0103 unirea celor dou\u0103 naturi, uman\u0103 \u0219i divin\u0103, sau care dintre ele este mai important\u0103. \u00cen schimb, a fost menit s\u0103 ne invite s\u0103 fim ascult\u0103tori a\u0219a cum a fost Cristos. C\u0103ci \u00een \u00eencheierea pasajului nostru se spune \u00een Fil 2,12: \u201eDe aceea, iubi\u021bilor, voi, care a\u021bi fost \u00eentotdeauna ascult\u0103tori, nu numai c\u00e2nd eram de fa\u021b\u0103, ci cu at\u00e2t mai mult acum, c\u00e2nd sunt departe, dedica\u021bi-v\u0103 m\u00e2ntuirii voastre cu respect \u0219i team\u0103.\u201d Modelul ascult\u0103rii este Isus, care \u0219i-a f\u0103cut kenosis<\/em>-ul, cobor\u00e2rea, prin ascultare (\u201ef\u0103c\u00e2ndu-se ascult\u0103tor p\u00e2n\u0103 la moarte\u201d). Aceast\u0103 tem\u0103 este anticipat\u0103 de cea a smereniei, care este o atitudine a lui Isus care se coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte, dar care a fost anticipat\u0103 \u0219i \u00een Fil 2,3: \u201e S\u0103 nu face\u0163i nimic din ambi\u0163ie sau din laud\u0103 de\u015fart\u0103, ci, cu umilin\u0163\u0103, fiecare s\u0103-l considere pe cel\u0103lalt mai presus de sine\u201d. \u00cen practic\u0103, Isus este absolut exemplar, el este un model care poate fi urmat. Dac\u0103 el a putut s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 libertatea devenind slujitor, \u0219i noi putem face la fel. Paul \u00eensu\u0219i \u0219i-a tr\u0103it slujirea \u00een acest fel: \u00eentreaga Scrisoare c\u0103tre Filipeni a \u00eenceput prin a-l descrie pe el \u0219i pe Timotei ca slujitori\/sclavi ai lui Cristos<\/em> (Fil 1,1).<\/p>\n

\uf0fe Smerenia, slava lui Dumnezeu.<\/strong> Pasajul nostru nu se epuizeaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentr-un elogiu al umilin\u021bei. Textul este de fapt \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: \u00een prima \u00eel avem pe Isus ca subiect, iar \u00een a doua \u00eel vedem pe Dumnezeu \u00een ac\u021biune. Isus a decis s\u0103 nu profite de condi\u021bia sa originar\u0103 \u0219i \u00een schimb a reu\u0219it s\u0103 traverseze cerurile, s\u0103 devin\u0103 om \u0219i chiar slujitor al acestei umanit\u0103\u021bi pentru care a murit pe cruce; dar Dumnezeu, ca \u0219i \u00een tradi\u021bia biblic\u0103, \u00eei \u00eenal\u021b\u0103 pe cei care se umilesc.<\/p>\n

Paul, vorbind despre orice limb\u0103 care \u00eei d\u0103 slav\u0103 lui Dumnezeu \u0219i despre orice genunchi care se pleac\u0103, preia Is 45,23, aplic\u00e2nd astfel lui Isus acela\u0219i lucru rezervat lui YHWH. \u00cen\u021belegem astfel c\u0103 umilin\u021ba lui Isus nu este un scop \u00een sine, ci are ca scop s\u0103 arate gloria sa, care nu este diferit\u0103 de cea a lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i, capabil\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne toate categoriile noastre umane. \u00cen acest fel, scrisoarea ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103, pun\u00e2nd via\u021ba noastr\u0103 lui Dumnezeu \u00een Cristos, nu suferim o \u00eenfr\u00e2ngere, ci urm\u0103m exemplul celui care, mai presus de toate, \u0219i-a f\u0103cut via\u021ba un dar. Moartea sa nu a fost un accident pe parcurs, ci continuarea consecvent\u0103 a unui proiect care deja \u00een \u00eentrupare a v\u0103zut o kenosis<\/em> (v. 7) \u0219i care s-a des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een moartea sa pe Cruce (v. 8). El nu a fost predat de oameni, ci el \u00eensu\u0219i s-a d\u0103ruit, iar ura oamenilor nu a putut \u00eempiedica aceast\u0103 d\u0103ruire de sine. Cristos este modelul oric\u0103rei iubiri, pentru c\u0103 iubirea nu se teme s\u0103 se umileasc\u0103: f\u0103c\u00e2ndu-ne mici, de fapt, facem loc celuilalt, iar pentru voca\u021bie nu exist\u0103 atunci posibilitatea \u00eenfr\u00e2ngerii (am putea s\u0103 punem Fil 2 \u00eempreun\u0103 cu un alt mare imn, cum ar fi imnul iubirii din 1Cor 13).<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe O scen\u0103-cheie.<\/strong> Neput\u00e2nd s\u0103 analiz\u0103m \u00eentreaga relatare a patimilor, am decis s\u0103 ne concentr\u0103m asupra scenei de deschidere. Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, episodul femeii din Betania care \u00eel unge pe Isus \u00een casa lui Simon este central. Aceast\u0103 scen\u0103, \u00een Mc 14,3-9, ofer\u0103 cheia de \u00een\u021belegere a \u00eentregului discurs care urmeaz\u0103, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u0219te Isus \u00eensu\u0219i, \u00eentr-o expresie care ar trebui s\u0103 ne uimeasc\u0103 prin marea sa profunzime: \u201eOriunde va fi predicat\u0103 evanghelia \u00een lumea \u00eentreag\u0103, se va spune \u00een amintirea ei \u015fi ceea ce a f\u0103cut ea.\u201d Ea a spart un recipient care con\u021binea un parfum foarte scump, cre\u00e2nd un scandal \u00een jurul Maestrului, pentru c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, trei sute de denari trebuie s\u0103 fi fost o sum\u0103 considerabil\u0103. Consider\u00e2nd un dinar ca fiind plata unui muncitor pentru o zi (conform parabolei lucr\u0103torilor din \u201eultimul ceas\u201d din Mt 20,2), am putea vedea echivalentul real al unui an de munc\u0103; la 1500 de euro pe lun\u0103, ar rezulta aproape dou\u0103zeci de mii de euro risipi\u021bi \u00eentr-o singur\u0103 clip\u0103. Pe de alt\u0103 parte, tot \u00een Evanghelia lui Marcu<\/em>, cu dou\u0103 sute de dinari s-ar fi putut hr\u0103ni cei cinci mii de oameni din povestirea \u00eenmul\u021birii (Mc 6,37). Obiec\u021bia \u00eempotriva acestei femei este ridicat\u0103 tocmai pentru a-i hr\u0103ni pe cei fl\u0103m\u00e2nzi. Cu toate acestea, Isus o ap\u0103r\u0103 pe aceast\u0103 femeie \u0219i risipa ei inutil\u0103, atribuindu-i toat\u0103 aceast\u0103 importan\u021b\u0103. De ce?<\/p>\n

Pentru a \u00een\u021belege pe deplin semnifica\u021bia acestui episod, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u0219i contextul scenei. De fapt, versetele care constituie cadrul se \u00eembin\u0103 unele cu altele \u00eentr-un paralelism perfect. \u00cen Mc 14,1 se vorbe\u0219te despre marii preo\u021bi \u0219i despre necesitatea de a-l prinde pe Isus, iar \u00een versetul urm\u0103tor este discutat\u0103 problema arest\u0103rii care nu putea avea loc oric\u00e2nd, deoarece ar fi st\u00e2rnit m\u00e2nia mul\u021bimii. \u00cen Mc 14,10-11 se spune c\u0103 Iuda a decis s\u0103 \u00eel predea pe Isus preo\u021bilor supremi \u0219i c\u0103 a c\u0103utat o ocazie oportun\u0103 pentru a face acest lucru. Dar ce s-a \u00eent\u00e2mplat at\u00e2t de grav \u00eenc\u00e2t s\u0103 declan\u0219eze tr\u0103darea lui Iuda?<\/p>\n

\u00cen mod clar, gestul femeii \u0219i ap\u0103rarea pe care i-a luat-o Isus au fost pic\u0103tura care a umplut paharul. De la o faz\u0103 de aversiune exterioar\u0103, s-a trecut la apari\u021bia tr\u0103d\u0103torului \u00een interiorul grupului de discipoli, chiar unul dintre cei Doisprezece (a\u0219a cum subliniaz\u0103 v. 10).<\/p>\n

\uf0fe Analiza unei tr\u0103d\u0103ri. <\/strong>\u201eDe ce\u201d tr\u0103deaz\u0103 Iuda este o tem\u0103 de mare interes, asupra c\u0103reia poate nu se obi\u0219nuie\u0219te s\u0103 se mediteze \u00eentr-un mod special. De fapt, \u201emitul\u201d lui Iuda \u201eho\u021bul\u201d care l-ar fi v\u00e2ndut pe Isus pentru bani este foarte puternic: ne g\u00e2ndim la pasajul din Ioan 12 \u00een care se specific\u0103 faptul c\u0103 Iuda de\u021binea punga \u0219i c\u0103 acei trei sute de denari ar fi fost ai lui. \u00cen realitate, Evanghelia dup\u0103 Marcu contrazice aceast\u0103 reconstituire: Iuda a decis deja s\u0103 \u00eel predea pe Isus. Preo\u021bii sunt cei care se bucur\u0103 de acest lucru \u0219i decid s\u0103-i dea o recompens\u0103. Unii pot spune, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 Matei prezint\u0103 cererea de bani ca fiind explicit\u0103, aproape ca o condi\u021bie a tr\u0103d\u0103rii: \u201eC\u00e2t \u00eemi da\u021bi ca s\u0103 vi-l dau?\u201d \u0218i au fixat pentru el treizeci de argin\u021bi (Mt 26,15). Dar c\u00e2\u021bi sunt treizeci de argin\u021bi? Cifra revine \u00een Zah 11,12, iar acest text prezint\u0103 un mare interes pentru c\u0103 Matei \u00eel citeaz\u0103 direct din LXX, versiunea greac\u0103 a Bibliei. Se spune c\u0103 profetul Zaharia ar fi \u00eencercat s\u0103 p\u0103storeasc\u0103 poporul lui Israel \u0219i c\u0103 la \u00eenceput \u0219i-a \u00eendeplinit bine ministerul s\u0103u, prin Bun\u0103voin\u021b\u0103<\/em> \u0219i Unire<\/em> \u0219i elimin\u00e2nd p\u0103storii cei r\u0103i (Zah 11,8): dar oile nu l-au mai suportat \u0219i astfel, demision\u00e2nd, va cere indemniza\u021bia de plecare, calculat\u0103 tocmai \u00een treizeci de dinari, o sum\u0103 derizorie, pe care Dumnezeu i-a poruncit s\u0103 o arunce \u00een vistieria Templului, din dispre\u021b (Zah 11,13; cf. Mt 27,9). Treizeci de denari de argint este suma \u201ecelor v\u00e2ndu\u021bi\u201d, pre\u021bul pentru r\u0103scump\u0103rarea unui sclav str\u0103in (Ex 21,32): prin urmare, nu este o cifr\u0103 mare, nici m\u0103car \u00een versiunea lui Matei, care p\u0103rea s\u0103 sus\u021bin\u0103 mai degrab\u0103 explica\u021bia dat\u0103 de Iuda-ho\u021bul. Dar dac\u0103 aceast\u0103 din urm\u0103 explica\u021bie este una t\u00e2rzie, o simplificare pentru a nu lua \u00een serios obiec\u021bia de a-i ajuta pe cei s\u0103raci?<\/p>\n

\uf0fe Logica lui Isus.<\/strong> \u00cen acest caz, ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 vedem \u00een risip\u0103 marea problem\u0103 \u00eempotriva c\u0103reia Iuda se \u00eenfurie (\u0219i nu numai el, c\u0103ci \u00een pasajul nostru din Marcu obiec\u021bia risipei este prezentat\u0103 de unii dintre discipolii lui Isus despre care se spune c\u0103 \u201es-au m\u00e2niat\u201d, v.4). \u00cen limba greac\u0103, expresia ap\u1e53leia<\/em>, risipire, preia verbul \u201ea risipi, a se ruina<\/em>\u201d. \u00cen acest sens, obiec\u021bia lui Iuda nu ar fi at\u00e2t de diferit\u0103 de cea a lui Petru din Marcu 8, \u00een care prin\u021bul apostolilor este apostrofat ca fiind Satana \u0219i obligat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la locul s\u0103u \u00een spatele lui Isus, f\u0103r\u0103 a pretinde s\u0103 treac\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 el pentru a-l \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 fie Mesia. Mesia \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se piard\u0103 pe sine, f\u0103r\u0103 rezerve: \u201eFiul Omului a trebuit s\u0103 sufere mult \u0219i s\u0103 fie respins\u201d (Mc 8,31; 9,31). Acest lucru nu face parte din proiectele umane care caut\u0103 puterea \u0219i gloria. Textul, a\u0219adar, vrea s\u0103 ne \u00eenve\u021be s\u0103 intr\u0103m \u00een perspectiva lui Isus care \u00ee\u0219i percepe misiunea ca fiind aceea de a se cheltui complet pentru ceilal\u021bi, pred\u00e2ndu-se oamenilor pentru a-i \u00eenv\u0103\u021ba acea docilitate fa\u021b\u0103 de Tat\u0103l pe care numai Fiul o putea inaugura pe p\u0103m\u00e2nt. Este o \u00een\u021belegere pe care chiar \u0219i primii cre\u0219tini au dob\u00e2ndit-o abia dup\u0103 Pa\u0219ti. Tocmai de aceea gestul femeii este at\u00e2t de central!<\/p>\n

Cineva a reu\u0219it s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 Isus se d\u0103ruia pe sine, Crucea nu a fost un accident al sor\u021bii sau \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea unui megaloman. \u00cen acea \u201ed\u0103ruire de sine\u201d era un Dumnezeu care se d\u0103dea pe sine oamenilor, pentru a nu ceda la judecata de condamnare care ar fi trebuit s\u0103 se abat\u0103 asupra lor. Pentru o astfel de r\u0103scump\u0103rare nu a existat un pre\u021b \u0219i a meritat risipa celui mai pur nard, un gest simplu prin care s\u0103 cinstim pe cel care ne ofer\u0103 o slujire nepre\u021buit\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Proeminen\u021ba femininului.<\/strong> Este interesant faptul c\u0103 o figur\u0103 feminin\u0103 este cea care \u00een\u021belege \u0219i intuie\u0219te, \u00eenainte ca aceasta s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, logica jertfei lui Isus. De aceea, el nu poate dec\u00e2t s\u0103 o laude \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, cre\u0219tinismul \u00ee\u0219i va aminti de ea, pentru c\u0103 a aminti gestul ei \u00eenseamn\u0103 a afirma c\u0103 umanitatea este capabil\u0103 s\u0103 corespund\u0103 iubirii lui Dumnezeu. Evanghelia dup\u0103 Ioan copiaz\u0103 \u0219i ea aceast\u0103 scen\u0103, atribuindu-i-o nu unei femei anonime, ci Mariei, sora lui Laz\u0103r. Dup\u0103 ce \u0219i-a dat seama c\u0103, \u00eenviindu-\u0219i fratele, \u00eenf\u0103ptuind un asemenea miracol public, Isus va fi confruntat cu o moarte sigur\u0103, ea \u00eel unge \u00een vederea mor\u021bii sale. La Ioan, \u00eens\u0103, pasajul este construit ad hoc<\/em>, lu\u00e2ndu-\u0219i \u0219i el exemplul din Lc 7,36-50, unde o femeie p\u0103c\u0103toas\u0103 se apropiase de Isus \u0219i \u00eei sp\u0103lase picioarele, ud\u00e2ndu-le cu lacrimi. Acest gest de afec\u021biune este preluat de Maria \u00een In 12, deoarece \u0219i ea \u00eei usuc\u0103 picioarele cu p\u0103rul (gest care nu poate fi \u00een\u021beles dec\u00e2t ca o trimitere la p\u0103c\u0103toasa din Luca care, pl\u00e2ng\u00e2nd la picioarele lui Isus, este deja acolo cu p\u0103rul pentru a le usca).<\/p>\n

Faptul c\u0103 evangheliile au avut aceast\u0103 aten\u021bie la gustul \u0219i intui\u021bia feminin\u0103 este foarte interesant \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te confirmarea \u00een Marcu: femeia din Marcu 14 este de fapt \u00een paralel cu v\u0103duva s\u0103rac\u0103 din 12,40-44. Aceast\u0103 femeie s\u0103rac\u0103 face o dona\u021bie pentru templu \u0219i este relatat\u0103 \u0219i suma pl\u0103tit\u0103 (dou\u0103 monede). \u00cen cele dou\u0103 pasaje, statutul social al celor dou\u0103 femei este diferit, dar ideea este c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 au dat mult, dac\u0103 nu chiar totul: am men\u021bionat deja suma mare risipit\u0103 \u00een Mc 14, \u00een timp ce despre v\u0103duv\u0103 se spune \u00een mod expres c\u0103 nu a aruncat lucruri de prisos, a\u0219a cum f\u0103ceau to\u021bi ceilal\u021bi, ci \u201epentru c\u0103 to\u0163i au pus din surplusul lor, ea \u00eens\u0103 a pus din s\u0103r\u0103cia ei totul, tot ce mai avea la via\u0163a ei\u201d (Mc 12,44). Ambele pasaje vorbesc apoi despre cei s\u0103raci \u0219i \u00een ambele se critic\u0103 puterea masculin\u0103, Iuda \u00een capitolul 14 \u0219i c\u0103rturarii \u00een 12,40 (\u00een acest verset este expus\u0103 ipocrizia acestor oameni care fac rug\u0103ciuni lungi \u00een public, dar apoi tr\u0103iesc \u00een casele v\u0103duvelor).<\/p>\n

Cristos, prin patima \u0219i moartea sa, ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 d\u0103m totul, f\u0103r\u0103 team\u0103: noi, ucenicii s\u0103i, suntem \u00eentreba\u021bi de ce parte s\u0103 ne situ\u0103m, dac\u0103 s\u0103-i urm\u0103m exemplul, irosindu-ne pentru el \u0219i pentru al\u021bii (cu satisfac\u021bia celui care \u0219i-a dat via\u021ba din dragoste), sau s\u0103-l tr\u0103d\u0103m ca Iuda. \u00centruc\u00e2t am descoperi \u00een final c\u0103 nu vom fi dec\u00e2t mai tri\u0219ti, ca t\u00e2n\u0103rul bogat care nu \u0219tie cum s\u0103 se predea pentru a-l urma pe Isus (Mc 10,22).<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 239<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA FLORIILOR 24 MARTIE 2024\u00a0 PLIN\u0102TATEA VIE\u021aII ESTE IUBIREA CARE SE D\u0102RUIE\u0218TE A \u0219ti s\u0103 \u00eenvingi teama de […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36322,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36321"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36321"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36321\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36323,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36321\/revisions\/36323"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}