{"id":36202,"date":"2024-03-17T11:07:23","date_gmt":"2024-03-17T08:07:23","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36202"},"modified":"2024-03-17T11:07:23","modified_gmt":"2024-03-17T08:07:23","slug":"ascultarea-fata-de-legea-iubirii-meditatie-in-duminica-a-v-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/03\/17\/ascultarea-fata-de-legea-iubirii-meditatie-in-duminica-a-v-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201eAscultarea fa\u021b\u0103 de Legea Iubirii\u201d – Medita\u021bie \u00een Duminica a V-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A V-A<\/strong> DIN POSTUL MARE <\/strong><\/p>\n

17 MARTIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>ASCULTAREA FA\u021a\u0102 DE LEGEA IUBIRII<\/strong><\/p>\n

\u00cen prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, vedem c\u0103 profetul Ieremia, care a ascultat \u00eentotdeauna de Dumnezeu, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acesta i-a cerut s\u0103 fac\u0103 anun\u021buri teribile poporului s\u0103u, ajunge s\u0103 descopere c\u0103 \u00eentreaga sa misiune con\u021binea totu\u0219i o mare vestire a m\u00e2ntuirii. Isus a fost primul, potrivit Scrisorii c\u0103tre Evrei<\/em><\/strong>, care a fost un model de ascultare perfect\u0103, \u0219i tocmai datorit\u0103 acestei profunde armoniz\u0103ri cu Tat\u0103l a ajuns s\u0103 iubeasc\u0103 umanitatea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. \u00cen mod \u0219i mai sublim, Evanghelia<\/em><\/strong> ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd ne sacrific\u0103m pentru al\u021bii, c\u00e2nd murim pu\u021bin pentru noi \u00een\u0219ine din iubire, nu facem nimic absurd: ne supunem legii iubirii, \u201elegea\u201d bobului de gr\u00e2u.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>MURIND PENTRU A DA ROADE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

S\u0103m\u00e2n\u021ba trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 moartea \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului pentru a da na\u0219tere unei noi vie\u021bi \u0219i pentru a aduce rod. V\u0103z\u00e2nd-o putrezind, pare c\u0103 orice speran\u021b\u0103 este pierdut\u0103, c\u0103 totul se sf\u00e2r\u0219e\u0219te. Via\u021ba, cuprins\u0103 de moarte, pare condamnat\u0103 s\u0103 cedeze. \u0218i totu\u0219i: este doar un capitol din istorie, cel mai teribil \u0219i dureros moment, cu siguran\u021b\u0103, dar nu \u0219i ultimul. Tocmai din ceea ce putreze\u0219te \u0219i pare pierdut, iese via\u021ba \u0219i roadele abundente \u0219i nesperate.<\/p>\n

Este o lege a naturii, dar este \u0219i povestea lui Isus. Existen\u021ba Lui se ofer\u0103, neajutorat\u0103, dezl\u0103n\u021buirii violen\u021bei nedrepte. Sufer\u0103 condamn\u0103ri, b\u0103t\u0103i, umilin\u021be, insulte. Pironit \u00een cuie pe cruce, el cunoa\u0219te orele teribile ale agoniei. Se poate oare imagina o \u00eenfr\u00e2ngere mai teribil\u0103 pentru cel care anun\u021base m\u00e2ng\u00e2iere \u0219i bucurie, vindecare \u0219i pace, eliberare \u0219i speran\u021b\u0103? \u00cen schimb, iubirea lui se va dovedi victorioas\u0103. Prin pasajul \u00eengust al mor\u021bii, el ajunge la \u00eenviere \u0219i glorie. \u0218i ofer\u0103 m\u00e2ntuire tuturor celor care cred \u00een el.<\/p>\n

Via\u021ba lui Isus este \u0219i cea a fiec\u0103rui cre\u0219tin, chemat s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 via\u021ba pentru a o reg\u0103si. Ar fi mult mai firesc s\u0103 o apere \u0219i s\u0103 o p\u0103streze, pentru c\u0103 suferin\u021ba \u0219i cu at\u00e2t mai mult moartea par s\u0103 mearg\u0103 \u00een direc\u021bia opus\u0103 vie\u021bii. Cu to\u021bii suntem cuprin\u0219i de teama de a fi abandona\u021bi, uita\u021bi \u0219i de a ne scufunda \u00eentr-o situa\u021bie f\u0103r\u0103 ie\u0219ire.<\/p>\n

Numai credin\u021ba face posibil\u0103 \u00eenfruntarea momentelor \u00eentunecate \u00een care suntem chema\u021bi s\u0103 murim egoismului \u0219i m\u00e2ndriei, siguran\u021bei \u0219i planurilor noastre. Numai iubirea face posibil\u0103 dep\u0103\u0219irea momentelor de pericol, c\u00e2nd nu avem alt\u0103 plas\u0103 de siguran\u021b\u0103 dec\u00e2t certitudinea de a fi iubi\u021bi de Dumnezeu \u0219i promisiunea lui Cristos.<\/p>\n

Al\u021bii, \u00eenaintea noastr\u0103, s-au confruntat cu aceast\u0103 moarte. Al\u021bii \u00eenaintea noastr\u0103 \u0219i-au fr\u00e2nt existen\u021ba. Al\u021bii au \u00eenfruntat condamnarea \u0219i respingerea, din dragoste pentru cei mici, pentru cei s\u0103raci \u0219i pentru Isus. Amintirea lor este pentru noi o surs\u0103 de curaj \u0219i de for\u021b\u0103: ceea ce Isus ne-a anun\u021bat s-a realizat \u00een existen\u021ba lor, \u0219i asta este ceea ce ni se poate \u00eent\u00e2mpla \u0219i nou\u0103.<\/p>\n

\n

COMENTARIU LA LECTURI <\/strong>(Estela Aldave Medrano)<\/em><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Dimensiunea istoric\u0103 este un aspect cheie al credin\u021bei lui Israel \u0219i al imaginii pe care o are despre Dumnezeu. Iahve se face cunoscut \u00een istorie. Israel, la r\u00e2ndul s\u0103u, ajunge s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cine este Dumnezeu \u0219i care este voin\u021ba sa tot prin istorie: \u00een evenimentele \u0219i cu posibilit\u0103\u021bile \u0219i limitele trecerii timpului. Acest lucru explic\u0103 \u00een parte ideea noului leg\u0103m\u00e2nt. Conceptul de leg\u0103m\u00e2nt \u00eel \u00eenso\u021be\u0219te pe Israel \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd acesta s-a constituit ca popor \u00een timpul peregrin\u0103rilor prin pustiu. Cu toate acestea, con\u021binutul acestui leg\u0103m\u00e2nt se schimb\u0103 \u00een timp. Poporul f\u0103g\u0103duin\u021bei (pe care \u00eel formeaz\u0103, circumstan\u021bele \u00een care tr\u0103ie\u0219te, evolu\u021bia culturii sale \u00een func\u021bie, de asemenea, de rela\u021biile cu alte popoare…) se transform\u0103. \u00cen mod logic, alian\u021ba lor cu Dumnezeu trebuie s\u0103 se schimbe \u0219i ea. Textul lui Ieremia m\u0103rturise\u0219te persisten\u021ba alian\u021bei (\u201eEu voi fi Dumnezeul lor, ei vor fi poporul meu\u201d), dar o schimbare. Ce anume este aceasta nu este u\u0219or de determinat. Este posibil ca Ieremia s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een ace\u0219ti termeni pentru c\u0103 a v\u0103zut incapacitatea israeli\u021bilor de a respecta legea scris\u0103 \u00een piatr\u0103. Ideea noului leg\u0103m\u00e2nt scris \u00een inimi (sediul inteligen\u021bei \u0219i al voin\u021bei) exprim\u0103 faptul c\u0103, de data aceasta, Israel va fi capabil s\u0103 fie fidel poruncilor Domnului.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> \u00cenc\u0103 o dat\u0103, Psalmul 50 exprim\u0103 ceea ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii iertat de Dumnezeu: odat\u0103 ce ne-am recunoscut gre\u0219elile, Dumnezeu creeaz\u0103 \u00een noi o inim\u0103 curat\u0103, un duh nou \u0219i generos, o bucurie capabil\u0103 s\u0103 \u00eei molipseasc\u0103 chiar \u0219i pe cei care sunt \u00eenc\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea p\u0103catului.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Scrisoarea c\u0103tre Evrei este probabil o scriere destul de t\u00e2rzie, dar p\u0103streaz\u0103 ceea ce pare a fi o tradi\u021bie str\u0103veche despre lupta interioar\u0103 a lui Isus \u00een momentele dinaintea arest\u0103rii sale, con\u0219tient de apropierea mor\u021bii sale. Aceast\u0103 tradi\u021bie a fost p\u0103strat\u0103 \u00een Evanghelii, iar Sinopticii o asociaz\u0103 cu evenimentele rug\u0103ciunii din Ghetsemani; \u00een cazul lui Ioan, aluzia la aceast\u0103 experien\u021b\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een textul liturgic de ast\u0103zi.<\/p>\n

At\u00e2t Evangheliile, c\u00e2t \u0219i acest fragment epistolar relateaz\u0103 suferin\u021ba profund\u0103 a lui Isus fa\u021b\u0103 de modul \u00een care se desf\u0103\u0219ura conflictul care avea s\u0103-l duc\u0103 la cruce. Ele arat\u0103, de asemenea, de\u0219i folosind expresii diferite, c\u0103 Isus i-a cerut Tat\u0103lui eliberarea din acel ceas. Totu\u0219i, aceast\u0103 cerere nu a fost nici ultima \u0219i nici cea final\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, Isus s-a predat, crez\u00e2nd \u0219i av\u00e2nd \u00eencredere c\u0103 ceea ce exprima cel mai bine cine este Dumnezeu \u0219i care era voin\u021ba sa era s\u0103 se predea \u00een m\u00e2inile c\u0103l\u0103ilor f\u0103r\u0103 violen\u021b\u0103.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Acest pasaj are caracteristicile scenelor de voca\u021bie din Evanghelia a patra (unii ucenici sunt mediatorii pentru ca al\u021bii s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lneasc\u0103 personal pe Isus) \u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o sec\u021biune cheie a evangheliei: tranzi\u021bia dintre Cartea semnelor<\/em> \u0219i Cartea orei<\/em>, \u00een care se relateaz\u0103 sp\u0103larea picioarelor, lunga desp\u0103r\u021bire a lui Isus de ucenici \u0219i, \u00een final, Patimile. Este, a\u0219adar, o sec\u021biune \u00een care tema apropierii r\u0103stignirii este foarte prezent\u0103. Grecii care urcaser\u0103 s\u0103 se \u00eenchine la s\u0103rb\u0103toare erau probabil evrei din diaspora care veniser\u0103 la Ierusalim pentru Pa\u0219te, apar\u021bin\u00e2nd poate grupului numit \u201etem\u0103tori de Dumnezeu\u201d, apropiat de iudaism, dar necircumci\u0219i. Filip, fiind din Betsaida, era \u0219i el un om apropiat de lumea neamurilor\/p\u0103g\u00e2nilor. Isus \u00ee\u0219i anticipeaz\u0103 moartea f\u0103c\u00e2nd aluzie la glorificare \u0219i folosind imagini din lumea natural\u0103: bobul de gr\u00e2u care, pentru a da rod, trebuie s\u0103 moar\u0103. At\u00e2t men\u021bionarea gloriei, c\u00e2t \u0219i cea din urm\u0103 metafor\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 r\u0103stignirea lui Isus va duce la via\u021b\u0103. Destinul S\u0103u nu este morm\u00e2ntul, ci moartea Sa va fi roditoare. Aceasta este, de asemenea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre ura fa\u021b\u0103 de propria via\u021b\u0103, care arat\u0103 care este nu numai calea lui Isus, ci \u0219i calea ucenicului.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Ieremia, adev\u0103ratul profet.<\/strong> Ier 31 este oarecum apogeul \u00eentregii lucr\u0103ri a lui Ieremia. F\u0103r\u0103 un pasaj ca acesta, Ieremia ar p\u0103rea s\u0103 fie doar un profet al os\u00e2ndei, cel care a proclamat distrugerea Ierusalimului \u0219i care, \u00een cele din urm\u0103, a v\u0103zut cum se va \u00eent\u00e2mpla. Totu\u0219i, niciun profet biblic nu este doar un profet al os\u00e2ndei, pentru c\u0103 to\u021bi suntem capabili s\u0103 dorim r\u0103ul. Ieremia este un adev\u0103rat profet, poate cel mai mare, pentru c\u0103 astfel de oracole distructive \u00eel cost\u0103 scump, \u00eel fac s\u0103 sufere, \u00eel sf\u00e2\u0219ie, a\u0219a cum bine arat\u0103 Confesiunile sale (Ier 11,18-12,6; 15,10-21; 17,14-18; 18,18-23; 20,7-20). Din cauza acestor proclama\u021bii, el este nevoit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur, izolat (\u201eNu am stat \u00een adunarea celor care batjocor\u0103sc \u015fi nu m-am veselit. \u00cenaintea m\u00e2inii tale am stat singur, pentru c\u0103 m-ai umplut de indignare\u201d – Ier 15,17). Ieremia este vestit pentru combaterea p\u0103catului omului \u00eentr-un mod radical: el vede \u00eens\u0103\u0219i minciuna oamenilor care prefer\u0103 s\u0103 se am\u0103geasc\u0103 c\u0103 Ierusalimul va fi salvat \u00een mod miraculos, c\u0103 Dumnezeu \u00eei va pedepsi pe str\u0103ini, \u0219i cultiv\u0103 aceste vise false inspir\u00e2nd motive religioase. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la anun\u021burile unor fal\u0219i profe\u021bi precum Anania care a profe\u021bit: \u201eA\u015fa vorbe\u015fte Domnul Saba\u00f3t, Dumnezeul lui Isra\u00e9l: \u00abAm zdrobit jugul regelui din Babil\u00f3n. Peste \u00eenc\u0103 doi ani de zile, voi aduce \u00eenapoi \u00een locul acesta toate obiectele casei Domnului pe care le-a luat Nabucodonos\u00f3r, regele Babil\u00f3nului, din locul acesta \u015fi le-a dus \u00een Babil\u00f3n. \u015ei pe Iehon\u00eda, fiul lui Ioiach\u00edm, regele lui I\u00fada, \u015fi pe to\u0163i deporta\u0163ii lui I\u00fada care au fost du\u015fi \u00een Babil\u00f3n \u00eei aduc \u00eenapoi \u00een locul acesta \u2013 oracolul Domnului \u2013 pentru c\u0103 voi zdrobi jugul regelui din Babil\u00f3n\u201d (Ier 28, 2-4). \u00cen schimb, Ieremia \u00eencearc\u0103 cu disperare s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul, s\u0103 arate p\u0103catul lui Israel \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 avertizeze cu privire la consecin\u021bele teribile care se vor abate asupra \u021b\u0103rii dac\u0103 nu se iau m\u0103suri la timp. De aceea, profetul are oracole amenin\u021b\u0103toare.<\/p>\n

\uf0fe Convertirea este posibil\u0103<\/strong>. F\u0103r\u0103 ca profetul s\u0103 le arate p\u0103catul, oamenii s-ar pr\u0103bu\u0219i f\u0103r\u0103 avertisment \u0219i acesta ar fi cel mai r\u0103u \u0219i mai dureros sf\u00e2r\u0219it. \u00cen schimb, profetul este chemat s\u0103 fac\u0103 r\u00eebh<\/em>, certuri, dispute. Cu ele, el caut\u0103 cu disperare convertirea celuilalt: aceasta este sarcina tuturor profe\u021bilor. \u00cen cazul lui Ieremia, toate anun\u021burile sale vor fi respinse \u0219i Ierusalimul va fi distrus: de aceea el este unul dintre cei mai tri\u0219ti profe\u021bi, obligat s\u0103 se m\u0103soare cu e\u0219ecul total al profe\u021biei sale. Din acest motiv, el este profetul lacrimilor (Ier 8,23 – \u00a0\u201eCine va face din capul meu un izvor de ap\u0103 \u0219i din ochii mei un izvor de lacrimi, ca s\u0103 pl\u00e2ng zi \u0219i noapte pentru cei uci\u0219i de fiica poporului meu?\u201d). Cu toate acestea, Ieremia \u0219tie s\u0103 spere \u00eempotriva speran\u021bei \u0219i \u0219tie s\u0103 vad\u0103 cum rena\u0219te via\u021ba chiar \u0219i dup\u0103 o mare tragedie precum distrugerea Ierusalimului \u0219i a Templului s\u0103u, cu exilul \u0219i tot ceea ce urmeaz\u0103. De nenum\u0103rate ori p\u0103catul a afectat rela\u021bia cu Dumnezeu, iar prima noastr\u0103 lectur\u0103 se refer\u0103 \u00een mod specific la \u00eencredin\u021barea Decalogului: Moise nu prezentase \u00eenc\u0103 tablele poporului s\u0103u c\u0103 Israel \u00eenc\u0103lcase deja poruncile cu vi\u021belul de aur! Ieremia mai mult dec\u00e2t oricine altcineva a v\u0103zut consecin\u021bele letargice ale p\u0103catului \u0219i \u0219tia c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, inima lui Israel este legat\u0103 de r\u0103u (Ier 17,1 \u2013 \u201eP\u0103catul lui Iuda este scris cu un stilou de fier, este gravat cu v\u00e2rf de diamant pe masa inimii lor\u201d). Cu toate acestea, el, cel mai tragic dintre slujitorii lui Dumnezeu, profe\u021be\u0219te c\u0103 Israel va reu\u0219i s\u0103 \u00eenscrie Legea \u00een inima sa, astfel \u00eenc\u00e2t acest leg\u0103m\u00e2nt nu va mai fi niciodat\u0103 \u00eenc\u0103lcat. Iat\u0103, a\u0219adar, consolarea c\u0103 p\u0103catul uman va disp\u0103rea, c\u0103 va fi chiar uitat, iar un Nou Leg\u0103m\u00e2nt va ap\u0103rea pentru omenire.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Clasa preo\u021beasc\u0103.<\/strong> Capitolul 5 din Scrisoarea c\u0103tre Evrei vrea s\u0103 \u00eel descrie pe Isus ca fiind adev\u0103ratul mare preot. \u00cen realitate, se devenea preot prin na\u0219tere, trebuia s\u0103 fii descendent din Levi \u0219i s\u0103 ai ca tat\u0103 un preot. Acesta nu era cazul lui Isus, care apar\u021binea \u00een schimb descenden\u021bilor lui David, ceea ce a f\u0103cut posibil\u0103 leg\u0103tura cu promisiunile despre Mesia. Scrisoarea c\u0103tre Evrei nu vrea \u00eens\u0103 s\u0103 renun\u021be la a vorbi despre Isus folosind expresia de Mare Preot<\/em>, care era o figur\u0103 fascinant\u0103 \u00een Vechiul Testament. El era omul cel mai apropiat de Dumnezeu, era cel care avea acces la Sf\u00e2nta Sfintelor, inima Templului. Cu siguran\u021b\u0103, Marele Preot nu era singur \u00een func\u021bia sa, mai erau \u0219i ceilal\u021bi preo\u021bi, \u0219i tot ei aveau rolul important de a participa la sacrificiile pe care poporul le oferea lui Dumnezeu. Sarcina lor era \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 manipuleze s\u00e2ngele: acesta reprezenta de fapt via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i \u0219i nimeni nu se putea atinge de el f\u0103r\u0103 s\u0103 se fac\u0103 impur.<\/p>\n

Via\u021ba, de fapt, este doar a lui Dumnezeu: de aceea evreii f\u0103ceau sacrificii de animale, pentru c\u0103 voiau s\u0103-i ofere lui Yhwh un pic de via\u021b\u0103, pentru a-i mul\u021bumi pentru via\u021ba pe care le-o acordase \u0219i pentru a o re\u00eennoi pe a lor, care devenea corupt\u0103 de impuritate.<\/p>\n

\uf0fe Marele preot.<\/strong> \u00cen compara\u021bie cu ceilal\u021bi preo\u021bi, \u00eens\u0103, marele preot avea o sarcin\u0103 \u0219i mai important\u0103: el era singurul care trecea dincolo de catapeteasma Templului \u00een ziua de Yom Kippur<\/em> (Lev 16). Acest ritual reprezenta un mare risc, deoarece \u00eel expunea pe acest om la cel mai mare dintre pericole, acela de a-l vedea pe Dumnezeu. Nu se putea s\u0103 \u00eel vezi pe YHWH \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een via\u021b\u0103, conform recomand\u0103rii lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i din Ex 33, 20 – \u201es\u0103 nu-mi vezi fa\u021ba, c\u0103ci nimeni nu m\u0103 poate vedea \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u021b\u0103\u201d. Din acest motiv, a fi Mare Preot era o sarcin\u0103 foarte solicitant\u0103: Aaron a \u0219tiut bine acest lucru atunci c\u00e2nd a pierdut doi dintre cei patru fii ai s\u0103i dup\u0103 ce au fost hirotoni\u021bi preo\u021bi pentru c\u0103 au \u00eenc\u0103lcat o simpl\u0103 porunc\u0103, aprinz\u00e2nd un foc nelegitim (Lev 10). Preo\u021bii, \u0219i \u00een special Marele Preot, erau persoane aflate \u00een \u00eentregime \u00een slujba lui Dumnezeu, care trebuiau s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la orice impuritate \u0219i de la orice p\u0103cat. \u00centr-adev\u0103r, Marele Preot reprezenta \u00eentregul popor \u00een ochii lui Dumnezeu, iar p\u0103catul s\u0103u ar fi dus la o plag\u0103 care l-ar fi afectat nu numai pe el, ci \u0219i pe tot Israelul. Tocmai \u00een calitate de reprezentant al \u00eentregului popor, el avea sarcina de a cur\u0103\u021ba p\u0103catele \u00eentregului Israel la Yom Kippur<\/em>, nu numai prin purificarea Chivotului, ci \u0219i prin m\u0103rturisirea public\u0103 a p\u0103catelor poporului \u0219i prin transferarea p\u0103catelor asupra \u021bapului, care era apoi dus la Azazel, \u00een de\u0219ert.<\/p>\n

\uf0fe Isus, Marele Preot.<\/strong> O alt\u0103 lege str\u0103veche spunea c\u0103 oricine se izola \u00eentr-o cetate de refugiu dup\u0103 ce comisese f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea o crim\u0103 se putea \u00eentoarce acas\u0103 la moartea Marelui Preot; c\u0103ci odat\u0103 cu plecarea acestuia, disp\u0103reau \u0219i toate p\u0103catele pe care Marele Preot le luase asupra sa \u00een timpul vie\u021bii (Ex 20, 6). Prin urmare, a putea s\u0103-l compare pe Isus cu Marele Preot trebuie s\u0103 fi fost fundamental pentru autorul Scrisorii c\u0103tre Evrei. El a devenit preot prin trecerea prin ceruri (deci prin \u00eentrupare – Evr 4,14) \u0219i nu a fost un act de m\u00e2ndrie din partea lui Isus s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 este preot pentru c\u0103 a fost numit preot, a\u0219a cum a fost numit Aaron (Evr 5,4); dimpotriv\u0103, a devenit preot pentru c\u0103 Dumnezeu, a\u0219a cum l-a numit Fiu, l-ar fi f\u0103cut \u0219i preot dup\u0103 porunca lui Melchisedec (Evr 5,5-6), adic\u0103 dup\u0103 o preo\u021bie foarte veche, din vremea lui Abraham. \u00cen acest sens, Isus este cel mai mare dintre marii preo\u021bi pentru c\u0103 a purtat aceast\u0103 figur\u0103 \u00een mod deschis, d\u00e2nd dovad\u0103 de o ascultare absolut\u0103. Dac\u0103 marii preo\u021bi se purificau, se \u00eembr\u0103cau \u00een in \u0219i intrau \u00een Sf\u00e2nta Sfintelor pentru Yom Kippur<\/em> \u00eenveli\u021bi \u00een nori de t\u0103m\u00e2ie, risc\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba, Isus a \u00eendr\u0103znit s\u0103 \u00eendure suferin\u021be mult mai mari.<\/p>\n

Prin aceasta s-a f\u0103cut \u0219i mai aproape de oameni, slabi \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i, nu pentru c\u0103 ar fi p\u0103c\u0103tuit, ci pentru c\u0103 a vrut s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 \u00een totul condi\u021bia lor, pentru a-i m\u00e2ntui pe to\u021bi oamenii, muritori, din toate timpurile, care \u00eel ascult\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Pasajul nostru evanghelic \u00eencepe cu apari\u021bia misterioas\u0103 a unor greci, personaje care nu vor mai ap\u0103rea \u00een text \u0219i pe care nu le vom mai g\u0103si \u00een alte pasaje discut\u00e2nd cu Isus. Ce \u00eenseamn\u0103 venirea acestor oameni \u0219i de ce s\u0103 nu vorbim despre asta? De fapt, acest eveniment este foarte semnificativ pentru c\u0103 aduce un moment de cotitur\u0103: \u00een Ioan 12 se \u00eencheie predicarea public\u0103 a lui Isus \u0219i, dac\u0103 \u00een primele unsprezece capitole intervalul de timp acoperit a fost de trei ani, acum mai este doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219te (In 12,1) \u0219i, prin urmare, capitolele r\u0103mase vor acoperi o perioad\u0103 de doar c\u00e2teva zile. \u00centreaga relatare prinde vitez\u0103, iar venirea grecilor subliniaz\u0103 tocmai aceast\u0103 dimensiune. Nu conteaz\u0103 cine sunt ace\u0219tia, dac\u0103 sunt cu adev\u0103rat locuitori ai Greciei, dac\u0103 sunt evrei \u00een diaspora \u0219i, prin urmare, vorbitori de greac\u0103, poate din ora\u0219e elenizate situate \u00een Egipt sau \u00een Siria: ceea ce conteaz\u0103 este s\u0103 sublinieze c\u0103 lumea se \u00eendreapt\u0103 spre Isus. Prezen\u021ba lor este un semn, iar Isus o interpreteaz\u0103 ca pe venirea momentului cel mai solemn, cel al Crucii sale, pentru c\u0103 acolo se va manifesta \u00een modul cel mai \u00eenalt iubirea lui Dumnezeu, care \u00een acea zi de Pa\u0219te va ar\u0103ta c\u0103 iube\u0219te lumea at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t \u00eel va da chiar pe Fiul s\u0103u unic (a\u0219a cum spune evanghelia de duminica trecut\u0103).<\/p>\n

\uf0fe O iubire ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103.<\/strong> \u00cen Ioan 1, relatarea primei comunit\u0103\u021bi \u00eencepuse cu un lan\u021b de m\u0103rturii (Andrei \u00eel chemase pe Petru, fratele s\u0103u; Filip \u00eel chemase pe Natanael). Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, \u00een Ioan 12, cu grecii care iau contact cu Filip, care fiind din Betsaida Galileei era obi\u0219nuit cu o societate mai elenizat\u0103, \u0219i care \u00eel cheam\u0103 pe Andrei, care merge la Isus. Acest lucru indic\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 \u00een via\u021ba Bisericii, care se deschide astfel c\u0103tre \u00eentreaga lume (\u00een Ioan 1, capitolul se \u00eencheia prin recunoa\u0219terea \u00een Natanael a unui \u201eisraelit din care nu exist\u0103 viclenie\u201d, referindu-se la un trecut limitat \u00een Israel). Dar Isus nu le vorbe\u0219te grecilor: aceast\u0103 dimensiune universal\u0103 nu va fi condus\u0103 de Isus \u00eensu\u0219i. El va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 toate frontierele, dar o va face ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u0219tie s\u0103 moar\u0103 pentru poporul s\u0103u, cei cu care a fost \u00eentotdeauna, acei evrei care i s-au opus dintotdeauna \u0219i de care Isus nu fuge. El pleac\u0103 \u00een momentele de maxim\u0103 tensiune, dar numai pentru a se \u00eentoarce la ei, a\u0219a cum au f\u0103cut-o \u00eentotdeauna profe\u021bii, care, de\u0219i poporul lui Israel era un popor cu capul tare, nu a fost niciodat\u0103 \u00eenlocuit de YHWH cu alte popoare. Tocmai prin faptul c\u0103 este al\u0103turi de poporul cu care s-a c\u0103s\u0103torit \u00eentotdeauna, Dumnezeul Bibliei \u00ee\u0219i arat\u0103 marea sa iubire pentru toate popoarele lumii. \u00cen aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie de iubire vedem gloria lui Dumnezeu, care se apropie de to\u021bi nu prin dispersarea sa \u00eentr-un mesaj universal diluat, ci prin iubirea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 la a da totul. Iat\u0103, a\u0219adar, imaginea bobului de gr\u00e2u, care vorbe\u0219te despre ad\u00e2ncirea \u00een iubire.<\/p>\n

\uf0fe Moartea, doar dac\u0103 duce la via\u021b\u0103.<\/strong> Trebuie s\u0103 fim aten\u021bi s\u0103 evit\u0103m anumite lecturi masochiste \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem gre\u0219it expresii precum invita\u021bia la \u201ea-\u0219i ur\u00ee via\u021ba\u201d. Nu este suficient s\u0103 mori pentru a da multe roade! Cu siguran\u021b\u0103, moartea este o condi\u021bie necesar\u0103 pentru ca gr\u00e2ul s\u0103 fie transformat. Dar stilul sacrificiului cuiva este fundamental.<\/p>\n

A \u201emuri\u201d nu trebuie s\u0103 fie o simpl\u0103 ur\u0103 fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, ci trebuie s\u0103 fie ascultarea unui plan mai mare, care vizeaz\u0103 gloria lui Dumnezeu (termen care apare \u00een v. 23, reluat mai t\u00e2rziu \u00een v. 28, cu titlu de \u00eencadrare). Dac\u0103 \u00eendr\u0103znim s\u0103 pierdem via\u021ba, este pentru c\u0103 o iubim (\u201eCine \u00ee\u0219i iube\u0219te via\u021ba o pierde\u201d, v. 25) \u0219i ura pentru aceast\u0103 via\u021b\u0103 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een acela\u0219i mod: \u00een realitate, obiectivul final este de a p\u0103stra via\u021ba pentru ca ea s\u0103 devin\u0103 via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103. F\u0103r\u0103 a intra \u00een detalii tehnice, trebuie pur \u0219i simplu s\u0103 ne amintim c\u0103 Ioan folose\u0219te doi termeni pentru a spune via\u021b\u0103: primul este psych\u1e17<\/em>, iar al doilea este z\u014d\u1e17<\/em>.<\/p>\n

Primul indic\u0103 o existen\u021b\u0103 personal\u0103, individual\u0103: trebuie iubit\u0103, dar trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 este limitat\u0103, muritoare, se va pierde. Cel\u0103lalt termen, pe de alt\u0103 parte, este adesea legat de adjectivul ai\u1e53nios<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 ve\u0219nic: se refer\u0103 a\u0219adar la o via\u021b\u0103 care nu piere, care implic\u0103 cu siguran\u021b\u0103 o sfer\u0103 chiar \u0219i din alt\u0103 lume, dar este ceva care atinge via\u021ba noastr\u0103 prezent\u0103, care \u00eencepe deja acum. Pentru textul biblic, Dumnezeu este via\u021b\u0103, iar \u00een Ioan vedem c\u0103 Tat\u0103l \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te cu Fiul tocmai puterea de a da via\u021b\u0103: \u201eDup\u0103 cum Tat\u0103l \u00eenvie mor\u021bii \u0219i d\u0103 via\u021b\u0103, tot a\u0219a \u0219i Fiul d\u0103 via\u021b\u0103 cui vrea\u201d (In 5, 21). \u00cen\u021belegem, a\u0219adar, c\u0103 voin\u021ba lui Dumnezeu este de a da via\u021b\u0103 \u0219i o via\u021b\u0103 deplin\u0103, a\u0219a cum reitereaz\u0103 Isus \u00een In 10,10: \u201eEu am venit ca ei s\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103 (z\u014d\u1e17<\/em>) \u0219i s\u0103 o aib\u0103 din bel\u0219ug\u201d. Din acest motiv, atunci c\u00e2nd se folose\u0219te expresia ur\u0103, ea trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o deta\u0219are s\u0103n\u0103toas\u0103 de lume, f\u0103r\u0103 de care cineva se aga\u021b\u0103 de existen\u021ba p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, tr\u0103ind-o cu disperare, f\u0103r\u0103 a con\u0219tientiza c\u0103 este un dar de la Dumnezeu care mai devreme sau mai t\u00e2rziu se va sf\u00e2r\u0219i. Trebuie s\u0103 o pierdem, pentru c\u0103 via\u021ba, psych\u1e17<\/em>, oricum se pierde: dar celor care o d\u0103ruiesc f\u0103r\u0103 team\u0103, Dumnezeu le-o p\u0103streaz\u0103. Echivalentul verbului a pierde ar fi verbul a g\u0103si: \u00een schimb, Ioan schimb\u0103 inten\u021bionat verbul pentru a ne face s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 via\u021ba viitoare este ceva diferit de ceea ce avem acum. Ea va fi legat\u0103 de aceast\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i de fapt p\u0103strarea spune o continuitate, dar nu va fi doar o simpl\u0103 reg\u0103sire a condi\u021biei prezente. Vom p\u0103stra ceva, dar \u00een acela\u0219i timp ne vom deschide spre ceva nou la care nici nu ne putem g\u00e2ndi. Ceea ce putem sesiza acum este logica, deja \u00eenscris\u0103 \u00een natur\u0103, conform c\u0103reia sensul vie\u021bii este de a da via\u021b\u0103: s\u0103m\u00e2n\u021ba care nu moare r\u0103m\u00e2ne singur\u0103 \u0219i putreze\u0219te. A\u0219a cum s\u0103m\u00e2n\u021ba trebuie s\u0103 moar\u0103 pentru a da roade, tot a\u0219a \u0219i omul trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 iubeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

\uf0fe S\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 f\u0103r\u0103 team\u0103.<\/strong> Acesta este deci sensul versetului \u0219i, de fapt, \u00eel vedem pe Isus \u00eendeplinind pentru prima dat\u0103 aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 a sa: de fapt, \u00een In 13,1, la \u00eenceputul patimii sale, spune c\u0103 \u201e\u015ftiind Isus c\u0103 \u00eei venise ceasul s\u0103 treac\u0103 din lumea aceasta la Tat\u0103l, iubindu-i pe ai s\u0103i care erau \u00een lume, i-a iubit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit\u201d. Din acest motiv, Isus ioaneic nu prezint\u0103 Ghetsemaniul a\u0219a cum o fac ceilal\u021bi evangheli\u0219ti: \u00een pasajul nostru g\u0103sim o amintire a dramei pe care Isus o tr\u0103ie\u0219te \u00een fa\u021ba mor\u021bii, dar textul vrea s\u0103 ne arate c\u0103 se poate intra \u00een aceast\u0103 logic\u0103 a iubirii f\u0103r\u0103 fric\u0103. De aceea, \u00eel vedem pe Isus re\u00eennoindu-\u0219i imediat voin\u021ba de a iubi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, de a tr\u0103i iubirea cea mai mare, cea care \u00ee\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru prieteni (In 15,13), pentru c\u0103 acesta era sensul misiunii sale. Iar Dumnezeu, cu vocea din cer, confirm\u0103 aceast\u0103 inten\u021bie.<\/p>\n

Dup\u0103 cum spune textul, Isus nu avea nevoie de confirmare; vocea lui Dumnezeu ne serve\u0219te pentru a \u00een\u021belege c\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103-l glorific\u0103m, o facem d\u00e2ndu-ne via\u021ba din iubire, a\u0219a cum a f\u0103cut Isus. S\u0103 trecem astfel dincolo de subiectul judec\u0103\u021bii \u0219i al faptelor individuale, pentru c\u0103 prin jertfa lui Isus judecata a fost deja realizat\u0103: prin\u021bul acestei lumi a fost deja judecat \u0219i \u00eenvins de crucea lui Isus, iar noi tr\u0103im liberi de judecat\u0103.<\/p>\n

Desigur, a tr\u0103i \u00een acest fel \u00eenseamn\u0103 a-l urma pe \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul care ne-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 d\u0103m totul. Moartea sa este cea mai mare \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, pentru c\u0103 este actul de iubire cu care a vrut s\u0103 ajung\u0103 la to\u021bi pentru ca ace\u0219tia s\u0103 nu se piard\u0103 (a\u0219a cum bine spune In 6,39, voia lui Dumnezeu este aceasta: \u201e…s\u0103 nu pierd nimic din tot ce mi-a dat, ci s\u0103 \u00eenvii \u00een ziua de apoi\u201d). Calitatea mor\u021bii lui Isus este deosebit\u0103, a\u0219a cum relateaz\u0103 pasajul evanghelic al nostru c\u00e2nd spune \u201ecu ce moarte trebuia s\u0103 moar\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen acest sens, a iubi p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i da via\u021ba nu este un lucru banal; nu este suficient s\u0103 te ur\u0103\u0219ti sau s\u0103 te r\u0103ne\u0219ti sau s\u0103 arunci via\u021ba. Trebuie s\u0103 g\u0103se\u0219ti un mod de a te consuma care s\u0103 realizeze voin\u021ba lui Dumnezeu, care este o mare iubire ce atrage pe to\u021bi oamenii spre m\u00e2ntuire. Isus, Fiul, a realizat aceast\u0103 iubire \u00eentr-un mod sublim pe cruce, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-ne c\u0103 acea moarte, dispre\u021buit\u0103 de to\u021bi, era \u00een schimb gloria lui Dumnezeu. Depinde de fiecare dintre noi s\u0103 \u00eel urm\u0103m \u0219i s\u0103 c\u0103ut\u0103m cum, dep\u0103\u0219ind micile noastre existen\u021be, putem participa la aceast\u0103 mare iubire care ni se dezv\u0103luie \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Fra Angelico, R\u0103stignirea<\/em><\/p>\n

Hits: 95<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A V-A DIN POSTUL MARE 17 MARTIE 2024 \u00a0ASCULTAREA FA\u021a\u0102 DE LEGEA IUBIRII \u00cen prima lectur\u0103, vedem […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36203,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36202"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36202"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36202\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36204,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36202\/revisions\/36204"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36203"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}