{"id":36122,"date":"2024-03-10T11:20:28","date_gmt":"2024-03-10T08:20:28","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36122"},"modified":"2024-03-10T11:25:34","modified_gmt":"2024-03-10T08:25:34","slug":"primind-cuvantul-pentru-a-ne-intoarce-la-mantuire-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/03\/10\/primind-cuvantul-pentru-a-ne-intoarce-la-mantuire-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201ePrimind cuv\u00e2ntul, pentru a ne \u00eentoarce la m\u00e2ntuire\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A IV-A<\/strong> DIN POSTUL MARE (\u201eLaetare\u201d)<\/strong><\/p>\n

10 MARTIE 2024<\/strong><\/p>\n

PRIMIND CUV\u00c2NTUL, PENTRU A NE \u00ceNTOARCE LA M\u00c2NTUIRE<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> este un text important pentru evrei, deoarece \u00eenchide canonul ebraic cu invita\u021bia adresat\u0103 exila\u021bilor de a urca la Ierusalim. Tema ascensiunii este a\u0219adar folosit\u0103 pentru a rezuma experien\u021ba credin\u021bei biblice din Vechiul Testament: Domnul ne deschide c\u0103i nea\u0219teptate, ne readuce din exil, din de\u0219ert, ne scoate din sclavie. Isus ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 facem acela\u0219i lucru: via\u021ba noastr\u0103 este chemat\u0103 s\u0103 se \u00eenal\u021be, s\u0103 devin\u0103 via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103. Acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 fugind de lume: noi nu suntem din lume, ci Dumnezeu iube\u0219te at\u00e2t de mult aceast\u0103 lume \u00eenc\u00e2t l-a trimis pe Fiul s\u0103u pentru ca aceast\u0103 lume s\u0103 se \u00eenal\u021be la el (evanghelie<\/em><\/strong>). Cre\u0219tinismul realizeaz\u0103 aceast\u0103 tem\u0103 a \u00een\u0103l\u021b\u0103rii la Dumnezeu, dar ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 facem acest lucru \u00een umilin\u021b\u0103 \u0219i sub semnul harului, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 sf\u00e2ntul Paul \u00een lectura<\/em><\/strong> a doua<\/em><\/strong>. Nu datorit\u0103 meritelor sau capacit\u0103\u021bilor noastre putem tinde spre aceast\u0103 via\u021b\u0103 mai mare \u0219i mai frumoas\u0103: Dumnezeu Tat\u0103l este cel care, \u00een Cristos, ne-a deschis acest timp nou, totul pentru a fi tr\u0103it cu pasiune!.<\/p>\n

\u00ceN\u0102L\u021aAT PE CRUCE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

\u201eA fi \u00een\u0103l\u021bat\u201d este o expresie folosit\u0103 de obicei pentru a evoca afirmarea unei persoane, capacitatea acesteia de a se remarca, de a se distinge, de a avea succes.<\/p>\n

\u201eA fi \u00een\u0103l\u021bat\u201d este astfel sinonim cu puterea, gloria, t\u0103ria. Dar cum \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 semnifica\u021bie odat\u0103 ce este asociat\u0103 cu crucea \u0219i, prin urmare, cu o moarte oribil\u0103 \u0219i public\u0103, o pedeaps\u0103 inuman\u0103? Nu este u\u0219or s\u0103 renun\u021b\u0103m la reprezent\u0103rile obi\u0219nuite ale lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 accept\u0103m c\u0103 Fiul s\u0103u vine la noi sub forma unui condamnat, a unui om executat, abandonat de to\u021bi. Nu este u\u0219or s\u0103 accep\u021bi o m\u00e2ntuire care nu se ob\u021bine prin \u00eencordarea mu\u0219chilor, ci prin oferirea iubirii, care nu se ob\u021bine prin judecat\u0103 sau pedeaps\u0103, ci prin trecerea prin experien\u021ba de a fi respins \u0219i c\u0103lcat \u00een picioare.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, acesta este paradoxul pe care se bazeaz\u0103 credin\u021ba cre\u0219tin\u0103. Patimile \u0219i moartea lui Isus nu sunt un accident de drum care s\u0103 fie repede uitat, ci drumul pe care Dumnezeu l-a ales pentru a ajunge la umanitate \u0219i pentru a o elibera de r\u0103u, pentru a o aduce la o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/p>\n

Fiec\u0103rui credincios i se propune un nou mod de a vedea lucrurile: busola alegerilor sale nu este orientat\u0103 de criteriile de reu\u0219it\u0103, de succes, ci de fidelitatea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, de ascultarea fa\u021b\u0103 de planul s\u0103u de m\u00e2ntuire \u0219i fa\u021b\u0103 de modul s\u0103u de a ac\u021biona. Renun\u021bare? Cedare? Toate aceste \u00eentreb\u0103ri nu fac dec\u00e2t s\u0103 fie ecoul cuvintelor celor care i-au spus lui Isus: \u201eDac\u0103 e\u0219ti Fiul lui Dumnezeu, coboar\u0103 de pe cruce \u0219i atunci vom crede \u00een tine!\u201d.<\/p>\n

Confuzie? Incertitudine? Indiferen\u021b\u0103? Toate aceste obiec\u021bii sunt ecoul celor care a\u0219teptau un Mesia care s\u0103 vin\u0103 s\u0103 judece \u0219i s\u0103 condamne \u0219i c\u0103ruia Isus nu putea s\u0103 \u00eei corespund\u0103.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> C\u00e2nd inima poporului lui Israel se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Dumnezeu, consecin\u021ba este \u00eendep\u0103rtarea darurilor lui Dumnezeu, inclusiv a \u021a\u0103rii Promise. Experien\u021ba exilului babilonian devine \u00eenc\u0103 un semn c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem credincio\u0219i Domnului \u0219i s\u0103 sper\u0103m \u00een m\u00e2ntuirea sa.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul 136 c\u00e2nt\u0103 durerea poporului din exil: departe de \u021bar\u0103 din cauza infidelit\u0103\u021bii lor, israeli\u021bii nu mai au inima s\u0103 c\u00e2nte c\u00e2ntecele lor, dar se aga\u021b\u0103 totu\u0219i de amintirea Ierusalimului \u0219i de speran\u021ba \u00eentoarcerii.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Paul subliniaz\u0103 ini\u021biativa lui Dumnezeu care, pe c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 mor\u021bi, a ales s\u0103 ne \u00eenvie \u00een Cristos Isus. M\u00e2ntuirea este un dar gratuit din partea lui Dumnezeu \u0219i trebuie pur \u0219i simplu acceptat\u0103 prin credin\u021b\u0103, deoarece nicio lucrare proprie nu ar fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne cumpere un bun at\u00e2t de mare.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> \u00cen dialogul nocturn cu Nicodim, Isus \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice c\u0103 \u00een viitorul s\u0103u exist\u0103 crucea. Aceasta va fi cea care \u00eel va scoate pe om din sclavia sa, \u00eentruc\u00e2t numai \u00een fa\u021ba ei fiecare dintre noi poate alege liber dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne cu \u00eentunericul sau iese la lumin\u0103.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Un loc strategic canonic.<\/strong> Textul din 2Cr 36 nu este un text ca oricare altul. Biblia ebraic\u0103 are, de fapt, o dispunere a textelor biblice diferit\u0103 de a noastr\u0103. Un text care pentru noi ocup\u0103 o anumit\u0103 pozi\u021bie nu ocup\u0103 neap\u0103rat acela\u0219i loc \u00een TaNaK<\/em> (acronimul prin care evreii \u00ee\u0219i numesc Biblia, pe care noi o identific\u0103m drept Vechiul Testament). Numele TaNaK<\/em> spune deja triparti\u021bia care pentru evrei st\u0103 la baza textelor lor sacre: Legea<\/strong> (T<\/em> ca T\u00f4r\u00e2<\/em>) se afl\u0103 pe primul loc \u0219i este colec\u021bia textelor fundamentale; Profe\u021bii<\/strong> (N<\/em> ca Nebh\u00ee’\u00eem<\/em>) adun\u0103 c\u0103r\u021bile pe care noi, cre\u0219tinii, le plas\u0103m at\u00e2t ca fiind c\u0103r\u021bi profetice, c\u00e2t \u0219i c\u0103r\u021bi istorice (de exemplu 1-2 Samuel, 1-2 Regi); Scrierile<\/strong> (K<\/em> ca Ketubh\u00eem<\/em>), unde se g\u0103sesc c\u0103r\u021bile pe care tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 le nume\u0219te \u00cen\u021belepciunea, dar \u0219i alte texte istorice care nu apar\u021bineau profe\u021bilor a\u0219a cum \u00eei \u00een\u021belegea tradi\u021bia iudaic\u0103. Tot acest discurs ne este util pentru c\u0103 descoperim c\u0103 \u00eentreaga Biblie ebraic\u0103 se \u00eencheie cu textul din 2Cr 36, care \u00eenchide sec\u021biunea Scrierilor. Pentru a plasa acest text \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie, evreii a \u00eenc\u0103lcat chiar ordinea cronologic\u0103 a nara\u021biunii (c\u0103r\u021bile lui Ezra \u0219i Neemia ar trebui de fapt plasate dup\u0103). Practic, ei doreau s\u0103 \u00eencheie \u00eentregul canon iudaic cu un text care rezuma \u00eentreaga istorie a poporului lui Israel. O poveste a m\u00e2ntuirii care nu este \u00eens\u0103 un banal basm cu un simplu final fericit. Istoria biblic\u0103 ne \u00eenva\u021b\u0103, \u00een ansamblu, c\u0103 trebuie luptat \u00eempotriva p\u0103catului, care este \u00eentotdeauna puternic: Dumnezeu a iubit \u00eentotdeauna poporul \u0219i, ca un tat\u0103, a c\u0103utat mereu s\u0103 \u00eel \u00eendrume. Semne ale grijii sale au fost profe\u021bii. Dar Israel a respins dragostea lui Dumnezeu, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 abandoneze Templul \u00een fa\u021ba distrugerii babiloniene. Acest eveniment este central \u00een istoria biblic\u0103 a evreilor, la fel cum crucea este marele eveniment al credin\u021bei cre\u0219tine. \u00cens\u0103 tocmai un astfel de eveniment tragic \u0219i traumatizant a devenit prilejul unei rena\u0219teri mai mari, al unei credin\u021be radicale, care \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 o lu\u0103m de la cap\u0103t dup\u0103 orice eveniment, chiar \u0219i dup\u0103 cele mai triste \u0219i mai mortale. Iat\u0103, a\u0219adar, marea promisiune a profetului Ieremia, un profet care a tr\u0103it distrugerea Ierusalimului pe care o prefigurase \u0219i o anun\u021base, de\u0219i \u00een zadar. P\u0103catul poporului l-a f\u0103cut pe Israel s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 \u00eempotriva puterii babiloniene \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 exilul: totu\u0219i, speran\u021ba nu moare \u0219i, dup\u0103 \u0219aptezeci de ani, m\u00e2ntuirea va fi prezent\u0103 (Ier 25,11; 29,10).<\/p>\n

\uf0fe Credin\u021ba \u00een Dumnezeul care \u00eel face pe cineva s\u0103 se \u201eridice\u201d.<\/strong> Prezent\u00e2ndu-l pe Cirus ca purt\u0103tor al unei salv\u0103ri nea\u0219teptate, textul vrea s\u0103 propun\u0103 s\u0103 credem mereu \u00een Dumnezeu, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd orice speran\u021b\u0103 pare s\u0103 se fi risipit. Dumnezeu este Unicul Domn, a\u0219a cum Unic\u0103 este Crea\u021bia universului. Aceasta fusese marea lec\u021bie a lui Deutero-Isaia, care a ap\u0103rat credin\u021ba \u00een YHWH chiar \u0219i \u00een \u021bara exilului, invit\u00e2ndu-ne s\u0103 nu credem c\u0103 ceilal\u021bi zei babilonieni erau mai buni dec\u00e2t Dumnezeul lui Israel, ci pur \u0219i simplu c\u0103 Dumnezeu a \u00eeng\u0103duit distrugerea Templului pentru ca poporul s\u0103 se converteasc\u0103 de la p\u0103catele sale \u0219i s\u0103 redescopere credin\u021ba \u00eentr-un mod \u0219i mai profund \u0219i mai radical. Astfel, \u00een \u201ede\u0219ertul\u201d exilului babilonian, Israel rena\u0219te la credin\u021b\u0103 \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Dumnezeu este responsabil de \u00eentreaga istorie, c\u0103 este capabil s\u0103-i pedepseasc\u0103 pe babilonieni trimi\u021b\u00e2ndu-l pe Cirus al Persiei \u0219i c\u0103 acest om se pune \u00een slujba credin\u021bei evreie\u0219ti invit\u00e2ndu-i pe to\u021bi cei deporta\u021bi s\u0103-\u0219i redescopere identitatea de membri ai poporului lui Israel (\u201eCine dintre voi apar\u021bine poporului s\u0103u?\u201d). Descoperim astfel c\u0103 pedeapsa exilului nu este ultimul cuv\u00e2nt \u00een istoria iubirii dintre Dumnezeu \u0219i poporul s\u0103u.<\/p>\n

\u00cen realitate, a fost o perioad\u0103 determinat\u0103, dup\u0103 care poporul se poate \u00eentoarce. Fundamental este ultimul verb din ultima propozi\u021bie a pasajului nostru \u0219i a \u00eentregului TaNaK<\/em>: \u201eDomnul Dumnezeul s\u0103u s\u0103 fie cu el: poate pleca acolo!\u201d. Tema ascensiunii devine astfel motto-ul final al mesajului biblic, o invita\u021bie la \u00eentoarcere, anun\u021bul unei speran\u021be acum nea\u0219teptate, care \u00een schimb se desf\u0103\u0219oar\u0103 chiar la sf\u00e2r\u0219it. Verbul, \u00een forma sa original\u0103 ebraic\u0103, aminte\u0219te o alt\u0103 mare experien\u021b\u0103: cea a fugii din Egipt! De fapt, \u0219i \u00een acel caz, aceea\u0219i expresie a fost folosit\u0103 pentru a descrie eliberarea operat\u0103 de Dumnezeu (Ex 1,10; 3,8.17; Ex 12,38). \u00cen concluzie, acest verb rezum\u0103 \u00eentreaga lucrare a lui Dumnezeu conform Vechiului Testament, indic\u00e2ndu-l pe YHWH tocmai ca eliberator. Credin\u021ba se configureaz\u0103 astfel ca fiind cea care ne elibereaz\u0103; desigur \u0219i de structurile exterioare \u0219i de domina\u021biile istorice \u0219i politice, dar mai ales de un du\u0219man \u0219i mai periculos, pentru interiorul nostru, care este p\u0103catul.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Scrisoarea c\u0103tre Efeseni vrea s\u0103 celebreze marele plan de m\u00e2ntuire al lui Dumnezeu, un plan care a fost \u00eentotdeauna conceput \u0219i dorit de El. De fapt, \u00een capitolul 1, Paul se adreseaz\u0103 destinatarilor numindu-i sfin\u021bi, pentru c\u0103 au fost chema\u021bi dintotdeauna s\u0103 fie copii ai lui Dumnezeu, iar acest lucru este posibil datorit\u0103 Fiului care s-a jertfit pentru omenire. De aceea, \u201e\u00een [Cristos] ne-a ales ca s\u0103 fim sfin\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 prihan\u0103… predestin\u00e2ndu-ne s\u0103 fim fii adoptivi… dup\u0103 planul plin de iubire al voin\u021bei sale… \u00een El, prin s\u00e2ngele s\u0103u, avem r\u0103scump\u0103rarea, iertarea p\u0103catelor\u201d (Ef 1,4-7).<\/p>\n

\uf0fe Tematica m\u00e2niei.<\/strong> Faptul c\u0103 Dumnezeu ne iube\u0219te este pur har: pentru c\u0103 to\u021bi oamenii erau sub povara m\u00e2niei lui Dumnezeu. Prin aceast\u0103 formulare, se dore\u0219te s\u0103 ne reaminteasc\u0103 profunzimea p\u0103catului, iar textul biblic folose\u0219te aceast\u0103 expresie \u00een mai multe locuri. Dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul a fost \u00eentotdeauna condamnat! Textul paulin propune exact contrariul: tema m\u00e2niei este readus\u0103 la \u00eenceput pentru a face \u0219i mai grandioas\u0103 ac\u021biunea lui Dumnezeu! Marea scrisoare c\u0103tre Romani folose\u0219te de asemenea aceast\u0103 expresie, dar o prezint\u0103 tocmai \u00een primele capitole pentru a introduce tema harului (Rom 1,18; 2,5. 8; 3,5; 4,15).<\/p>\n

Tema m\u00e2niei explic\u0103 faptul c\u0103 Dumnezeu nu a putut fi cu noi din cauza p\u0103catului nostru: violen\u021ba noastr\u0103, urm\u0103rirea poftei c\u0103rnii, ne-a adus \u00een conflict cu fra\u021bii no\u0219tri \u0219i cu Dumnezeu, motiv pentru care rela\u021bia de credin\u021b\u0103 a fost \u00een parte rupt\u0103. Cei care sunt domina\u021bi de o dorin\u021b\u0103 gre\u0219it\u0103, egoist\u0103 (rezumat\u0103 \u00een triada impuritate-necur\u0103\u021bie-l\u0103comie din Ef 5,3.5) nu ascult\u0103 de Dumnezeu \u0219i se confrunt\u0103 cu m\u00e2nia (5,6). Cu toate acestea, Paul folose\u0219te aceast\u0103 expresie \u201ecopii ai m\u00e2niei\u201d (Ef 2,3) pentru a propune trecerea la un nou mod de via\u021b\u0103. \u00cen Ef 5,1, el ne invit\u0103 s\u0103 iubim ca \u0219i Cristos, care s-a dat pe sine pentru ceilal\u021bi. \u00cen el cunoa\u0219tem iubirea \u0219i suntem ridica\u021bi la un mod de via\u021b\u0103 neegoist.<\/p>\n

\uf0fe Darul iubirii.<\/strong> A\u0219adar, aceast\u0103 tem\u0103 a p\u0103catului, oric\u00e2t de \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een umanitate ar fi, nu reprezint\u0103 \u00eentreaga umanitate: dimpotriv\u0103, acest aspect cel mult exalt\u0103 \u0219i face \u0219i mai mare ac\u021biunea harului lui Dumnezeu. Pasajul nostru \u00eencepe prin a spune imediat c\u0103 Dumnezeu este cel care este bogat \u00een iubire, \u00een mil\u0103, iar ac\u021biunea sa este aceea de a ne iubi cu o iubire mare.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, noi eram mor\u021bi, pentru c\u0103 asta face p\u0103catul, aduce moartea; dar el, \u00een mod liber, \u00een iubirea sa gratuit\u0103, ne-a dat din nou via\u021b\u0103. Textul con\u021bine astfel trei verbe precedate de prepozi\u021bia \u201ecu\u201d, pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o traducem ad\u0103ug\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u201e\u00eempreun\u0103\u201d. \u00cen Cristos, adic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu<\/em> El primim via\u021ba, \u00eempreun\u0103 cu<\/em> El \u00eenviem, \u00eempreun\u0103 cu<\/em> El st\u0103m \u00een ceruri. \u00cen\u021belegem c\u0103 Cristos este cel care \u00eei permite omului, care nu mai este p\u0103c\u0103tos, s\u0103 participe la harul lui Dumnezeu, s\u0103 fie cu El. \u00cen Cristos se devine p\u0103rta\u0219 la acea bog\u0103\u021bie despre care \u00een v. 4 se spunea c\u0103 este a lui Dumnezeu, de care se pot bucura acum \u0219i oamenii.<\/p>\n

Paul ne invit\u0103 s\u0103 descoperim cum aceast\u0103 iubire pe care o sim\u021bim \u00een noi nu este rodul nostru, nu este ceva cu care ne-am putea l\u0103uda. Totul a venit de la Dumnezeu \u0219i noi \u201esuntem opera lui\u201d (v. 10): \u0219i aici, scopul nu este de a anihila umanitatea, ci de a o sc\u0103pa de orgoliul care l-ar face pe credincios s\u0103 cad\u0103 din nou \u00een p\u0103cat, determin\u00e2ndu-l s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la meritele personale.<\/p>\n

\u00cen schimb, acum se deschide o nou\u0103 epoc\u0103: \u00een Ef 2,7, de fapt, se vorbe\u0219te de \u201eeoni noi, de veacuri viitoare”. Termenul eone<\/em> (ai\u1e53n<\/em>) era de obicei negativ \u00een acea vreme, indic\u00e2nd de fapt lumea \u0219i timpul acelei realit\u0103\u021bi lume\u0219ti de care credinciosul era eradicat \u0219i care \u00eel \u00eempiedica s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 credin\u021ba din plin. \u00cen schimb, \u00een Cristos, prin har, suntem introdu\u0219i \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103, \u00een care putem umbla \u00een faptele bune pe care Dumnezeu le-a inten\u021bionat dintotdeauna pentru noi. Prin urmare, dimensiunea etic\u0103 nu se diminueaz\u0103 la Paul: pur \u0219i simplu nu este o datorie moral\u0103 sau o corectitudine formal-universal\u0103, ci un semn c\u0103 am realizat lucrarea harului pe care Dumnezeu ni l-a d\u0103ruit nou\u0103 \u00een Cristos. O nou\u0103 via\u021b\u0103 poate \u00eencepe.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe M\u00e2ntuire \u0219i ascensiune.<\/strong> Ca un comentariu la Evanghelia acestei duminici din Postul Mare, relu\u0103m verbul a urca, cu care se \u00eencheie prima lectur\u0103. De fapt, al patrulea evanghelist ne vorbe\u0219te despre o urcare pe care o realizeaz\u0103 Isus: este cea de pe cruce, punctul de unde Fiul ne va ar\u0103ta gloria sa, \u00eentruc\u00e2t a fost at\u00e2t de credincios \u00eenc\u00e2t l-a ascultat \u00een toate pe Tat\u0103l care \u00eel trimisese din iubire. La aceast\u0103 ascensiune se f\u0103cuse deja aluzie \u00een Vechiul Testament, \u00een episodul \u0219arpelui de bronz ridicat pe un st\u00e2lp, eveniment men\u021bionat \u00een In 3. \u00cen acest episod din Num 21, un instrument de moarte precum \u0219arpele era inversat \u00eentr-un instrument de m\u00e2ntuire. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, care poate transforma totul: la urma urmei, \u0219i noi, cre\u0219tinii, am transformat semnul crucii \u00een ceva total opus, ceea ce era un instrument de moarte (crucea) a devenit un instrument pe care \u00eel folosim ast\u0103zi pentru a binecuv\u00e2nta \u0219i pentru a ne aminti de ac\u021biunea m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu. Vindecarea prin \u00eensu\u0219i principiul r\u0103ului seam\u0103n\u0103 pu\u021bin cu sistemul pe care \u00eel folosim ast\u0103zi pentru vaccinuri: este o tem\u0103 important\u0103 pentru c\u0103 a fi capabili s\u0103 transform\u0103m r\u0103ul \u00een bine \u00eenseamn\u0103 c\u0103, indiferent de r\u0103ul care vine, Dumnezeu va fi mai puternic. Dac\u0103 Dumnezeu poate transforma r\u0103ul \u00een bine, atunci r\u0103ul este \u00eenvins de la \u00eenceput: Dumnezeu este invincibil!<\/p>\n

\uf0fe Dumnezeu iube\u0219te lumea.<\/strong> \u00cen esen\u021b\u0103, aceasta este ceea ce Biblia a vrut s\u0103 ne \u00eenve\u021be dintotdeauna: Dumnezeu este iubire, Dumnezeu iube\u0219te at\u00e2t de mult omenirea \u00eenc\u00e2t d\u0103 totul, chiar \u0219i pe unicul S\u0103u Fiu, pentru c\u0103 vrea ca via\u021ba s\u0103 fie tr\u0103it\u0103 din plin (\u201eEu am venit ca s\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 o aib\u0103 din bel\u0219ug\u201d – In 10,10). Aceast\u0103 perspectiv\u0103 frumoas\u0103 este cu at\u00e2t mai interesant\u0103 cu c\u00e2t pasajul este con\u0219tient de fragilitatea omului \u0219i de p\u0103catul s\u0103u: \u201eOamenii au iubit mai mult \u00eentunericul dec\u00e2t lumina, pentru c\u0103 faptele lor erau rele\u201d, spune pasajul evanghelic. Este o considera\u021bie concret\u0103 care porne\u0219te de la experien\u021ba lui Isus Cristos: el a fost lumina, s-a \u00eentrupat de la Dumnezeu pentru a veni la noi, iar noi, oamenii, am respins aceast\u0103 iubire (\u201eA venit \u00eentre ai s\u0103i \u0219i ai s\u0103i nu l-au primit\u201d – In 1,11). \u00cen singura poveste a lui Isus putem vedea istoria omenirii: iubirea cost\u0103 efort \u0219i omul caut\u0103 alte c\u0103i, prefer\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 slava prin propriile fapte! Dar \u00een acest fel r\u0103m\u00e2ne blocat \u00een logica uman\u0103: de exemplu, evreii nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 cread\u0103 \u00een Isus pentru c\u0103 ar pierde acordul celorlal\u021bi, prefer\u0103 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 propria glorie dec\u00e2t pe cea a lui Dumnezeu. Este cazul lui Nicodim care, \u00een acest capitol, s-a dus la Isus noaptea, probabil pentru a nu fi v\u0103zut de ceilal\u021bi iudei: este demonstra\u021bia c\u0103, oric\u00e2t de fascinant ar fi Isus, este dificil de a adera pe deplin la el! A fi ucenicul s\u0103u \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 \u00eel ascul\u021bi doar pe Dumnezeu Tat\u0103l, a\u0219a cum a f\u0103cut el, Fiul. Pasajul nostru arat\u0103 bine aceast\u0103 ascultare a Fiului \u00een verbul trebuie. Exist\u0103 o voin\u021b\u0103 a lui Dumnezeu Tat\u0103l care a fost dintotdeauna, un proiect care trebuie realizat: dar acest proiect este un proiect de m\u00e2ntuire! Acesta este marele mesaj al textului nostru. Dumnezeu nu ur\u0103\u0219te lumea, dimpotriv\u0103, o iube\u0219te \u0219i vrea s\u0103 o salveze. Pe vremea lui Isus, aceast\u0103 idee nu era considerat\u0103 de la sine \u00een\u021beleas\u0103; dimpotriv\u0103, cuv\u00e2ntul lume \u00eensemna ceva trec\u0103tor, nesubstan\u021bial, lumesc \u00een sensul negativ de \u201econtaminat\u201d de influen\u021be str\u0103ine \u0219i necre\u0219tine. Ioan cunoa\u0219te acest g\u00e2nd: \u201eVoi sunte\u021bi de aici, Eu sunt de acolo; voi sunte\u021bi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta\u201d (In 8, 23).<\/p>\n

\uf0fe R\u0103ul din lume.<\/strong> Rela\u021bia cu lumea este, prin urmare, ceva complex: pentru cea de-a patra Evanghelie nu este vorba doar de conformarea cu lumea, nici m\u0103car de simpla negare a ei. C\u0103ci se spune c\u0103 Dumnezeu iube\u0219te at\u00e2t de mult lumea, o iube\u0219te p\u00e2n\u0103 la a da ceea ce \u00eei este mai drag. \u0218i ce este mai scump pentru un tat\u0103 dec\u00e2t propriul fiu, mai ales dac\u0103 este fiul s\u0103u unic? Prin acest limbaj, Ioan nu vrea s\u0103 propun\u0103 un Dumnezeu \u00eensetat de s\u00e2nge, care oblig\u0103 un fiu la o tortur\u0103 absurd\u0103, ci, dimpotriv\u0103, vrea s\u0103 arate c\u0103 voin\u021ba lui Dumnezeu a fost dintotdeauna s\u0103 salveze lumea \u0219i c\u0103 Fiul este at\u00e2t de legat de Tat\u0103l \u00eenc\u00e2t vrea s\u0103 realizeze acest plan pentru el. C\u0103ci dac\u0103 Dumnezeu ar fi intervenit, ar fi trebuit s\u0103 aduc\u0103 judecata: dar judecata, dat\u0103 fiind r\u0103utatea lumii, ar fi fost una de condamnare. Pasajul nostru prezint\u0103 verbul kr\u00edn\u014d<\/em>, care are ca prim sens s\u0103 judece: dar \u00een acest context este corect s\u0103 traducem acest verb prin a condamna, pentru c\u0103 lumea nu se poate salva. Dup\u0103 cum spune mai departe In 3,19: \u201eJudecata este aceasta: lumina a venit \u00een lume; oamenii au preferat \u00eentunericul luminii, pentru c\u0103 faptele lor erau rele\u201d. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 a fost \u0219i cea de la Qumran, dar \u0219i cea a lui Paul: lumea a ales, a preferat s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva lui Dumnezeu. La urma urmei, aceasta este \u0219i atitudinea lui Isus \u00een lupta sa \u00eempotriva fariseilor: erau oameni pio\u0219i, care posteau, d\u0103deau de poman\u0103 \u0219i f\u0103ceau lungi rug\u0103ciuni publice. Dar aceste fapte ale lor erau f\u0103cute sub pretextul de a c\u00e2\u0219tiga via\u021ba ve\u0219nic\u0103, ca \u0219i cum un loc \u00een rai le-ar fi fost garantat, motiv pentru care condamnau prostituatele \u0219i vame\u0219ii.<\/p>\n

\uf0fe Credin\u021ba \u00een Fiul.<\/strong> Aceast\u0103 tensiune fa\u021b\u0103 de r\u0103u nu este o condamnare ontologic\u0103, o form\u0103 de predestinare: este, \u00een schimb, o constatare istoric\u0103, este considerarea gravit\u0103\u021bii istoriei \u00een care vedem c\u0103 omenirea, \u00een fiecare epoc\u0103, a preferat s\u0103 caute m\u00e2ntuirea \u00een propriile fapte rele. Nu mai r\u0103m\u00e2ne atunci dec\u00e2t condamnarea? Nicidecum. Dumnezeu iube\u0219te lumea \u0219i are \u0219i aici o propunere istoric\u0103, concret\u0103 de m\u00e2ntuire: nu cu dreptatea lor vor m\u00e2ntui oamenii lumea, ci cu credin\u021ba lor. Credinciosul poate decide s\u0103 priveasc\u0103 la Cristos, la Fiul care nu se teme de lume, dimpotriv\u0103, intr\u0103 \u00een ea din iubire \u0219i tocmai de aceea \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 urce la cer. Versetul care precede imediat pasajul nostru spune de fapt: \u201eNimeni nu s-a urcat vreodat\u0103 \u00een ceruri, afar\u0103 de Cel care S-a cobor\u00e2t din el, Fiul Omului\u201d (In 3,13). Urcarea la cer nu este posibil\u0103 pentru om; dac\u0103 ar face acest lucru prin propriile for\u021be, ar fi un act de arogan\u021b\u0103. Expresia ioaneic\u0103 este incredibil de puternic\u0103 pentru c\u0103 elimin\u0103 orice vis apocaliptic de urcare la cer: singura cale de a merge la Tat\u0103l este de a tr\u0103i profund propria umanitate ca Fiul Omului, care a cobor\u00e2t, adic\u0103 s-a \u00eentrupat, a\u0219a cum se afirm\u0103 \u00een Prolog: \u201eCuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut trup\u201d (In 1,14). Figura Fiului Omului, imagine a puterii \u0219i divinit\u0103\u021bii escatologice preluat\u0103 din apocaliptica iudaic\u0103 atestat\u0103 \u00een Dan 7, este astfel reluat\u0103 de Ioan care o vede realizat\u0103, \u00een mod paradoxal, \u00een Isus. El este Fiul Omului, cel care une\u0219te cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, \u0219i face acest lucru \u00eentrup\u00e2ndu-se \u0219i murind pentru \u00eentreaga umanitate. A crede c\u0103 \u00een el s-a manifestat planul lui Dumnezeu de a m\u00e2ntui lumea \u00eenseamn\u0103 a intra \u00een via\u021ba ve\u0219nic\u0103 \u00eenc\u0103 de pe acum: cel care are aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este eliberat de teama de judecat\u0103, el \u0219tie deja c\u0103 este m\u00e2ntuit \u0219i, prin urmare, este liber. De fapt, \u00een In 8,36 se spune: \u201eA\u0219adar, dac\u0103 Fiul v\u0103 va face liberi, ve\u021bi fi cu adev\u0103rat liberi\u201d. Aceast\u0103 libertate, \u00eens\u0103, trebuie tr\u0103it\u0103 \u00een mod concret, pentru c\u0103 credin\u021ba nu este o teorie, o idee! De aceea \u0219i Evanghelia devine, pe bun\u0103 dreptate, concret\u0103 \u0219i spune c\u0103 cel care e\u0219ueaz\u0103 \u00een r\u0103u ur\u0103\u0219te lumina. A crede sau a nu crede \u00een Cristos, ca surs\u0103 general\u0103 de m\u00e2ntuire, este o dimensiune practic\u0103! De fapt, \u201ecel care face adev\u0103rul vine spre lumin\u0103\u201d: omul, a\u0219adar, este \u0219i el capabil s\u0103 fac\u0103 lucruri bune, dar, \u00eentruc\u00e2t adev\u0103rul pentru Evanghelia a patra este Isus \u00eensu\u0219i (\u201eEu sunt calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba\u201d – In 14,6), a face adev\u0103rul \u00eenseamn\u0103 a lucra \u00een el \u0219i, prin urmare, \u00een Dumnezeu. \u00cen acest moment, ac\u021biunile nu sunt s\u0103v\u00e2r\u0219ite pentru a se ridica la cer, pentru a \u201ecump\u0103ra\u201d un loc \u00een cer, ci sunt rodul credin\u021bei care ne-a salvat \u0219i ne-a eliberat de orice judecat\u0103 \u0219i preten\u021bie. Isus ne \u00eenva\u021b\u0103 calea m\u00e2ntuirii, care arat\u0103 spre cer, dar \u0219tiind c\u0103 drumul spre sus trece prin cobor\u00e2rea umil\u0103, reprezentat\u0103 de Isus \u00een \u00eentruparea sa \u0219i curajul s\u0103u de a iubi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 la moartea pe cruce.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Atelierul lui Anton van Dyck, Moise \u0219i \u0219arpele de alam\u0103<\/em><\/p>\n

Hits: 90<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A IV-A DIN POSTUL MARE (\u201eLaetare\u201d) 10 MARTIE 2024 PRIMIND CUV\u00c2NTUL, PENTRU A NE \u00ceNTOARCE LA M\u00c2NTUIRE […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36125,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36122"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36122"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36122\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36126,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36122\/revisions\/36126"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36125"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36122"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36122"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36122"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}