{"id":36044,"date":"2024-03-03T00:13:33","date_gmt":"2024-03-02T21:13:33","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=36044"},"modified":"2024-03-03T00:13:33","modified_gmt":"2024-03-02T21:13:33","slug":"noul-templu-implinirea-legii-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/03\/03\/noul-templu-implinirea-legii-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201eNoul templu, \u00eemplinirea legii\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a III-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\n

DUMINICA A III-A<\/strong> DIN POSTUL MARE<\/strong><\/p>\n

3 MARTIE 2024<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

NOUL TEMPLU, \u00ceMPLINIREA LEGII<\/strong><\/p>\n

Lecturile acestei duminici ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 o credin\u021b\u0103 autentic\u0103 duce la adev\u0103rata libertate. Prin credin\u021b\u0103, evreii au ie\u0219it din sclavie, pentru c\u0103 s-au \u00eencrezut \u00een Moise \u0219i \u00een Dumnezeu. Cel mai mare dar, la finalul acestei c\u0103l\u0103torii, a fost Decalogul (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>): cu ajutorul lui, poporul a putut s\u0103-\u0219i p\u0103streze libertatea cucerit\u0103 \u0219i s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 s\u0103 intre \u00een \u021aara F\u0103g\u0103duin\u021bei. Evanghelia<\/em><\/strong> ne poveste\u0219te cum Templul nu mai era un instrument pentru a tr\u0103i dup\u0103 Dumnezeu, ci devenise un sistem economic de putere, care nu prea avea leg\u0103tur\u0103 cu credin\u021ba autentic\u0103. De aceea Isus \u00eei alung\u0103 pe negustori: cultul trebuie eliberat, readus la darul autentic al propriului trup \u0219i al propriei persoane. A \u0219ti s\u0103 faci din sacrificiu nu doar o practic\u0103, ci un act liber de iubire, este o \u00een\u021belepciune profund\u0103, care ne cere s\u0103 r\u0103sturn\u0103m categoriile noastre umane, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 sf\u00e2ntul Paul (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

O VIOLEN\u021a\u0102 NEA\u0218TEPTAT\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Nu, nu suntem obi\u0219nui\u021bi cu astfel de gesturi. \u00centotdeauna ne a\u0219tept\u0103m la un Mesia bun \u0219i milostiv, gata s\u0103 consoleze \u0219i s\u0103 vindece. \u0218i aici, \u00een schimb, avem de-a face cu adev\u0103rat cu un gest puternic, un gest violent, f\u0103r\u0103 echivoc. Un ciclon, care \u00eei vizeaz\u0103 pe \u201ecei care v\u00e2nd\u201d, de\u0219i rolul lor este direct func\u021bional pentru liturghia \u0219i sus\u021binerea templului.<\/p>\n

Cum ar putea cineva, la urma urmei, s\u0103 ofere un animal ca jertf\u0103, \u00een cinstea lui Dumnezeu, dac\u0103 acesta nu ar fi deja acolo, gata \u0219i perfect, a\u0219a cum cere Legea? Cum ar putea cineva s\u0103 evite insulta de a dona templului \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, lui Dumnezeu, bani purt\u00e2nd efigia unor zeit\u0103\u021bi scandaloase? Atunci, de ce se \u00eenfurie Isus \u00eempotriva acestor oameni, a c\u0103ror prezen\u021b\u0103 este considerat\u0103, la urma urmei, indispensabil\u0103?<\/p>\n

Ceea ce este \u00een joc trebuie s\u0103 fie extrem de important dac\u0103, pentru a-l ap\u0103ra, Isus recurge la for\u021b\u0103. Dar despre ce este vorba?<\/p>\n

Rela\u021bia cu Dumnezeu. Riscul, prin urmare, nu trebuie s\u0103 fie minimalizat: aceast\u0103 rela\u021bie, care constituie coloana vertebral\u0103 a vie\u021bii noastre, risc\u0103 s\u0103 fie, \u00eentr-un fel, poluat\u0103, traversat\u0103 de o teribil\u0103 ne\u00een\u021belegere.<\/p>\n

Dumnezeu nu este de v\u00e2nzare, iar mirosul banilor devine o duhoare insuportabil\u0103 atunci c\u00e2nd provine din activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate la umbra sacrului, sub acoper\u0103m\u00e2ntul templului, sub masca cultului.<\/p>\n

Dumnezeu nu este de v\u00e2nzare, iar cei care fac s\u0103 par\u0103 a\u0219a, sau \u00eel dau de gol prin comportamentul lor, sunt blasfem\u0103tori pentru c\u0103 \u00eel dezonoreaz\u0103 pe Dumnezeu reduc\u00e2ndu-l la o masc\u0103 hidoas\u0103, la un \u201eobiect\u201d care poate fi cump\u0103rat.<\/p>\n

Dumnezeu nu este de v\u00e2nzare: iubirea Sa, harul S\u0103u, nu sunt rezultatul unei tranzac\u021bii comerciale. Cel care se am\u0103ge\u0219te c\u0103 poate fi cumva \u201ecump\u0103rat\u201d se \u00een\u0219al\u0103 complet. \u0218i se refuz\u0103, de fapt, accesul la el, la chipul s\u0103u autentic; se interzice o experien\u021b\u0103 de lumin\u0103 \u0219i de pace, care constituie comoara pre\u021bioas\u0103 a existen\u021bei noastre.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Cele zece porunci ne vorbesc despre drumul libert\u0103\u021bii pe care Dumnezeu \u00eel parcurge cu poporul s\u0103u: o libertate care nu este doar social\u0103 \u0219i politic\u0103, ci mai \u00eent\u00e2i de toate interioar\u0103, spiritual\u0103 \u0219i, prin urmare, autentic comunitar\u0103.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul 18 c\u00e2nt\u0103 Legea Domnului \u00een dou\u0103 moduri: o laud\u0103 pentru ceea ce este, cu puritatea \u0219i dreptatea ei; o laud\u0103 pentru ceea ce face, \u00eentruc\u00e2t \u00eenvioreaz\u0103 spiritul \u0219i aduce bucurie \u0219i \u00een\u021belepciune chiar \u0219i celui mai simplu om.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Crucea, adic\u0103 realitatea Fiului lui Dumnezeu mort \u0219i \u00eenviat, este complicat\u0103 pentru toat\u0103 lumea: pentru religia iudeilor este un scandal, deoarece Dumnezeu nu se poate ar\u0103ta at\u00e2t de slab; pentru filozofia grecilor este o nebunie, deoarece pare s\u0103 nu aib\u0103 sens.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Isus \u00eei alung\u0103 din templu pe negustorii care profitau de pe urma cultului poporului: templul este casa Tat\u0103lui \u0219i nu este nevoie de nimic altceva pentru a-l \u00eent\u00e2lni. Apoi, lui Isus i se cere socoteal\u0103 pentru gestul s\u0103u \u0219i \u00eei preveste\u0219te moartea \u0219i \u00eenvierea.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Unitatea Decalogului.<\/strong> Prezentarea Decalogului ar fi un subiect care ar putea umple pagini \u0219i pagini de c\u0103r\u021bi: \u00een loc s\u0103 ne concentr\u0103m asupra tuturor poruncilor individuale sau doar asupra uneia dintre ele, prefer\u0103m s\u0103 consider\u0103m \u201ecele 10 cuvinte\u201d ca un \u00eentreg, pentru a aprecia Legea ca pe un mare dar al lui Dumnezeu pentru poporul s\u0103u. S\u0103 \u00eencepem mai \u00eent\u00e2i de toate cu un proverb rabinic: \u201eR\u0103splata pentru o porunc\u0103 este o alt\u0103 porunc\u0103\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 expresie foarte concis\u0103 ne spune ceva fundamental: toate poruncile sunt legate \u00eentre ele. Aceasta este o dimensiune cu care noi, catolicii, nu suntem at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi. \u00cen mod tradi\u021bional, folosim poruncile ca baz\u0103 pentru spovad\u0103 \u0219i poate c\u0103 suntem \u00eenclina\u021bi s\u0103 g\u00e2ndim: \u201eAceast\u0103 porunc\u0103 am respectat-o, pe aceasta nu am respectat-o\u201d. Aceasta nu este cu adev\u0103rat teologia Decalogului: de fapt, multe episoade biblice sunt concepute pe baza poruncilor \u0219i ideea de baz\u0103 este c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea uneia dintre ele porne\u0219te apoi un lan\u021b care ne conduce la \u00eenc\u0103lcarea tuturor celorlalte. \u00cen\u021belegem astfel c\u0103 Decalogul nu a fost conceput \u00een primul r\u00e2nd ca un instrument de examinare a con\u0219tiin\u021bei; mai degrab\u0103, poruncile sunt mize care ne permit s\u0103 r\u0103m\u00e2nem liberi! \u00cenc\u0103lc\u00e2nd poruncile, noi c\u0103dem \u00eentr-un lan\u021b de p\u0103cate din care s-ar putea s\u0103 nu mai ie\u0219im niciodat\u0103 \u0219i de care vom r\u0103m\u00e2ne sclavi. \u00cen schimb, Dumnezeu, dup\u0103 ce ne-a eliberat din Egipt, ne d\u0103 Legea ca instrument pentru a ne men\u021bine \u00een libertate. Dar libertatea nu este concesia de a \u00eenc\u0103lca un p\u0103cat, considerat poate mai pu\u021bin grav dec\u00e2t altul. Toate poruncile sunt importante, pentru c\u0103 a \u00eenc\u0103lca una \u00eenseamn\u0103 a submina o alta. Un exemplu clasic este cel al viei lui Nabot (1Reg 21): regele Ahab vrea via acestui personaj, dar pentru c\u0103 Nabot nu vrea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 mo\u0219tenirea p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, regina rea Izabela se ofer\u0103 s\u0103 intervin\u0103, provoc\u00e2ndu-i moartea. Ea aranjeaz\u0103 apoi ca doi \u00een\u0219el\u0103tori s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u00eempotriva lui Nabot: acuza\u021bia este c\u0103 acesta a vorbit \u00eempotriva regelui \u0219i \u00eempotriva lui Dumnezeu; astfel, odat\u0103 cu moartea proprietarului viei, regele Ahab poate intra \u00een posesia ei.<\/p>\n

\uf0fe Eliberarea dorin\u021bei.<\/strong> Poruncile nu sunt obliga\u021bii pe care Dumnezeu ni le impune, ci sunt instrumente care ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 c\u0103dem \u00een idolatrie, o alt\u0103 mare porunc\u0103, prezent\u0103 \u0219i bine dezvoltat\u0103 \u00een lista biblic\u0103, \u00een timp ce \u00een lista din catehismul nostru este rezumat\u0103 \u00een marele precept al monoteismului (\u201es\u0103 nu ai al\u021bi Dumnezei \u00een afar\u0103 de mine\u201d). Diferen\u021ba dintre idoli \u0219i Dumnezeu este c\u0103 Dumnezeu elibereaz\u0103, \u00een timp ce idolii \u00eenrobesc. Idolii, \u00een adev\u0103r, sunt goi, nu au consisten\u021b\u0103 pentru c\u0103 nu sunt reali, sunt crea\u021bii ale oamenilor. Idolul lui Nabot este idolul lui Ahab, el este cel care l-a f\u0103cut important, fundamental pentru via\u021ba lui, dar era pur \u0219i simplu o dorin\u021b\u0103 gre\u0219it\u0103. De c\u00e2te ori ne dorim ceva (o ma\u0219in\u0103, o slujb\u0103 mai bun\u0103, o familie mai bun\u0103 etc.) \u0219i \u00een numele acestor idoli stric\u0103m realitatea pe care Domnul ne-a dat-o \u00een schimb? Nu vrem s\u0103 spunem c\u0103 orice dorin\u021b\u0103 este un idol: textul biblic nu porunce\u0219te \u00een mod absolut \u201es\u0103 nu ne dorim\u201d, nici m\u0103car nu ar fi posibil. Omul, pentru Biblie, este dorin\u021b\u0103 (cf. Ps 42,2).<\/p>\n

Omul este dorin\u021b\u0103, dar tocmai de aceea, f\u0103r\u0103 mize clare, ar putea fi cople\u0219it de nevoile sale \u0219i \u00eempins s\u0103 caute ceea ce nu are nevoie, ceea ce \u00eel determin\u0103 de fapt s\u0103 comit\u0103 p\u0103cate \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i a celorlal\u021bi, \u0219i pentru aceasta ar sf\u00e2r\u0219i prin a fi distrus chiar de idolul pe care \u0219i l-a creat. Este trista condi\u021bie a omului care nu se poate p\u0103stra liber, pentru c\u0103 tinde spre sclavie. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 doar la toate situa\u021biile de r\u0103zboi, de suferin\u021b\u0103 pe care omul \u00eensu\u0219i le-a creat \u0219i din care apoi nu mai poate ie\u0219i. Dumnezeu, \u00een schimb, este singurul care ne elibereaz\u0103 pentru a ne l\u0103sa cu adev\u0103rat liberi: poruncile sunt darul pe care ni-l face nu pentru a ne \u00eenrobi, ci pentru a r\u0103m\u00e2ne noi \u00een\u0219ine, dup\u0103 ce ne-a eliberat din lan\u021burile p\u0103catelor noastre.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Centrul credin\u021bei.<\/strong> Prima Scrisoare c\u0103tre Corinteni este o scrisoare marcat\u0103 de diviziune: aceasta este problema semnalat\u0103 \u00een introducerea scrisorii, unde vedem c\u0103 fiecare \u00ee\u0219i revendic\u0103 apartenen\u021ba nu la \u00eentreaga comunitate, ci doar la anumi\u021bi reprezentan\u021bi (\u201eFiecare dintre voi spune: \u201eEu sunt de la Paul\u201d, \u201eEu sunt de la Apolo\u201d, \u201eEu sunt de la Chefa\u201d, \u201e\u0218i eu de la Cristos\u201d – 1Cor1,12-13). Abord\u00e2nd aceste discordan\u021be, Paul reu\u0219e\u0219te s\u0103 ajung\u0103 la adev\u0103ratul centru al credin\u021bei \u0219i al bisericii: exist\u0103 un singur factor unificator, care este Cristos. Putem avea diver\u0219i slujitori \u0219i mijlocitori, dar, \u00een cele din urm\u0103, niciunul dintre ace\u0219ti oameni nu este cu adev\u0103rat m\u00e2ntuire: dac\u0103 ar fi a\u0219a, ei sunt astfel \u00een calitate de purt\u0103tori ai singurei \u00een\u021belepciuni adev\u0103rate, care este con\u021binut\u0103 \u00een proclamarea evangheliei lui Cristos. Dar Cristos nu este divizat, motiv pentru care nici biserica sa nu poate fi divizat\u0103. Cine este incapabil s\u0103 se dep\u0103\u0219easc\u0103 pe sine \u00eensu\u0219i, execut\u0103 \u00een continuare logici meschine de putere, creeaz\u0103 discipoli doar pentru a-i lega de sine, nu a cunoscut adev\u0103rata \u00een\u021belepciune a lui Dumnezeu, cea revelat\u0103 \u00een Isus, care are ca efect reunirea \u00eentregii lumi \u00een biserica sa. Dac\u0103 Paul a pornit s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia tuturor, neamurilor p\u0103g\u00e2ne \u0219i iudeilor deopotriv\u0103, a fost pentru c\u0103 a citit \u00een povestea lui Isus cea mai mare \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 din toate timpurile, \u00eens\u0103\u0219i revela\u021bia lui Dumnezeu, f\u0103cut\u0103 pentru fiecare b\u0103rbat \u0219i femeie. Dar aceast\u0103 proclamare, care prinsese at\u00e2t de bine r\u0103d\u0103cini \u00een Corint, nu se poate \u00eempotmoli \u00een logici de partid care s\u0103 creeze diviziuni. O astfel de atitudine este o negare a predica\u021biei \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

Paul \u00een\u021belege perfect importan\u021ba mizei \u0219i o \u00eenfrunt\u0103. El nu-\u0219i ap\u0103r\u0103 partidul s\u0103u \u0219i pe cei care se identific\u0103 cu el \u00eempotriva celorlal\u021bi: aceasta ar fi confirmat \u00eentr-un fel logica diviz\u0103rii \u0219i ar fi sus\u021binut ideea c\u0103 fiecare misionar este legitimat s\u0103 aib\u0103 propriul s\u0103u mic grup de credincio\u0219i. Desigur, credincio\u0219ii se refereau la misionarul care \u00eei botezase, dar acesta este un ata\u0219ament care condi\u021bioneaz\u0103 credin\u021ba de gest, de semn \u0219i nu de sensul acelui sacrament. \u00cen acest fel, el vrea s\u0103-i invite pe to\u021bi s\u0103 mearg\u0103 dincolo de ministrul pe care l-au cunoscut personal: \u00eentr-adev\u0103r, \u00een experien\u021ba botezului au retr\u0103it moartea \u0219i rena\u0219terea lui Isus Cristos. El este cel care a fost r\u0103stignit pentru noi \u0219i niciun vestitor nu poate lua locul lui Isus.<\/p>\n

\uf0fe \u00cen\u021belepciunea lui Cristos.<\/strong> Iat\u0103 de ce, \u00een pasajul nostru, Paul ne avertizeaz\u0103 s\u0103 nu c\u0103dem \u00een erorile celor care, pentru c\u0103 sunt evrei, se opresc la semne, sau ale celor care, asemenea p\u0103g\u00e2nilor, consider\u0103 absurd\u0103 jertfa lui Cristos. Paul, potrivit Fap 18, a venit la Corint dup\u0103 ce fusese \u00een Atena. El \u00eencercase s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u00eenviere, dar se lovise de dezinteresul auditoriului din Areopag (Fap 17,32: \u201eTe vom mai asculta alt\u0103dat\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103\u201d).<\/p>\n

Cu toate acestea, Paul ne invit\u0103 s\u0103 nu ne pierdem \u00een aceste considera\u021bii, \u00een diverse doctrine: singurul lucru care conteaz\u0103 este, \u00een schimb, s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 \u00een Isus avem o \u00een\u021belepciune nou\u0103, care duce la iubire \u0219i nu la diviziuni, care ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 nu judec\u0103m, pentru c\u0103 nu are nicio tent\u0103 de m\u00e2ndrie. \u00cen\u021belepciunea lui Dumnezeu ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 r\u0103sturn\u0103m toate categoriile umane \u0219i divine. Puterea lui Dumnezeu ar consta \u00een a se face mic p\u00e2n\u0103 la a se face om \u0219i chiar a muri pentru noi cu o moarte infam\u0103. Pentru romani, moartea pe cruce era o ru\u0219ine pentru c\u0103 era pedeapsa rezervat\u0103 sclavilor (Tacitus, Istorii<\/em> 4,11,3: \u201eAsiaticus, pentru c\u0103 era un libert, a pl\u0103tit pentru puterea sa rea cu tortura rezervat\u0103 sclavilor\u201d, adic\u0103 r\u0103stignirea). Nici pentru evrei nu era normal s\u0103 fie sp\u00e2nzura\u021bi pe o cruce (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la blestemul din Dt 21,23: \u201eSp\u00e2nzurarea este un blestem de la Dumnezeu\u201d). \u00cen schimb, puterea lui Dumnezeu nu const\u0103 \u00een plasarea propriului s\u0103u Fiu \u00een cel mai \u00eenalt cer, ci \u00een mijlocul a doi t\u00e2lhari, ar\u0103t\u00e2nd o simpatie \u0219i o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire total\u0103 cu umanitatea p\u0103c\u0103toas\u0103 \u0219i suferind\u0103. Paul face apel la experien\u021ba chem\u0103rii pe care corintenii o tr\u0103iser\u0103 deja: \u00een acea experien\u021b\u0103, ei au tr\u0103it aceast\u0103 ac\u021biune a lui Dumnezeu care i-a ales, f\u0103r\u0103 \u00een\u021belepciune \u0219i f\u0103r\u0103 putere, pentru a experimenta frumuse\u021bea unei noi comunit\u0103\u021bi, o biseric\u0103 \u00een care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 iubirea \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 de Cristos. \u00cen\u021belepciunea lui Cristos este singura care nu se preteaz\u0103 la a fi folosit\u0103 \u00een mod idolatru \u00eempotriva celorlal\u021bi, pentru c\u0103 evit\u0103 orice orgoliu: ea \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pur \u0219i simplu s\u0103 se raporteze la cel mai mare gest de iubire, care este cel al lui Cristos care \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe to\u021bi s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 pentru ceilal\u021bi, abolind din r\u0103d\u0103cin\u0103 orice orgoliu \u0219i vise de domina\u021bie asupra lor.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Centralitatea Templului.<\/strong> Pentru Evanghelia dup\u0103 Ioan, Isus este un evreu pios care \u00een fiecare an urc\u0103 la Templu pentru s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219telui. De fapt, Isus prezentat de Ioan particip\u0103 la mai multe s\u0103rb\u0103tori \u00een timpul anului liturgic \u0219i tocmai faptul c\u0103 a tr\u0103it mai multe Pa\u0219ti ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 slujirea sa trebuie s\u0103 fi durat ani de zile (pentru Ioan, cel pu\u021bin trei ani; evenimentele relatate de Marcu, \u00een schimb, ar putea fi rezumate la aproximativ \u0219ase luni). Aceast\u0103 indica\u021bie ne face s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 Templul este important pentru cea de-a patra Evanghelie; ba chiar, este fundamental. \u00cen practic\u0103, nu exist\u0103 niciun capitol care s\u0103 nu fac\u0103 \u00een vreun fel aluzie la Ierusalim \u0219i la Templul s\u0103u. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd Isus se afl\u0103 cu femeia samaritean\u0103 \u00een In 4, deci departe de capitala Iudeii, discu\u021bia se \u00eendreapt\u0103 spre chestiunea cultului (\u201eP\u0103rin\u021bii no\u0219tri s-au \u00eenchinat pe acest munte; dar voi spune\u021bi c\u0103 Ierusalimul este locul unde trebuie s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m\u201d \u2013 In 4, 20).<\/p>\n

Minunile din In 5 \u0219i In 9 au loc \u00een apropierea Templului, iar toate capitolele 7-10 pot fi \u00eencadrate \u00eentr-o singur\u0103 mare s\u0103rb\u0103toare, cea a Corturilor. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Isus iube\u0219te Ierusalimul \u0219i Templul s\u0103u \u0219i dac\u0103 vorbe\u0219te \u00eempotriva lor nu o face din dispre\u021b pentru cult, dimpotriv\u0103! A\u0219a cum bine afirm\u0103 discipolii s\u0103i, Isus a f\u0103cut tot ceea ce este povestit \u00een acest pasaj pentru c\u0103 era mistuit de zel. Aceast\u0103 prim\u0103 indica\u021bie ni se pare fundamental\u0103 pentru c\u0103 se critic\u0103 adesea dimensiunea religioas\u0103, iar motivele nu lipsesc de multe ori. Cu toate acestea, adev\u0103ratul reformator contest\u0103 experien\u021ba religioas\u0103 nu pentru a o elimina, ci pentru c\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te cu adev\u0103rat un cult mai frumos \u0219i mai autentic.<\/p>\n

Aceast\u0103 ac\u021biune a lui Isus \u00eempotriva Templului este de asemenea, important\u0103 \u00een evangheliile sinoptice: devine chiar motivul pentru care se decide s\u0103 fie condamnat la moarte. Dar, din acest motiv, to\u021bi sinopticii plaseaz\u0103 aceast\u0103 scen\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, \u00eenainte de Patim\u0103, ca o introducere la acest eveniment tragic. Ioan, \u00een schimb, anticipeaz\u0103 aceast\u0103 scen\u0103, plas\u00e2nd-o la \u00eenceputul misiunii publice a Nazarineanului. De ce? Dincolo de chestiunea istoricit\u0103\u021bii acestui gest, ne intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd teologia care st\u0103 la baza acestei nara\u021biuni.<\/p>\n

\uf0fe Isus \u0219i teologia Templului.<\/strong> Exist\u0103 un mare profet care are, ca prim gest al misiunii sale, o predic\u0103 \u00eempotriva Templului: este vorba de Ieremia, c\u0103ruia i se spune de dou\u0103 ori, \u00een dou\u0103 capitole diferite (Ier 7 \u0219i Ier 26), c\u0103 va predica \u00eempotriva Templului. \u00cen cazul acestui profet antic, problema era dat\u0103 de o utilizare ideologic\u0103 a temei prezen\u021bei lui Dumnezeu \u00een Ora\u0219ul Sf\u00e2nt, doctrina the\u0161ekina<\/em>, faptul c\u0103 YHWH ar fi ales Ierusalimul ca ora\u0219 \u00een care s\u0103 locuiasc\u0103. Aceast\u0103 frumoas\u0103 teologie este legat\u0103 de tema alegerii, adic\u0103 era o consecin\u021b\u0103 a faptului c\u0103 Dumnezeu \u0219i-a manifestat iubirea \u00een istorie aleg\u00e2nd poporul Israel, a\u0219a cum spune Dt 7,7-8: \u201eDomnul s-a legat de tine \u0219i te-a ales, nu pentru c\u0103 e\u0219ti mai numeros dec\u00e2t toate celelalte popoare – c\u0103ci tu e\u0219ti cel mai mic dintre toate popoarele -, ci pentru c\u0103 Domnul te iube\u0219te\u201d. Poporul, \u00eens\u0103, se folosea de ea pentru a se l\u0103uda c\u0103 Ierusalimul nu va fi niciodat\u0103 cucerit de str\u0103ini \u0219i pentru a-\u0219i garanta o anumit\u0103 impunitate. Isus, \u00een schimb, inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 realizeze a\u0219tept\u0103rile unui cult des\u0103v\u00e2r\u0219it \u0219i sincer: prin expulzarea negustorilor din Templu, el \u00eempline\u0219te concluzia profetului Zaharia, care a prezis c\u0103 \u00een ultima zi Domnul va \u00eenvinge toate regatele str\u0103ine violente \u0219i asupritoare ale Ierusalimului \u0219i apoi va instaura o s\u0103rb\u0103toare a corturilor cu valoare universal\u0103 (Zah 14,16.21). Importan\u021ba S\u0103rb\u0103torii Corturilor este central\u0103 \u00een Evanghelia a patra, deoarece aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare se \u00eentinde de la In 7 la In 10 \u0219i \u00een acest context Isus va spune c\u0103 el este izvorul de ap\u0103 (In 7,37) \u0219i izvorul de lumin\u0103 (In 8,12), dou\u0103 mari a\u0219tept\u0103ri pe care Zaharia le imaginase dintotdeauna (Zah 14,6-8).<\/p>\n

\u00cen concluzie, Isus ar dori un cult autentic, capabil s\u0103 realizeze cu adev\u0103rat aceste mari promisiuni pentru lume, astfel \u00eenc\u00e2t Ierusalimul s\u0103 fie un ora\u0219 al p\u0103cii, \u00een care to\u021bi oamenii, renun\u021b\u00e2nd la violen\u021b\u0103, s\u0103 urce \u00een fiecare an la Templu pentru a primi via\u021ba (m\u0103rturisit\u0103 prin darurile de lumin\u0103 \u0219i de ap\u0103).<\/p>\n

\u00cen schimb, evreii, pentru a crede \u00een Isus, vor mai \u00eent\u00e2i semne care s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 este autorizat s\u0103 realizeze un astfel de proiect. Aceast\u0103 teologie este \u00eens\u0103 pervers\u0103, deoarece ar cere ca credin\u021ba s\u0103 fie supus\u0103 unor semne: \u00een schimb, actul de a crede trebuie s\u0103 fie total liber! \u0218i, de fapt, Isus nu cedeaz\u0103 la aceast\u0103 tenta\u021bie: faptul c\u0103 el este adev\u0103ratul realizator al teologiei Templului nu se vede imediat; trebuie s\u0103 crezi \u00een el \u0219i s\u0103-l urmezi \u00een acest proiect magnific. Cine crede \u00een el va vedea multe semne \u00een curs de realizare, dar semnele nu se v\u0103d \u00eenainte de actul de credin\u021b\u0103, ci dup\u0103 aceea!<\/p>\n

\uf0fe Credin\u021b\u0103, a\u0219teptare \u0219i memorie.<\/strong> Aceast\u0103 logic\u0103 este \u0219i cea a unui text m\u0103re\u021b precum Ex 3,11-12 \u00een care Moise se \u00eentreab\u0103: \u201eCine sunt eu ca s\u0103 m\u0103 duc la faraon \u0219i s\u0103-i scot pe israeli\u021bi din Egipt?\u201d Dumnezeu \u00eei r\u0103spunde: \u201eEu voi fi cu tine. Acesta va fi pentru tine semnul c\u0103 te-am trimis: dup\u0103 ce vei scoate poporul din Egipt, vei sluji lui Dumnezeu pe acest munte\u201d. Acest lucru r\u0103stoarn\u0103 modul comun \u0219i banal de a g\u00e2ndi despre credin\u021b\u0103: de obicei se crede c\u0103, ascult\u00e2ndu-l pe Dumnezeu \u0219i legile sale, se poate ob\u021bine ceva de la el. Dar acest model este servil! \u00cen realitate, a avea credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a crede c\u0103 Dumnezeu ne va izb\u0103vi: de aceea Moise \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103-l sfideze pe faraon \u0219i s\u0103 traverseze marea pe timp de noapte \u0219i, datorit\u0103 acestei credin\u021be, este \u0219i martor la semnele (pl\u0103gile) prin care Dumnezeu se manifest\u0103 pentru a-l izb\u0103vi pe Israel. Legea este dat\u0103 ca semn final celor care au crezut p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, pentru ca aceast\u0103 rela\u021bie cu Dumnezeu s\u0103 nu se piard\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i mod, Isus nu ofer\u0103 un semn care s\u0103 demonstreze automat credin\u021ba: discipolii \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu \u00eel \u00een\u021beleg pe deplin, pentru c\u0103 \u0219tiu c\u0103 vor \u00een\u021belege unele lucruri mai t\u00e2rziu. Nici m\u0103car doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi nu r\u0103m\u00e2n \u00eempreun\u0103 pentru c\u0103 \u0219tiu exact cum va decurge via\u021ba lor viitoare: dar dac\u0103 ei cred \u00een proiectul lor de iubire, atunci nu vor lipsi semnele \u0219i manifest\u0103rile c\u0103 alegerea lor a fost bine \u00eentemeiat\u0103. Ucenicilor care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu Isus p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, el le va ar\u0103ta un cult nou, pe care niciun conduc\u0103tor str\u0103in nu va putea s\u0103-l distrug\u0103.<\/p>\n

Isus instaureaz\u0103 un nou regim de jertf\u0103, care nu se mai bazeaz\u0103 pe animale, ci pe d\u0103ruirea de sine: sanctuarul nu va mai fi cel de piatr\u0103, ci propriul trup. Pentru a crede este nevoie de a\u0219teptare: doar dup\u0103 evenimentul pascal, putem descoperi c\u00e2t de adev\u0103rate au fost cuvintele lui Isus. Logica credin\u021bei se \u00een\u021belege dup\u0103 aceea, doar prin efortul memoriei.<\/p>\n

\u00cen schimb, cei care, ca \u0219i evreii, pretind c\u0103 \u00eenaintea credin\u021bei sunt semnele care o \u00eentemeiaz\u0103, intr\u0103 \u00eentr-un scurtcircuit care ucide \u00eens\u0103\u0219i posibilitatea de a crede. Iat\u0103 de ce Evanghelia a patra prezint\u0103 ne\u00een\u021belegeri, precum cea din pasajul nostru, prin care evreii nu \u00een\u021beleg tema \u00eenvierii, deplasat\u0103 de coordonatele temporale (trei zile fa\u021b\u0103 de patruzeci \u0219i \u0219ase de ani). Cei care nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 cread\u0103 r\u0103m\u00e2n afar\u0103, \u00een prag: pentru cei care au \u00eencredere \u0219i consimt s\u0103 \u00eel urmeze pe Domnul, nu vor lipsi semnele care s\u0103 confirme c\u0103 drumul parcurs este cel care d\u0103 sens vie\u021bii lor. Iar cel mai frumos semn al adev\u0103rului credin\u021bei noastre va fi libertatea de a ne d\u0103rui, total, trup \u0219i suflet, f\u0103r\u0103 team\u0103. Pentru c\u0103 prin d\u0103ruire se prime\u0219te via\u021ba pentru via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: El Greco – Isus alung\u00e2nd v\u00e2nz\u0103torii din templu<\/em><\/p>\n

Hits: 140<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A III-A DIN POSTUL MARE 3 MARTIE 2024\u00a0 NOUL TEMPLU, \u00ceMPLINIREA LEGII Lecturile acestei duminici ne \u00eenva\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":36045,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36044"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36044"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36046,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36044\/revisions\/36046"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}