{"id":35928,"date":"2024-02-17T20:06:42","date_gmt":"2024-02-17T17:06:42","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35928"},"modified":"2024-02-17T22:10:12","modified_gmt":"2024-02-17T19:10:12","slug":"pusi-la-incercare-pentru-a-creste-in-credinta-meditatie-pentru-duminica-i-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/02\/17\/pusi-la-incercare-pentru-a-creste-in-credinta-meditatie-pentru-duminica-i-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201ePu\u0219i la \u00eencercare, pentru a cre\u0219te \u00een credin\u021b\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica I din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

PRIMA DUMINIC\u0102 DIN POSTUL MARE<\/strong><\/p>\n

18 februarie 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>PU\u0218I LA \u00ceNCERCARE, PENTRU A CRE\u0218TE \u00ceN CREDIN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen Evanghelie<\/em><\/strong> vedem c\u0103 \u0219i Isus este pus la \u00eencercare, iar cel care \u00eel \u00eempinge \u00een de\u0219ert este \u00eensu\u0219i Duhul lui Dumnezeu. \u00cencerc\u0103rile din timpul vie\u021bii nu sunt de c\u0103utat; totu\u0219i, f\u0103r\u0103 \u00eencerc\u0103ri nu se cre\u0219te \u0219i nu se avanseaz\u0103 dec\u00e2t \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 obstacolele. Postul Mare este tocmai un timp special pentru c\u0103 ne cere s\u0103 devenim mai puternici. Potopul a fost \u0219i el o \u00eencercare a lui Dumnezeu de a elimina r\u0103ul, dar pasajul a fost scris tocmai pentru a ne asigura c\u0103 nu va mai exista niciodat\u0103 un astfel de flagel: r\u0103ul este prea natural \u0219i nu depinde de Dumnezeu s\u0103 \u00eel eradicheze cu for\u021ba, ci de om s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 violen\u021b\u0103 (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Isus a \u00eenvins r\u0103ul, a f\u0103cut-o o dat\u0103 pentru totdeauna, a adus m\u00e2ntuirea \u00een lumea noastr\u0103: prin exemplul s\u0103u putem s\u0103-l urm\u0103m \u0219i s\u0103 sim\u021bim c\u0103 aceast\u0103 m\u00e2ntuire este \u00eenc\u0103 puternic\u0103 \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een noi (a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00ceN ISPIT<\/strong>\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Spre deosebire de celelalte relat\u0103ri evanghelice ale ispitelor lui Isus, Marcu este remarcabil de sobru \u00een ceea ce prive\u0219te detaliile, dar adaug\u0103 ceva care ne face s\u0103 reflect\u0103m. El nu precizeaz\u0103 c\u00e2teva ispite, ci prezint\u0103 timpul petrecut de Isus \u00een de\u0219ert ca pe o perioad\u0103 prelungit\u0103 de ispitire – nu o realitate punctual\u0103, a\u0219adar, ci o \u00eencercare continu\u0103 de care nici m\u0103car Mesia nu este scutit. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 duminic\u0103 a Postului Mare, prin urmare, suntem confrunta\u021bi cu un adev\u0103r al existen\u021bei noastre cre\u0219tine: trebuie s\u0103 ne confrunt\u0103m cu ispita.<\/p>\n

Ispita face parte din via\u021ba noastr\u0103. Ea este legat\u0103 de fragilitatea noastr\u0103, de \u201elocurile\u201d sensibile ale itinerarului nostru, c\u00e2nd mai mult ca oric\u00e2nd experiment\u0103m foamea \u0219i setea, singur\u0103tatea \u0219i abandonul. Ea este legat\u0103 de sl\u0103biciunea noastr\u0103, de sl\u0103biciunea trupului \u0219i a sufletului, a inteligen\u021bei \u0219i a voin\u021bei. C\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu suferin\u021ba \u0219i durerea, c\u00e2nd suntem ataca\u021bi de boal\u0103 \u0219i epuizare, acolo suntem chema\u021bi s\u0103 reac\u021bion\u0103m cu r\u0103bdare \u0219i speran\u021b\u0103.<\/p>\n

Este legat\u0103 de numeroasele nevoi care ne asalteaz\u0103: nevoia de aprobare \u0219i de consim\u021b\u0103m\u00e2nt, de stim\u0103 \u0219i de recuno\u0219tin\u021b\u0103, de onoare \u0219i de sprijin. Nu este u\u0219or s\u0103 accept\u0103m singur\u0103tatea anumitor lu\u0103ri de pozi\u021bie, riscurile pe care le implic\u0103 fidelitatea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i fa\u021b\u0103 de umanitate.<\/p>\n

Care este resursa secret\u0103 care \u00eei permite lui Isus s\u0103 \u00eenving\u0103 ispita, s\u0103 treac\u0103 victorios prin timpul \u00eencerc\u0103rii? Nu \u00eencrederea \u00een sine, ci \u00eencrederea de neclintit \u00een Tat\u0103l s\u0103u, \u00een iubirea sa, \u00een apropierea sa. E aceast\u0103 veste bun\u0103, a unui Dumnezeu care ne poart\u0103 \u00een inima sa, farul care ne \u00eenso\u021be\u0219te \u00een \u00eentunericul fiec\u0103rei furtuni.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Familia lui Noe \u0219i toate animalele, salvate din apele potopului, accept\u0103 cuv\u00e2ntul Domnului care le promite c\u0103 asemenea distrugeri nu se vor mai repeta niciodat\u0103. Oric\u00e2t de mult s-ar \u00eentinde r\u0103utatea omenirii, Dumnezeu va g\u0103si alte c\u0103i pentru a-i readuce la el pe copiii s\u0103i cu bun\u0103voin\u021b\u0103.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul 24 se bazeaz\u0103 tocmai pe mila promis\u0103 de Dumnezeu. Psalmistul \u00eel implor\u0103 pe Domnul s\u0103 nu-\u0219i uite bun\u0103tatea sa, care se manifest\u0103 \u00een cuvintele sale adresate umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Petru subliniaz\u0103 cum apa potopului universal nu este altceva dec\u00e2t o imagine \u0219i o anticipare a apei botezului. Dumnezeu, care \u00ee\u0219i trimisese deja cuv\u00e2ntul \u00een timpul lui Noe, continu\u0103 s\u0103 cheme omenirea la convertire prin Fiul s\u0103u Isus, Cuv\u00e2ntul s\u0103u viu.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> Marcu, \u00een relatarea ispitelor, se concentreaz\u0103 pe zilele de dinainte \u0219i de dup\u0103 \u00een de\u0219ert. Mai \u00eent\u00e2i, Duhul este cel care \u00eel \u00eempinge pe Isus \u00een aceast\u0103 \u00eencercare; apoi, Isus preia m\u0103rturia lui Ioan, accept\u00e2nd imediat riscul de a fi arestat el \u00eensu\u0219i. Scopul tuturor acestor evenimente este proclamarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u0219i convertirea.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Sf\u00e2r\u0219itul, pentru un nou \u00eenceput.<\/strong> Textul din Gen 9 ne face s\u0103 \u00een\u021belegem \u00eencotro se \u00eendrepta discursul despre Potop: de fapt, totul a \u00eenceput cu o expresie sever\u0103, \u00een care se spunea c\u0103 Dumnezeu regret\u0103 c\u0103 a creat omenirea (\u201e\u0218i Domnul a regretat c\u0103 a f\u0103cut pe om pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i s-a m\u00e2hnit \u00een inima lui\u201d, Gen 6,6) \u0219i c\u0103 singura solu\u021bie posibil\u0103 era distrugerea prin Potop. \u00cen realitate, Dumnezeu este Dumnezeul vie\u021bii \u0219i nu poate duce la \u00eendeplinire un proiect de distrugere total\u0103.<\/p>\n

O astfel de ac\u021biune trebuie s\u0103 aib\u0103 un alt sens, \u0219i anume eliminarea r\u0103ului pentru ca cei drep\u021bi s\u0103 poat\u0103 spera \u0219i via\u021ba, amenin\u021bat\u0103 de violen\u021b\u0103, s\u0103 renasc\u0103. Dumnezeu a efectuat deci Potopul, dar a f\u0103cut-o \u00een vederea unei noi alian\u021be pe care textul o define\u0219te chiar ca fiind ve\u0219nic\u0103 (este vorba de v. 16 din pasajul nostru, pe care liturghia nu \u00eel propune). Faptul c\u0103 lui Dumnezeu i-a p\u0103rut r\u0103u nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Dumnezeu a respins umanitatea, ci este modul biblic \u00een care Dumnezeu ni se arat\u0103: Dumnezeu este un Dumnezeu al pathosului, un Dumnezeu care simte r\u0103ul \u0219i experimenteaz\u0103 durerea, care nu poate suporta violen\u021ba \u0219i care nu poate r\u0103m\u00e2ne indiferent! R\u0103ul cu consecin\u021bele sale trebuie distrus \u0219i Dumnezeu intervine: iat\u0103 ce vrea s\u0103 afirme textul biblic. Dumnezeu este for\u021bat de umanitate s\u0103 loveasc\u0103 cu potopul, un act f\u0103cut pentru a reaminti tuturor c\u0103 Dumnezeu nu este complice cu r\u0103ul.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, textul biblic relateaz\u0103 acest eveniment pentru a ar\u0103ta clar c\u0103 Dumnezeu, dac\u0103 a f\u0103cut vreodat\u0103 a\u0219a ceva, a f\u0103cut-o pentru a nu o mai face niciodat\u0103! Iat\u0103, a\u0219adar, semnul curcubeului: asemenea unui r\u0103zboinic care a lovit \u0219i s-a r\u0103zboit cu du\u0219manul s\u0103u, Dumnezeu \u00ee\u0219i depune acum instrumentul de r\u0103zboi pentru a nu mai face niciodat\u0103 o asemenea distrugere. Astfel, Biblia, chiar \u0219i \u00eentr-un pasaj at\u00e2t de sever ca acesta, atest\u0103 c\u0103 Dumnezeu este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna Dumnezeul vie\u021bii, care ar fi trebuit s\u0103 elimine r\u0103ul \u0219i care a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 acest lucru la \u00eenceput, dar care a promis s\u0103 nu mai distrug\u0103 niciodat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, deoarece r\u0103ul nu poate fi eradicat \u00een acest mod (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 \u0219i la pasajul evanghelic al neghinei). Prin urmare, singura posibilitate este de a repropune vechiul leg\u0103m\u00e2nt, care este deci ve\u0219nic, dar \u0219i repetat mereu.<\/p>\n

\uf0fe Un leg\u0103m\u00e2nt care se re\u00eennoie\u0219te.<\/strong> La urma urmei, aceasta este marea \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a Vechiului Testament, care a \u0219tiut \u00eentotdeauna c\u0103 este necesar ca Legea s\u0103 fie restabilit\u0103. \u00cen acest sens, Biblia nu propune credin\u021ba \u00een Dumnezeu ca pe o ascultare oarb\u0103 \u0219i perfect\u0103 pe care o va putea aplica \u00eentr-o zi, cine \u0219tie c\u00e2nd, un popor credincios din punct de vedere militar. Legea este \u00eenainte de toate demonstra\u021bia c\u0103 Dumnezeu ne iube\u0219te, c\u0103 Dumnezeu pariaz\u0103 pe noi \u00een ciuda e\u0219ecurilor \u0219i tr\u0103d\u0103rilor noastre. El nu renun\u021b\u0103 la proiectul s\u0103u de dreptate \u0219i, la r\u00e2ndul s\u0103u, repropune alian\u021ba, ca \u00eentotdeauna, acestei umanit\u0103\u021bi re\u00eennoite, dar \u00eenc\u0103 p\u0103c\u0103toase (chiar \u0219i marele Noe va comite un p\u0103cat, \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se, iar violen\u021ba va continua s\u0103 fie practicat\u0103 de rasa sa).<\/p>\n

\u00cen Gen 1,29-30, Dumnezeu l\u0103sase doar iarba verde ca hran\u0103 pentru toate fiin\u021bele vii: niciun animal nu putea fi ucis, astfel \u00eenc\u00e2t chiar \u0219i leul nu va m\u00e2nca ini\u021bial dec\u00e2t f\u00e2n. Abia de la Gen 9 Dumnezeu permite consumul de carne, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 o anumit\u0103 violen\u021b\u0103 era acum tolerat\u0103 de Dumnezeu (chiar dac\u0103 planul s\u0103u ini\u021bial va r\u0103m\u00e2ne \u00een diverse viziuni profetice-escatologice, unde la sf\u00e2r\u0219itul timpului se va reveni la nepracticarea niciunui fel de violen\u021b\u0103, nici m\u0103car \u00eentre animale, ca \u00een Is 11, 6-8). Substan\u021ba leg\u0103m\u00e2ntului este \u00eens\u0103 men\u021binut\u0103, pentru c\u0103 va exista angajamentul de a nu se atinge de s\u00e2nge, semnul vie\u021bii, care r\u0103m\u00e2ne doar al lui Dumnezeu (\u201eNumai s\u0103 nu m\u00e2nca\u0163i carnea cu via\u0163a ei, adic\u0103 s\u00e2ngele ei! Voi cere cont de s\u00e2ngele vie\u021bii voastre\u201d, Gen 9,4-5).<\/p>\n

De\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 omului i se cere un angajament (de a nu recurge la violen\u021b\u0103, respect\u00e2nd via\u021ba celuilalt), trebuie remarcat faptul c\u0103 acest leg\u0103m\u00e2nt nu este un contract. Este un dar de la Dumnezeu: el este cel care \u00eei ofer\u0103 personal omului aceast\u0103 rela\u021bie de egalitate, miz\u00e2nd pe faptul c\u0103 omul va \u0219ti mai devreme sau mai t\u00e2rziu s\u0103 o practice. Leg\u0103m\u00e2ntul nu \u00eencepe \u00eens\u0103 cu o list\u0103 de condi\u021bii, ca \u00een unele pasaje din Deuteronom (\u201eDac\u0103 vei asculta… dac\u0103 vei pune \u00een practic\u0103 legile \u0219i poruncile mele…\u201d): aici Dumnezeu vorbe\u0219te despre voin\u021ba sa unilateral\u0103 de a \u00eencheia un leg\u0103m\u00e2nt cu omul ca un dar de har, pe care \u00eel d\u0103 deci din iubire gratuit\u0103 \u0219i c\u0103ruia \u00eei las\u0103 un semn, care este curcubeul. Acest semn de la Dumnezeu, de altfel, nu va servi omenirii, ci lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i, care se va angaja s\u0103 nu mai loveasc\u0103 niciodat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul (\u201eCurcubeul va fi \u00een nori, \u015fi, c\u00e2nd \u00eel voi vedea, \u00eemi voi aduce aminte de alian\u0163a ve\u015fnic\u0103 dintre Dumnezeu \u015fi tot sufletul viu care este \u00een toat\u0103 f\u0103ptura de pe p\u0103m\u00e2nt\u201d – Gen 9,16).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Chema<\/strong>\u021bi<\/strong> la convertire.<\/strong> Prima epistol\u0103 a lui Petru este un text scris pentru cinci regiuni care constituiau patru provincii ale Imperiului Roman (Pontul \u0219i Bitinia, care erau o provincie; Capadocia, Galatia \u0219i Asia). Contextul este, prin urmare, diferit de cel al scrisorilor pauline, care se adresau de obicei unei biserici mai localizate, limitate la un ora\u0219 (Roma, Corint, Efes etc.). Reconstituirea contextului sociologic este, prin urmare, mai dificil\u0103. De fapt, comunit\u0103\u021bile \u00eempr\u0103\u0219tiate pe o regiune at\u00e2t de vast\u0103 sunt comunit\u0103\u021bi mixte, \u00een care vor fi existat cre\u0219tini proveni\u021bi din iudaism, dar \u0219i al\u021bii, cei mai mul\u021bi dintre ei, proveni\u021bi din p\u0103g\u00e2nism. Scrisoarea men\u021bioneaz\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri un leg\u0103m\u00e2nt \u00eencheiat, c\u0103ruia trebuie s\u0103 i se r\u0103m\u00e2n\u0103 credincios: este adesea \u00eendemnat s\u0103 nu se revin\u0103 la o stare anterioar\u0103, care este \u00een mod evident tot o faz\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 (1Pt 1,14; 2,10; 4,3-4). Ne putem imagina c\u0103, dup\u0103 un anumit timp, noul comportament practicat de cei care deveniser\u0103 cre\u0219tini era de ne\u00een\u021beles pentru vechii tovar\u0103\u0219i p\u0103g\u00e2ni care au \u00eenceput s\u0103 se opun\u0103 acestor credincio\u0219i (cf. 1Pt 4,3-4). \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, scrisorile petrine cer s\u0103 nu ne temem de suferin\u021b\u0103, ci s\u0103 o \u00eenfrunt\u0103m cu curaj: \u201e\u015ei cine v\u0103 va face r\u0103u, dac\u0103 sunte\u0163i zelo\u015fi pentru bine? \u015ei chiar dac\u0103 ve\u0163i suferi pentru dreptate, ferici\u0163i sunte\u0163i! Nu v\u0103 l\u0103sa\u0163i cuprin\u015fi de fric\u0103 din cauza lor \u015fi nici s\u0103 nu v\u0103 tulbura\u0163i. (1Pt 3,13-14).<\/p>\n

Versetele pe care tocmai le-am v\u0103zut \u00eencadreaz\u0103 exact pasajul pe care ni-l propune liturghia \u0219i \u00een\u021belegem c\u0103 tocmai pentru a-i \u00eencuraja pe credincio\u0219i este prezentat modelul lui Cristos: el a suferit \u0219i chiar a murit, dar a f\u0103cut-o pentru noi, cei nedrep\u021bi, deci suferin\u021ba lui are un sens, un scop, este r\u0103scump\u0103r\u0103toare. Moartea fizic\u0103 nu conteaz\u0103 la fel de mult ca victoria \u00een Duhul, o victorie absolut\u0103 care a avut consecin\u021be chiar \u0219i \u00een iad!<\/p>\n

\uf0fe <\/strong>C<\/strong>ristos, temelia m\u00e2ntuirii. <\/strong>Pasajul nostru las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 Isus nu numai c\u0103 ar fi murit pentru p\u0103catele noastre, dar c\u0103 ar fi cobor\u00e2t \u0219i \u00een iad. Textul nu este foarte clar \u0219i nu este u\u0219or de interpretat scopul cobor\u00e2rii lui Isus (1Pt4,6 face aluzie la o func\u021bie punitiv\u0103 a acestei proclama\u021bii: \u201eC\u0103ci vestea cea bun\u0103 a fost vestit\u0103 \u0219i celor mor\u021bi, pentru ca ei s\u0103 fie condamna\u021bi \u00een trup, ca to\u021bi oamenii, dar s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 potrivit cu Dumnezeu \u00een Duhul\u201d). Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, dincolo de \u00eentrebarea teologic\u0103 despre cine vorbe\u0219te acest pasaj (dac\u0103 despre \u00eengerii c\u0103zu\u021bi, care p\u0103c\u0103tuiser\u0103 cu femeile \u0219i care meritau condamnarea final\u0103, sau despre to\u021bi necredincio\u0219ii care, la judecat\u0103, vor primi apoi vestirea m\u00e2ntuirii \u0219i se vor converti), scopul acestui pasaj este de a ne face s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 exemplul lui Cristos este special, este de fapt un eveniment unic (\u201eo dat\u0103 pentru totdeauna\u201d, \u00e1pax<\/em>), care a permis m\u00e2ntuirea universal\u0103 a tuturor. Exemplul lui Noe spune c\u0103 este posibil ca cineva s\u0103 asculte de invita\u021bia lui Dumnezeu \u0219i c\u0103 nu trebuie s\u0103 fie condi\u021bionat de num\u0103rul mare. Dumnezeu a salvat lumea cu Noe \u0219i cu o m\u00e2n\u0103 de al\u021bi oameni: pe baza m\u00e2ntuirii operate de Isus \u0219i cu exemplul unor persoane ca vechiul patriarh, se poate retr\u0103i acela\u0219i act de m\u00e2ntuire, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd credincios propriului botez.<\/p>\n

Textul ne ofer\u0103 o invita\u021bie de a ne tr\u0103i via\u021ba de credin\u021b\u0103 \u00eentr-o lume care nu mai \u00een\u021belege sensul anumitor practici: acest lucru nu trebuie s\u0103 ne sperie! Credin\u021ba a fost \u00eentotdeauna dificil\u0103, \u00een orice epoc\u0103: \u00eentotdeauna au existat cei care au luptat \u00eempotriva ei, iar fiecare credincios nu poate dec\u00e2t s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103, dup\u0103 exemplul lui Cristos, s\u0103 lase o m\u0103rturie coerent\u0103 \u0219i curajoas\u0103, gata s\u0103 sfideze chiar \u0219i anumite ne\u00een\u021belegeri. Dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2lnite pot deveni astfel ocazii de a ne \u00eent\u0103ri credin\u021ba \u0219i m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Marcu a fost prima dintre evanghelii care a fost scris\u0103 \u0219i cu aceasta a creat un adev\u0103rat gen literar, evanghelia<\/em>, care este o form\u0103 de biografie (trebuie spus\u0103 povestea lui Isus), dar \u0219i ceva foarte diferit. De fapt, Marcu nu are preten\u021bia de a spune totul despre acest om: nu poveste\u0219te, de exemplu, copil\u0103ria sa \u0219i, \u00een mod evident, scopul s\u0103u este ca via\u021ba povestit\u0103 s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 crezi c\u0103 el este Mesia. Istoria \u0219i credin\u021ba sunt at\u00e2t de \u00eempletite \u00een acest text \u00eenc\u00e2t nu mai sunt \u201edescompuse\u201d: nu mai putem s\u0103 ne \u00eentoarcem la datele istorice pure \u0219i, invers, nici nu mai putem spune c\u0103 o anumit\u0103 povestire este doar o povestire teologic\u0103 f\u0103r\u0103 niciun fundament istoric. Cert este c\u0103 Marcu ni-l prezint\u0103 pe Isus ca pe un vestitor al unui timp nou: aceasta avea s\u0103 fie ocupa\u021bia sa. La un moment dat \u00een via\u021ba sa, acest om a plecat s\u0103 anun\u021be, \u00een \u021bara sa, venirea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu. El sim\u021bea aceast\u0103 realitate ca pe ceva apropiat, pe care nimeni nu-l putea opri. \u00centr-adev\u0103r, Isus \u00ee\u0219i \u00eencepe proclamarea chiar \u00een cel mai r\u0103u moment, atunci c\u00e2nd Ioan, precursorul, este arestat. Dac\u0103 l-au arestat pe Ioan, este clar c\u0103 ar fi venit s\u0103-l prind\u0103 \u0219i pe el: dar Isus nu fuge, ci vede \u00een arestarea celui care l-a botezat ocazia de a aduce vestea cea bun\u0103 \u00eentr-un mod mai clar \u0219i mai evident.<\/p>\n

Aceasta este deja o mare lec\u021bie: atunci c\u00e2nd ni se pare c\u0103 evanghelia este amenin\u021bat\u0103, zdrobit\u0103, condamnat\u0103, chiar \u00een acel moment cre\u0219tinul lanseaz\u0103 veste\u0219te noutatea evangheliei, pentru c\u0103 con\u021binutul acestei evanghelii este tocmai faptul c\u0103 via\u021ba nu moare, ci rena\u0219te de fiecare dat\u0103.<\/p>\n

\uf0fe Cu to\u021bii suntem pu\u0219i la \u00eencercare.<\/strong> Pe de alt\u0103 parte, \u00een\u021belegem din perspectiva noastr\u0103 c\u0103 Isus a fost preg\u0103tit de la \u00eenceput s\u0103 lupte \u00eempotriva r\u0103ului. De fapt, \u00een mod ciudat, tocmai \u00een momentul cel mai \u00eenalt, c\u00e2nd la botezul s\u0103u Duhul se cobor\u00e2se peste el \u0219i vocea din cer \u00eei spusese: \u201eTu e\u0219ti Fiul meu, cel iubit; \u00een tine mi-am pus pl\u0103cerea mea\u201d (Mc 1,11), tocmai atunci Isus este pus la \u00eencercare. Textul spune c\u0103 \u201e\u00eendat\u0103 Duhul l-a \u00eempins \u00een pustiu\u201d. Liturghia a eliminat adverbul \u201e\u00eendat\u0103\u201d, pe care \u00eel cit\u0103m \u00een schimb pentru c\u0103 exprim\u0103 atitudinea marcan\u021bilor: acest adverb, numai \u00een capitolul 1, apare de unsprezece ori \u0219i vorbe\u0219te despre urgen\u021ba vestirii Evangheliei pe care \u00eentr-adev\u0103r nimeni nu o poate \u00eempiedica sau opri. A\u0219a cum Duhul s-a cobor\u00e2t imediat peste el (Mc 1,10), acum \u00eel \u00eempinge imediat pe Isus \u00een pustiu, evident pentru a-l pune la \u00eencercare, a\u0219a cum spune expresia \u201eispitit de Satana\u201d. Nu se poate s\u0103 nu r\u0103m\u00e2i uimit de aceast\u0103 ac\u021biune a Duhului care mai \u00eent\u00e2i \u00eel \u00eenal\u021b\u0103 pe Fiul \u0219i apoi, dup\u0103 aceea, pare s\u0103 propun\u0103 o ac\u021biune contrar\u0103!<\/p>\n

\u00cen realitate, cele dou\u0103 ac\u021biuni sunt corelate: a\u0219a cum bine spune tradi\u021bia apostolic\u0103, un tat\u0103 care \u00ee\u0219i iube\u0219te fiul \u00eel pune la \u00eencercare, pentru c\u0103 vrea s\u0103 \u00eel vad\u0103 cresc\u00e2nd \u0219i maturiz\u00e2ndu-se cu adev\u0103rat. Tema test\u0103rii nu este negativ\u0103, ci, dimpotriv\u0103, spune soliditatea rela\u021biei. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu prietenii, dup\u0103 Ben-Sirah: \u201eDac\u0103 vrei s\u0103-\u021bi faci un prieten, pune-l la \u00eencercare \u0219i nu te \u00eencrede imediat \u00een el\u201d (Sir 6,7). Dumnezeu face acela\u0219i lucru cu poporul s\u0103u \u00een de\u0219ert, \u00een cei patruzeci de ani ai experien\u021bei exodului. \u00cen Dt 8 se spune c\u0103 Domnul \u0219i-a condus poporul acolo pentru a-l pune la \u00eencercare, pentru a-l umili (vv. 3-4), dar apoi explic\u0103 faptul c\u0103 acest lucru a fost f\u0103cut pentru a afla ce este \u00een inima omului \u0219i pentru ca omul s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nu doar pentru hran\u0103, ca animalele, ci pentru fiecare cuv\u00e2nt care iese din gura lui Dumnezeu. Deuteronomul trebuia cu siguran\u021b\u0103 s\u0103 explice, cu ajutorul imaginii celor patruzeci de ani \u00een pustiu, acea experien\u021b\u0103 tragic\u0103 care fusese exilul, provocat de p\u0103catul poporului. \u00cen acest sens, de\u0219ertul fusese, de asemenea, o experien\u021b\u0103 de iertare a p\u0103catelor. Acest lucru nu se poate aplica lui Isus, care nu p\u0103c\u0103tuise, dar aceast\u0103 indica\u021bie \u00eent\u0103re\u0219te apoi importan\u021ba \u00eencerc\u0103rilor, care nu este ceva de neglijat, un pre\u021b de pl\u0103tit pentru a remite o datorie, ci un exerci\u021biu care este bun pentru to\u021bi, chiar \u0219i pentru cei care sunt deja perfec\u021bi! Tocmai faptul de a fi pus la \u00eencercare \u00een timpul celor patruzeci de zile i-a permis lui Isus s\u0103 fie preg\u0103tit \u00een momentul arest\u0103rii lui Ioan: datorit\u0103 de\u0219ertului pe care Duhul l-a f\u0103cut s\u0103-l experimenteze, \u0219tie s\u0103 \u00eenfrunte dificult\u0103\u021bile vie\u021bii f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u021be, ci mai degrab\u0103 relans\u00e2nd vestirea Evangheliei! \u00cen timpul \u0219ederii sale, Isus se afl\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Satana, cu \u201efiarele\u201d de\u0219ertului \u0219i cu \u00eengerii care \u00eel slujesc. \u00cenva\u021b\u0103 astfel, \u00eentr-un mediu ostil, s\u0103 lupte cu r\u0103ul, dar \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 m\u00e2ng\u00e2ietorii (\u00eengerii).<\/p>\n

Este o descriere fascinant\u0103 a cre\u0219tinului care trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be tocmai cum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een medii ostile (nu putem a\u0219tepta \u00eentotdeauna cele mai bune condi\u021bii pentru o vestire mai frumoas\u0103, mai eficient\u0103, mai clar\u0103), urm\u0103rind \u00een acela\u0219i timp cu curaj pasiunea sa pentru Evanghelie. \u00cenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 \u00eendur\u0103m \u00eencerc\u0103rile, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 nu ne oprim \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor.<\/p>\n

\uf0fe Credin\u021ba cre\u0219te \u00een \u00eencerc\u0103ri.<\/strong> Tr\u0103ind pe baza credin\u021bei, descoperim puterea Evangheliei, energia ei care ne permite s\u0103 facem fa\u021b\u0103 la tot felul de \u00eencerc\u0103ri, motiv pentru care cre\u0219tinul nu se mai teme de ispite, \u00eentruc\u00e2t anumite \u00eencerc\u0103ri sunt mai degrab\u0103 o ocazie de a experimenta \u00eenc\u0103 o dat\u0103 grija lui Dumnezeu, care nu lipse\u0219te s\u0103 ne sprijine \u00een \u00eencercare. Marcu nu s-a exprimat cu privire la con\u021binutul ve\u0219tii bune, dar \u0219i-a \u00eenceput relatarea astfel: \u201e\u00cenceputul evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu\u201d. Juc\u00e2ndu-ne pe sensul cuv\u00e2ntului arch\u1e17,<\/em> am putea \u00een\u021belege c\u0103 Evanghelia \u00eel are ca \u00eenceput, ca baz\u0103, pe Isus Cristos: el \u00eensu\u0219i este vestea cea bun\u0103, a mor\u021bii \u0219i a \u00eenvierii, care ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m orice provocare a vie\u021bii cu exemplul \u0219i cu puterea sa, p\u00e2n\u0103 la a experimenta c\u0103 nici \u00een moarte Dumnezeu nu ne abandoneaz\u0103. \u00cen acest fel, redescoperind de fiecare dat\u0103 c\u0103 Dumnezeu este cu noi \u0219i nu ne abandoneaz\u0103, putem s\u0103 ne convertim cu adev\u0103rat \u0219i s\u0103 ne dep\u0103\u0219im temerile care ne fac s\u0103 ne \u00eendoim de el, care ne fac s\u0103 credem c\u0103 nu este acolo sau, dac\u0103 exist\u0103, c\u0103 este distant, deta\u0219at. Nu este a\u0219a: el este \u00eentotdeauna cu noi \u0219i este mai ales \u00een momentele de \u00eencercare.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Isus ispitit \u00een pustie\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 468<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. PRIMA DUMINIC\u0102 DIN POSTUL MARE 18 februarie 2024 \u00a0PU\u0218I LA \u00ceNCERCARE, PENTRU A CRE\u0218TE \u00ceN CREDIN\u021a\u0102 \u00cen Evanghelie […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35929,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35928"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35928"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35928\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35930,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35928\/revisions\/35930"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}