{"id":35903,"date":"2024-02-13T21:19:21","date_gmt":"2024-02-13T18:19:21","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35903"},"modified":"2024-02-13T21:19:21","modified_gmt":"2024-02-13T18:19:21","slug":"intoarcerea-la-convertire-meditatie-pentru-miercurea-cenusii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/02\/13\/intoarcerea-la-convertire-meditatie-pentru-miercurea-cenusii\/","title":{"rendered":"\u201e\u00centoarcerea la convertire\u201d – Medita\u021bie pentru Miercurea Cenu\u0219ii"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>TIMPUL POSTULUI MARE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>\uf0c4 Timpul Postului Mare<\/strong> \u00een cadrul anului liturgic este \u00eentotdeauna definit ca un timp de convertire<\/strong>, de medita\u021bie <\/strong>asupra propriei vie\u021bi de credin\u021b\u0103 \u0219i de confruntare<\/strong> cu propria fidelitate fa\u021b\u0103 de Evanghelie.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Liturghia Cuv\u00e2ntului din Anul B, prin evangheliile lui Marcu \u0219i Ioan, ne \u00eenso\u021be\u0219te \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de redescoperire a sensului autentic<\/strong> al unor realit\u0103\u021bi decisive pentru drumul nostru spiritual.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Valoarea Legii ca dar \u0219i nu ca idol; puritatea \u0219i sinceritatea cultului \u0219i a rug\u0103ciunii; fidelitatea fa\u021b\u0103 de Cuv\u00e2nt \u0219i fa\u021b\u0103 de leg\u0103m\u00e2ntul cu Dumnezeu \u00een fa\u021ba \u00eencerc\u0103rii r\u0103ului; adev\u0103ratul sens al d\u0103ruirii de sine \u0219i al mor\u021bii fa\u021b\u0103 de sine.<\/em><\/p>\n

\uf0c4 Acestea sunt c\u00e2teva dintre temele decisive pentru credin\u021ba cre\u0219tin\u0103, pe care \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie din Postul Mare suntem chema\u021bi s\u0103 le repunem \u00een centru, pentru a putea ajunge la <\/em>C<\/em><\/strong>elebrarea <\/em><\/strong>T<\/em><\/strong>ridu<\/em><\/strong>mu<\/em><\/strong>lui pascal <\/em><\/strong>cu sufletul preg\u0103tit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 misterul m\u00e2ntuitor care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een fa\u021ba noastr\u0103 \u00een evenimentul iubirii lui Dumnezeu care este Cel R\u0103stignit.<\/em><\/p>\n

\u25b9<\/strong> Miercurea Cenu\u0219ii:<\/strong> \u00centoarcerea la convertire. \u00cenceputul drumului din Postul Mare ne cheam\u0103, ca \u00eentotdeauna, la convertire, la redescoperirea sensului autentic \u0219i sincer al practicilor noastre de credin\u021b\u0103, pentru ca acestea s\u0103 nu fie \u201eformalit\u0103\u021bi\u201d exterioare, ci acte concrete de \u00eentoarcere la Dumnezeu \u0219i de a ne l\u0103sa transforma\u021bi de iubirea sa pentru noi.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 1-a din Postul Mare:<\/strong> pus la \u00eencercare, pentru a cre\u0219te \u00een credin\u021b\u0103. Textele liturghiei ne spun cum \u00eentotdeauna via\u021ba de credin\u021b\u0103 este marcat\u0103 de confruntarea dintre bine \u0219i r\u0103u, dintre p\u0103catul care ne \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 de Dumnezeu \u0219i iubirea divin\u0103 care \u00ee\u0219i re\u00eennoie\u0219te leg\u0103m\u00e2ntul cu noi. A\u0219a \u00eencepe c\u0103l\u0103toria \u0219i pentru Isus, ispitit \u00een de\u0219ert, dar chemat s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 2-a din Postul Mare:<\/strong> adev\u0103ratul dar al Fiului. Povestea lui Abraham \u0219i a lui Isaac, precum \u0219i revela\u021bia filia\u021biei lui Isus, ne deschid ochii asupra adev\u0103ratei imagini a lui Dumnezeu, cel care nu vrea sacrificii, ci o via\u021b\u0103 solid\u0103 de credin\u021b\u0103; un Tat\u0103 care este gata s\u0103 \u00ee\u0219i d\u0103ruiasc\u0103 propriul Fiu, pentru c\u0103 numai astfel poate ajunge cu iubirea sa la \u00eentreaga omenire.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 3-a din Postul Mare:<\/strong> Templul cel nou, \u00eemplinirea Legii. Textul Decalogului care deschide liturgia Cuv\u00e2ntului ne cheam\u0103 \u00eenapoi la semnul prin excelen\u021b\u0103 al leg\u0103m\u00e2ntului lui Dumnezeu cu poporul.<\/p>\n

Un semn care \u00ee\u0219i va g\u0103si \u00eemplinirea \u0219i interpretarea autentic\u0103 \u00een cuvintele lui Isus despre Templul nou, care cheam\u0103 la credin\u021b\u0103 \u0219i la deschiderea darului Tat\u0103lui \u00een Fiul.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 4-a din Postul Mare:<\/strong> primirea Cuv\u00e2ntului, pentru a ne \u00eentoarce la m\u00e2ntuire. Realitatea lumii noastre ne confrunt\u0103 cu p\u0103catul \u0219i cu prezen\u021ba r\u0103ului. Cu toate acestea, amintirea lui Dumnezeu, fidelitatea fa\u021b\u0103 de leg\u0103m\u00e2ntul s\u0103u \u0219i credin\u021ba \u00een cel care s-a f\u0103cut trup sunt pilonii pe care se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 via\u021ba de credin\u021b\u0103 a celuicredincios, de la poporul lui Israel \u00een \u021bara exilului, p\u00e2n\u0103 la noul popor al lui Dumnezeu care tr\u0103ie\u0219te \u00een lumea de ast\u0103zi.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica a 5-a din Postul Mare:<\/strong> ascultarea de legea iubirii. Sacrificiul de sine, acceptarea darului p\u00e2n\u0103 la moarte, nu este o ur\u0103 steril\u0103 fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, ci o \u00eencredere care recunoa\u0219te \u00een aceast\u0103 d\u0103ruire de sine \u00eemplinirea leg\u0103m\u00e2ntului pe care Dumnezeu l-a \u00eencheiat cu poporul s\u0103u. Numai dac\u0103 se deschide spre via\u021ba \u00een iubire, moartea devine cu adev\u0103rat un instrument de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

\u25b9<\/strong> Duminica Floriilor:<\/strong> via\u021ba deplin\u0103 este iubirea care se d\u0103ruie\u0219te. Figura Slujitorului suferind din Isaia ne introduce \u00een liturgia Cuv\u00e2ntului, care culmineaz\u0103 cu relatarea Patimilor. \u201eResturile\u201d din Betania prefigureaz\u0103 simbolic logica darului lui Isus, un surplus de iubire care, de la Cel R\u0103stignit, poate deveni surs\u0103 de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

MIERCUREA CENU\u0218II<\/u><\/strong><\/p>\n

14 FEBRUARIE 2024<\/strong><\/p>\n

\u00ceNTOARCEREA LA CONVERTIRE<\/strong><\/p>\n

Textele liturgiei din Miercurea Cenu\u0219ii se concentreaz\u0103 pe tema convertirii, \u00een\u021beleas\u0103 biblic ca fiind oportunitatea de a ne \u00eentoarce la Dumnezeu. Postul Mare este astfel prezentat ca un moment \u00een care descoperim c\u0103 suntem pierdu\u021bi, departe de Domnul. Practica religioas\u0103 poate c\u0103dea, din cauza caracterului s\u0103u ordinar, \u00eentr-un ritualism al obi\u0219nuin\u021bei, \u00een care se fac multe lucruri, dar nu \u00eentotdeauna cu cea mai sincer\u0103 motiva\u021bie. \u00cen pasajul evanghelic<\/em><\/strong>, Isus ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 retr\u0103im o dimensiune intim\u0103 \u0219i sincer\u0103 cu Dumnezeu, s\u0103 \u00eel redescoperim ca pe un Tat\u0103, nu doar \u201eal nostru\u201d, ci legat de fiecare dintre noi \u00een mod personal, care ne a\u0219teapt\u0103 \u00een taina \u201ecamerei\u201d \u0219i a inimii. Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> ne aminte\u0219te: c\u0103utarea unei liturghii sincere este o datorie a \u00eentregii comunit\u0103\u021bi \u0219i c\u0103 aceast\u0103 convertire este posibil\u0103; dac\u0103 ne \u00eentoarcem la Dumnezeu, \u0219i el \u00ee\u0219i va schimba atitudinea \u0219i din repro\u0219 va \u0219ti s\u0103 devin\u0103 un chip iubitor, precum cel pe care Paul l-a descoperit \u00een Cristos (a doua lectur\u0103)<\/em><\/strong>, care a murit pentru el, transform\u00e2ndu-l \u00een cel mai mare vestitor al Cuv\u00e2ntului.<\/p>\n

O CALE A NOUT\u0102\u021aII<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Postul Mare \u00eel conduce pe fiecare cre\u0219tin pe un drum al nout\u0103\u021bii, pentru a experimenta o nou\u0103 prim\u0103var\u0103 a duhului. Este o cale veche, \u00eencercat\u0103 \u0219i testat\u0103 \u0219i totu\u0219i mereu bogat\u0103 \u00een descoperiri. Ne conduce la descoperirea a ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat, a ceea ce este esen\u021bial. Ea ne deschide inimile spre iubirea lui Dumnezeu \u0219i a aproapelui \u0219i le smulge din \u00eenchisorile egoismului. Cum reu\u0219e\u0219te Postul Mare s\u0103 realizeze toate acestea?<\/p>\n

Prin post, o practic\u0103 str\u0103veche care readuce armonia \u00een trup \u0219i \u00eel face s\u0103 t\u00e2njeasc\u0103 dup\u0103 ceea ce conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t orice hran\u0103: el, Dumnezeu, prezen\u021ba sa, Cuv\u00e2ntul s\u0103u. Postul este un medicament tradi\u021bional, extrem de simplu, dar eficient. Ne face s\u0103 sim\u021bim o oarecare foame, astfel \u00eenc\u00e2t foamea care, prea adesea, este acoperit\u0103 de rela\u021bia noastr\u0103 consumerist\u0103 cu m\u00e2ncarea iese la suprafa\u021b\u0103. \u0218i este foamea de sens, de lumin\u0103, de \u00een\u021belepciune, de fraternitate.<\/p>\n

Prin faptele de milostenie suntem distra\u0219i de la bolile noastre, de la suferin\u021bele noastre m\u0103runte, \u0219i suntem f\u0103cu\u021bi s\u0103 ne aplec\u0103m c\u0103tre cel\u0103lalt, c\u0103tre cei care sunt \u201e\u00een suferin\u021b\u0103 \u0219i nu \u0219tiu cum s\u0103 se descurce\u201d.<\/p>\n

Aceasta ne face s\u0103 cunoa\u0219tem compasiunea, care este dorin\u021ba de a purta cu noi povara celuilalt. Ne face s\u0103 ne \u00eentindem m\u00e2na \u0219i inima. Ea ne face s\u0103 alegem calea ajutorului concret, plin de iubire \u0219i discre\u021bie.<\/p>\n

Prin rug\u0103ciunea care izvor\u0103\u0219te, \u00een primul r\u00e2nd, din dorin\u021ba de Dumnezeu, nu din repetarea unor formule sau din nevoia de a primi ceva. Aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 este flac\u0103ra autentic\u0103 a rug\u0103ciunii, ea o men\u021bine aprins\u0103 \u0219i vie. Este dorin\u021ba de a-l \u00eent\u00e2lni, de a-l asculta, este timpul \u201epierdut\u201d pentru el, f\u0103r\u0103 a m\u0103sura minutele care trec. Scufundarea \u00een acea a\u0219teptare care \u00eel caracterizeaz\u0103 pe orice credincios autentic, \u00eensetat de Dumnezeu. Drumuri str\u0103vechi, care ne sunt propuse \u0219i \u00een acest an. Remedii bune pentru a ne vindeca inima bolnav\u0103. Propuneri simple, dar eficiente, pentru a ne face s\u0103 tr\u0103im \u00een ritmul lui Dumnezeu, al prezen\u021bei sale de bucurie \u0219i de pace.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Profetul Ioel invit\u0103 poporul s\u0103 se adune pentru a recunoa\u0219te c\u0103 s-a ab\u0103tut de la c\u0103ile lui Dumnezeu \u0219i pentru a invoca iertarea sa: numai astfel poate face loc unui Dumnezeu care simte \u00eentotdeauna iubire \u0219i compasiune pentru umanitate.<\/p>\n

Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Psalmul 50 este rug\u0103ciunea curajoas\u0103 a celor care \u00ee\u0219i recunosc gre\u0219elile \u0219i recunosc gravitatea lor: iertarea lui Dumnezeu poate fi doar invocat\u0103 \u0219i nu cump\u0103rat\u0103, pentru c\u0103 nimic din ceea ce putem face nu poate compensa cu adev\u0103rat r\u0103ul pe care l-am f\u0103cut.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> A te l\u0103sa reconciliat cu Dumnezeu este o alegere la care Paul \u0219i ceilal\u021bi evangheli\u0219ti nu pot dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eendemne: Dumnezeu, \u00een Isus Cristos, a ales s\u0103 ierte \u00eentotdeauna, dar depinde de noi, \u00een mod liber, s\u0103 accept\u0103m sau nu aceast\u0103 milostivire.<\/p>\n

Evanghelia:<\/em><\/strong> De trei ori cuv\u00e2ntul \u201eipocri\u021bi\u201d pronun\u021bat de Isus arunc\u0103 o judecat\u0103 grea, nu asupra p\u0103c\u0103to\u0219ilor publici \u0219i recidivi\u0219ti, ci asupra celor pio\u0219i care fac la fel de mult\u0103 publicitate religiozit\u0103\u021bii lor. Religia poate fi \u00een mod tragic goal\u0103, adic\u0103 lipsit\u0103 de credin\u021b\u0103, \u00een sensul unei rela\u021bii cu Dumnezeu care s\u0103 fie autosuficient\u0103.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Cartea lui Ioel este cunoscut\u0103 pentru unele imagini distructive, cum ar fi cea a l\u0103custelor: \u201eCel care a l\u0103sat l\u0103custa a devorat omida; cel care a l\u0103sat omida a devorat greierele\u201d (1, 4). Concluzia este c\u0103 \u021bara este devastat\u0103 \u0219i \u021bara \u00een doliu (1, 10): ne preg\u0103tim pentru ziua Domnului, dar \u00een sens negativ.<\/p>\n

Va fi de fapt o zi de \u00eentuneric \u0219i de bezn\u0103, o zi de nori \u0219i de \u00eentuneric (2,2). Tocmai \u00een acest punct intervine pasajul din liturgia noastr\u0103: Dumnezeul Primului Leg\u0103m\u00e2nt nu dore\u0219te, \u00een adev\u0103r, distrugerea. Textul biblic folose\u0219te imaginea iubirii geloase (2,18), \u00een mod evident un antropomorfism, care nu trebuie \u00een\u021beles literal, dar este util pentru a exprima pasiunea lui Dumnezeu, care, \u00een fa\u021ba tr\u0103d\u0103rii iubitei sale, nu o abandoneaz\u0103 \u0219i nici nu se arat\u0103 indiferent. Poporul lui Israel a cunoscut exilul \u0219i acolo s-a \u00eentrebat dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r Dumnezeu a plecat pentru totdeauna, dac\u0103 iubirea sa a luat sf\u00e2r\u0219it. A\u0219a s-au situat celelalte popoare, conduc\u0103torii lor, care l-au \u00eentrebat pe Israel unde este Dumnezeul lor (2,17). \u00cen realitate, prin amenin\u021b\u0103rile sale, YHWH aminte\u0219te consecin\u021bele r\u0103ului \u0219i \u00een acest fel \u00ee\u0219i arat\u0103 adev\u0103rata sa iubire, deoarece sper\u0103 ca acest gest extrem s\u0103 devin\u0103 un prilej de convertire. \u0218i a\u0219a cum a fost pentru experien\u021ba exilului, la fel este \u0219i pentru fiecare caz de r\u0103utate. Se poate ca Dumnezeu s\u0103 se retrag\u0103 de la noi pentru o clip\u0103: dar din aceast\u0103 experien\u021b\u0103 tragic\u0103 putem trage o lec\u021bie care ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 ne \u00eentoarcem la el cu o iubire \u0219i mai profund\u0103!<\/p>\n

\uf0fe \u00centoarcerea la Dumnezeu.<\/em><\/strong> \u0218i exact asta ne propune Biblia noastr\u0103: Dumnezeu ne cere s\u0103 ne \u00eentoarcem (\u0161\u00fbbh<\/em>), s\u0103 facem acea r\u0103sturnare care pare imposibil\u0103 \u0219i care este \u00een schimb \u00eemplinirea credin\u021bei care dep\u0103\u0219e\u0219te propriul p\u0103cat \u0219i \u00eenvinge teama de vreo pedeaps\u0103 din partea Domnului. Nu trebuie s\u0103 facem ca prietenii lui Iob, care caut\u0103 cu disperare un p\u0103cat pentru care ar trebui s\u0103 fie acuzat; dar nici nu trebuie s\u0103 ne resemn\u0103m cu r\u0103ul ca pe un mister despre care nu putem spune nimic. Textul biblic ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 mergem la inim\u0103: putem transforma fiecare ocazie de durere \u00eentr-un act de con\u0219tientizare, \u00eentr-o practic\u0103 de convertire continu\u0103. Textul insist\u0103 asupra verbului a se \u00eentoarce de dou\u0103 ori, iar celor care realizeaz\u0103 aceast\u0103 \u00eentoarcere spre Dumnezeu, Dumnezeu le arat\u0103 \u0219i adev\u0103rata sa fa\u021b\u0103, cea a iubirii. De fapt, Dumnezeu se schimb\u0103 \u0219i el (dar verbul ebraic este mereu acela\u0219i, \u0161\u00fbbh<\/em>), demonstr\u00e2nd c\u0103 Dumnezeu nu este un tiran absolut, c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencepe un r\u0103zboi este obligat s\u0103 \u00eel termine. \u00cen realitate, absolutul lui Dumnezeu const\u0103 \u00een iubire: de aceea Ioel aminte\u0219te celebrul text din Ex 34, \u00een care Dumnezeu \u00ee\u0219i dezv\u0103luie numele de mil\u0103 dup\u0103 episodul vi\u021belului de aur. Gra\u021bie mijlocirii lui Moise, YHWH l-a iertat pe Israel, ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eencet la m\u00e2nie, adic\u0103 mai puternic dec\u00e2t propria sa putere. Aici, \u00een lectura noastr\u0103, cererea de iertare nu este \u00eencredin\u021bat\u0103 marelui profet, ci preo\u021bilor care conduc o mare liturghie, convocat\u0103 de sunetul cornului \u0219i la care particip\u0103 tot Israelul, de la b\u0103tr\u00e2ni la copii. \u00cen acest fel, poporul \u00eensu\u0219i, prin post, este cel care \u00ee\u0219i arat\u0103 sinceritatea convertirii sale. Dumnezeu nu este interesat de hainele zdren\u021buite \u0219i de alte gesturi exterioare frapante: \u00een schimb, el iube\u0219te inima c\u0103it\u0103 \u0219i sincer\u0103 de poc\u0103in\u021b\u0103, care \u00eel face pe popor s\u0103 simt\u0103 c\u0103 este un popor de p\u0103c\u0103to\u0219i.<\/p>\n

C\u00e2t de important ar fi \u0219i pentru noi, cei de ast\u0103zi, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 facem din fiecare eveniment trist, tragic \u0219i distructiv (cum ar fi Covidul sau r\u0103zboiul) o ocazie de a reg\u00e2ndi via\u021ba comun\u0103, de a reface angajamentul nostru pentru s\u0103n\u0103tatea tuturor, a celor mai fragili, pentru o convertire care s\u0103 fie cu adev\u0103rat o schimbare de via\u021b\u0103 pentru \u00eentregul popor, devenit mai unit \u0219i nu mai individualist.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Textele pauline sunt \u00eentotdeauna de o mare pregnan\u021b\u0103, iar textul liturgic trebuie \u00een\u021beles pe fundalul \u00eentregii scrisori: oprirea la un verset ar putea, de fapt, s\u0103 strice \u00een\u021belegerea mesajului! Expresia \u201eel l-a f\u0103cut p\u0103cat de dragul nostru\u201d ar putea fi chiar blasfem\u0103toare dac\u0103 nu este \u00een\u021beleas\u0103 corect: un D<\/u><\/strong>umnezeu<\/u><\/strong> sadic<\/u><\/strong>, care se nume\u0219te pe sine Tat\u0103 \u0219i apoi \u00ee\u0219i tortureaz\u0103 fiul pentru a-i r\u0103scump\u0103ra pe al\u021bii, nu este<\/u><\/strong> cu siguran\u021b\u0103 sensul mesajului paulin<\/u><\/strong>!<\/p>\n

\uf0fe L\u0103ud\u0103ro\u0219enia lui Paul.<\/em><\/strong> Paul este un autor adesea polemic \u0219i mai ales iubitor de paradoxuri: \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba sa este paradoxal\u0103, trece de la a fi persecutor al lui Cristos la a fi apostolul s\u0103u, \u0219i tocmai pentru c\u0103 a experimentat puterea perturbatoare a lui Dumnezeu, el poate m\u0103rturisi acest lucru \u00een scrisorile sale prin expresii tran\u0219ante.<\/p>\n

\u00cen a doua epistol\u0103 c\u0103tre Corinteni, apostolul neamurilor trebuie s\u0103 se apere de anumite acuza\u021bii care i se aduc: el se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 ar trebui de fapt s\u0103 prezinte scrisori de recomandare care s\u0103 justifice ac\u021biunea sa misionar\u0103 (3,1). De fapt, Paul declar\u0103 c\u0103 nu are nevoie s\u0103 fac\u0103 acest lucru: el are deja lauda sa, care const\u0103 \u00eentr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 curat\u0103 \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, pentru care a pornit s\u0103 vesteasc\u0103 pretutindeni f\u0103r\u0103 s\u0103 se cru\u021be pe sine (1,12). \u00centr-adev\u0103r, lauda lui sunt credincio\u0219ii din Corint, rodul activit\u0103\u021bii sale misionare: indiferent de problemele care au ap\u0103rut \u0219i de acuza\u021biile aduse lui Paul, istoria concret\u0103 a predic\u0103rii sale este solid\u0103. Cea mai mare laud\u0103 a lui Paul este c\u0103 tezaurul s\u0103u const\u0103 \u00een faptul c\u0103 a fost cucerit de iubirea lui Cristos, iubire pe care a manifestat-o repet\u00e2nd de dou\u0103 ori expresia \u201eunul a murit pentru to\u021bi\u201d(2Cor 5,14-15). Aceast\u0103 veche expresie cre\u0219tin\u0103 rezum\u0103 evenimentul r\u0103stignirii lui Cristos: nu a fost o moarte oarecare, ci un eveniment m\u0103re\u021b prin care Dumnezeu \u0219i-a manifestat iubirea fa\u021b\u0103 de omenire, pentru c\u0103 singurul drept, care nu p\u0103c\u0103tuise, a decis, conform planului Tat\u0103lui, s\u0103 se jertfeasc\u0103 pe sine \u00een locul tuturor celorlal\u021bi care, fiind vinova\u021bi, vor fi victimele unei judec\u0103\u021bi drepte.<\/p>\n

Prin urmare, Dumnezeu a r\u0103sturnat conceptul de dreptate \u0219i de judecat\u0103, pentru c\u0103 dac\u0103 ar fi trebuit s\u0103 efectueze o judecat\u0103 real\u0103, nimeni nu s-ar fi m\u00e2ntuit: \u00een moartea lui Cristos, \u00eens\u0103, s-a n\u0103scut ceva nou, pentru c\u0103 \u00een el suntem f\u0103pturi noi (5,17). Pasajul din liturgia de ast\u0103zi explic\u0103 faptul c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut toate acestea pentru ca \u201epentru ca noi s\u0103 cunoa\u015ftem justificarea lui Dumnezeu \u00een el\u201d (v. 21). Acest Dumnezeu este drept nu pentru c\u0103 ne pedepse\u0219te, ci pentru c\u0103, \u00een fa\u021ba r\u0103ut\u0103\u021bii noastre, a g\u0103sit un instrument de reconciliere care este Cristos, Fiul s\u0103u. Aceast\u0103 noutate devine o veste at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t nu se poate face ca \u0219i cum nu s-ar \u00eent\u00e2mpla nimic: cine o accept\u0103, i se cere s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 misiune \u0219i s\u0103 devin\u0103 nu doar ambasadori, ci \u0219i colaboratori ai lui Dumnezeu. \u00cen aceasta const\u0103 adev\u0103rata convertire, \u00een descoperirea c\u0103 suntem iubi\u021bi \u0219i, prin urmare, creaturi noi. Desigur, cre\u0219tinul caut\u0103 dreptatea, dar nu mai este vorba de o pasiune antropologic\u0103 pentru virtu\u021bile umane \u0219i pentru via\u021ba bun\u0103, fie c\u0103 este \u00een\u021beleas\u0103 din punct de vedere filosofic sau etic.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\uf0fe Un rit sincer.<\/em><\/strong> Pasajul evanghelic propune trei practici de milostenie: pomana, rug\u0103ciunea \u0219i postul. \u00cen acest sens, Matei preia modelul tradi\u021bional iudaic de dreptate care se realizeaz\u0103 \u00een formule concrete \u0219i precise. Totu\u0219i, nu se poate pune \u00een contrast acest model de dreptate cu justificarea paulin\u0103 pe care am comentat-o \u00een a doua lectur\u0103. De fapt, chiar \u0219i \u00een aceast\u0103 evanghelie, punctul central nu sunt practicile, ac\u021biunile sau faptele concrete: \u00eentrebarea fundamental\u0103 se refer\u0103 la stilul \u00een care se realizeaz\u0103 aceast\u0103 dreptate.<\/p>\n

Exist\u0103 o practic\u0103 care este du\u0219manul drept\u0103\u021bii \u00eens\u0103\u0219i, care o ucide, pentru c\u0103 anumite ac\u021biuni sunt realizate nu cu sinceritate, ci \u00een alte scopuri, adic\u0103 pentru a fi observate \u0219i admirate de oameni! Miza nu este diferit\u0103 de cea a primei lecturi: desigur, acolo se insist\u0103 asupra dimensiunii publice, deoarece ritul a fost conceput ca un eveniment al poporului, dar problema este identic\u0103, deoarece se cere o convertire cu adev\u0103rat sincer\u0103.<\/p>\n

\u00cen evanghelie, discursul devine personal \u0219i acest lucru cel mult \u00eent\u0103re\u0219te cerin\u021ba de sinceritate: nimeni nu poate judeca un act public, necunosc\u00e2nd spiritul tuturor celorlal\u021bi participan\u021bi la rit, dar fiecare poate (ba chiar trebuie) s\u0103 lucreze asupra propriei inimi \u0219i s\u0103-\u0219i cerceteze propria con\u0219tiin\u021b\u0103. Curentul profetic a cerut \u00eentotdeauna ca \u00eendeplinirea actului religios s\u0103 fie sincer\u0103: dec\u00e2t s\u0103 \u00eendepline\u0219ti rituri cu dubl\u0103 inten\u021bie, mai bine nu le \u00eendepline\u0219ti! Textul biblic nu vrea s\u0103 anuleze orice ritual, pentru c\u0103 sentimentul religios trebuie s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 \u00een continuare forme \u0219i moduri de exprimare, dar acestea trebuie s\u0103 fie pure, sincere, altfel ar nega entitatea pe care ar vrea \u0219i ea s\u0103 o onoreze, acea dimensiune divin\u0103 care r\u0103m\u00e2ne tainic\u0103 \u0219i nu dictat\u0103 \u00een mod divers de motive ulterioare utilitariste.<\/p>\n

\uf0fe Legea \u0219i rela\u021bia cu Dumnezeu.<\/em><\/strong> Isus, care \u00een Mt 5-7, ca un nou Moise, promulg\u0103 pe munte propria sa versiune a T\u00f4r\u00e2h<\/em>, nu elimin\u0103 nimic din Primul Leg\u0103m\u00e2nt (5,17), ci ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 mergem la inima respect\u0103rii Legii. Pentru poporul lui Israel, aceasta era un leg\u0103m\u00e2nt, care ne \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103-l cunoa\u0219tem pe Dumnezeu ca pe cineva apropiat, divin. Respectarea Legii a avut \u0219i are sensul de apartenen\u021b\u0103: prin respectarea legilor sale, credincio\u0219ii se simt lega\u021bi de Dumnezeu, corespund iubirii sale care i-a ales \u0219i i-a eliberat din sclavie.<\/p>\n

De aceea, evanghelia acestei liturgii repet\u0103 de trei ori expresia Tat\u0103l t\u0103u<\/em>: evident, termenul de tat\u0103 se refer\u0103 la rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru<\/em>, care ar fi fost cuprins\u0103 \u00een pasajul nostru (dar pe care liturgia a preferat s\u0103 o taie), \u00een timp ce adjectivul posesiv la persoana a doua spune exact acest angajament de a construi o rela\u021bie personal\u0103 apropiat\u0103, direct\u0103 \u0219i intim\u0103 cu Dumnezeu. El vede chiar \u0219i \u00een ascuns: aceasta este \u00een mod clar o invita\u021bie de a nu-i ascunde nimic lui Dumnezeu, de a nu se juca complet cu el, de a reface din dimensiunea religioas\u0103 cea mai clar\u0103. De multe ori, \u00eens\u0103, atitudinea religioas\u0103 este doar o fa\u021bad\u0103: a o umple de spiritualitate \u0219i credin\u021b\u0103 este un mare angajament.<\/p>\n

De aceea, Isus se lupt\u0103 de-a lungul \u00eentregii evanghelii cu ipocri\u021bii, care sunt reprezenta\u021bi \u00een textul lui Matei de c\u0103rturari \u0219i farizei. Capitolul 23 din Matei este un exemplu perfect al modului \u00een care comportamentul lor este ipocrit: ei se a\u0219az\u0103 pe scaunul lui Moise, dar numai pentru c\u0103 acest lucru le permite s\u0103 primeasc\u0103 salut\u0103ri \u00een pie\u021be \u0219i s\u0103 fie numi\u021bi rabi<\/em>de c\u0103tre oameni. Ei \u0219tiu pe de rost legea, pe care o predau: \u0219i Isus spune s\u0103 le urmeze instruc\u021biunile, pentru c\u0103 ele sunt cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, dar ei \u00een\u0219i\u0219i nu tr\u0103iesc ceea ce cred.<\/p>\n

\uf0fe P\u0103catul ipocriziei.<\/em><\/strong> De fapt, \u00eens\u0103\u0219i predicarea lor este marcat\u0103 de concep\u021bia lor religioas\u0103: preceptele sunt poveri pe care trebuie s\u0103 le impun\u0103 celorlal\u021bi, dar pe care ei evit\u0103 cu grij\u0103 s\u0103 le poarte. Ei ar trebui s\u0103 \u00eenve\u021be iubirea lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 fac\u0103 s\u0103 intre c\u00e2t mai mul\u021bi oameni, dar \u00een schimb fac accesul imposibil pentru ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i pentru ceilal\u021bi (\u201eVai vou\u0103, c\u0103rturari \u0219i farisei, ipocri\u021bilor, care \u00eenchide\u021bi \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor \u00een fa\u021ba oamenilor; c\u0103ci nici voi nu intra\u021bi \u0219i nici pe cei care vor s\u0103 intre nu-i l\u0103sa\u021bi s\u0103 intre\u201d – Mt 23,13).<\/p>\n

Un exemplu concret al atitudinii lor este atunci c\u00e2nd \u00eel \u00eentreab\u0103 pe Isus ce s\u0103 fac\u0103 cu taxa din templu (Mt 22,16-18): ei \u00eel flateaz\u0103 pe Isus spun\u00e2nd c\u0103 el spune \u00eentotdeauna adev\u0103rul \u0219i c\u0103 nu se teme de nimeni, dar fac acest lucru doar \u00een speran\u021ba c\u0103 Isus va spune ceva \u00eempotriva romanilor, provoc\u00e2nd o revolt\u0103 pentru ca ei s\u0103 \u00eel poat\u0103 acuza \u0219i elimina. Ipocritul are, a\u0219adar, r\u0103utate \u00een inima sa \u0219i ceea ce face este doar o fa\u021bad\u0103: cuv\u00e2ntul ipocrit, de fapt, vine din greac\u0103, de la verbul mai tehnic de a juca<\/em>, a\u0219a cum fac actorii unei drame sau tragedii.<\/p>\n

Una dintre cele mai bune imagini ale p\u0103catului este tocmai divizarea persoanei, care \u00een cuvinte este lingu\u0219itoare \u0219i apoi \u00een inima sa are cu totul alte g\u00e2nduri, chiar \u0219i \u00eempotriva prietenilor \u0219i rudelor, pe care pretinde c\u0103 \u00eei iube\u0219te \u0219i \u00eempotriva c\u0103rora simte ur\u0103. De aceea, este clar c\u0103 c\u0103rturarii \u0219i fariseii sunt personaje folosite pentru a indica un risc care apar\u021bine tuturor credincio\u0219ilor. Ei, care ar fi trebuit s\u0103 fie cei mai instrui\u021bi pentru a-i educa pe ceilal\u021bi, sunt c\u0103l\u0103uze oarbe; \u00een acest punct \u00een\u021belegem c\u00e2t de profund \u0219i complex este discursul religios, nu doar din studiu sau din practica religioas\u0103, care, dac\u0103 este tr\u0103it\u0103 doar \u00een exterior, poate chiar s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 acele structuri de p\u0103cat pe care ar trebui s\u0103 le combat\u0103 \u00een realitate.<\/p>\n

\uf0fe Practica religioas\u0103 autentic\u0103.<\/em><\/strong> Prin ritualul impunerii cenu\u0219ii, liturghia ne cere a\u0219adar s\u0103 recunoa\u0219tem abisul inimii noastre, \u00een care locuiesc bunele inten\u021bii, dar \u0219i sentimente opuse pe care nu \u00eentotdeauna \u0219tim s\u0103 le control\u0103m. Textul evanghelic nu ne propune s\u0103 nu respect\u0103m practicile pioase, pentru c\u0103 ar fi doar gesturi ipocrite, ci s\u0103 le tr\u0103im profund.<\/p>\n

Pomana <\/em><\/strong>ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 renun\u021b\u0103m la ceva pentru noi \u00een\u0219ine, pentru c\u0103 \u0219tim c\u0103 am primit deja de la Dumnezeu mai mult dec\u00e2t avem nevoie. Practica postului<\/em><\/strong> este, de asemenea, un excelent exerci\u021biu spiritual (cf. Is 58): nu este o practic\u0103 a postirii, ci a recunoa\u0219terii faptului c\u0103 suntem carne (basar<\/em>), adic\u0103 fiin\u021be fragile, care au nevoie de hran\u0103 \u0219i nu numai. A experimenta postul \u00eenseamn\u0103 a \u00een\u021belege ce simte o persoan\u0103 pe care o vedem fl\u0103m\u00e2nd\u0103: \u0219i ea este basar<\/em>, carne fragil\u0103 expus\u0103 suferin\u021bei.<\/p>\n

Dac\u0103 am experimentat foamea sau setea, putem \u00een\u021belege ce simte aceast\u0103 alt\u0103 persoan\u0103, pe care nu o vom mai sim\u021bi ca pe un str\u0103in, ci ca pe un frate \u0219i o sor\u0103 care, ca \u0219i noi, sufer\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei este foame. Postul este un sacrificiu s\u0103rac \u0219i simplu, nu necesit\u0103 ritualuri speciale, nu are nevoie de procurarea vreunui instrument \u0219i, prin urmare, este \u00eentotdeauna practicabil.<\/p>\n

Practica religioas\u0103 este, prin urmare, sf\u00e2nt\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 grija fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi: a face din ea, \u00een schimb, din cauza ipocriziei noastre, o chestiune din care s\u0103 ob\u021binem ceva de la al\u021bii, este o adev\u0103rat\u0103 perversiune pe care textul evanghelic ne invit\u0103 s\u0103 o combatem.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 555 februarie\/martie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 230<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii \u00a0TIMPUL POSTULUI MARE 2024 \u00a0\uf0c4 Timpul Postului Mare \u00een cadrul anului liturgic este \u00eentotdeauna definit ca un timp […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35904,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[153],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35903"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35903"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35903\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35905,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35903\/revisions\/35905"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35904"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35903"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35903"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}