{"id":35801,"date":"2024-02-04T09:48:50","date_gmt":"2024-02-04T06:48:50","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35801"},"modified":"2024-02-04T13:35:53","modified_gmt":"2024-02-04T10:35:53","slug":"cuvantul-sensul-si-mantuirea-vietii-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/02\/04\/cuvantul-sensul-si-mantuirea-vietii-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCuv\u00e2ntul, sensul \u0219i m\u00e2ntuirea vie\u021bii\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a V-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A V-A TPA B<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>4 FEBRUARIE 2024<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>CUV\u00c2NTUL, SENSUL \u0218I M\u00c2NTUIREA VIE\u021aII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Enigma existen\u021bei se afl\u0103 \u00een centrul <strong><em>primei lecturi<\/em><\/strong>, \u00een care r\u0103sun\u0103 vocea aspr\u0103 a lui Iob, care descrie dureros angoasa vie\u021bii noastre muritoare. Privirea sa asupra vie\u021bii, \u00eens\u0103, nu disper\u0103, ci se \u00eencrede \u00een Domnul \u0219i caut\u0103 \u00een memoria sa fundamentul speran\u021bei sale. <strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> ne pune \u00een fa\u021ba angajamentului lui Paul \u00een vestirea Evangheliei, f\u0103c\u00e2ndu-se ultimul \u0219i s\u0103rac, renun\u021b\u00e2nd la drepturile pe care le-ar fi putut avea, pentru a da credibilitate operei sale \u0219i a-i conduce astfel pe oameni la \u00eent\u00e2lnirea cu m\u00e2ntuirea \u00een Isus Cristos. Isus, \u00een <strong><em>Evanghelie<\/em><\/strong>, \u00ee\u0219i demonstreaz\u0103 puterea prin vindecarea bolnavilor \u0219i exorcizarea demonilor. Miracolele, ca \u0219i \u00een cazul soacrei lui Petru, sunt semnul apropierii m\u00e2ntuitoare de Dumnezeu, Tat\u0103l de la care a venit Isus, la care se retrage pentru a se ruga \u0219i la care vrea s\u0103-i conduc\u0103 pe to\u021bi, \u00eentr-o misiune cu tr\u0103s\u0103turi universale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>UN GEST SEMNIFICATIV<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cei care au avut harul de a face un pelerinaj \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103 \u0219i au mers la Cafarnaum au putut verifica, a\u0219 spune, aproape atinge relatarea lui Marcu: \u201eIsus a ie\u0219it din sinagog\u0103 \u0219i s-a dus imediat \u00een casa lui Simon \u0219i a lui Andrei&#8230;\u201d. Pu\u021bine locuri din Palestina rezerv\u0103, ca acesta, surpriza de a da peste cl\u0103dirile care au fost martorele evenimentelor povestite. Tenacitatea \u0219i inteligen\u021ba arheologilor franciscani, de fapt, a scos la lumin\u0103 at\u00e2t sinagoga din secolul I, c\u00e2t \u0219i casa lui Petru. Prin urmare, este posibil s\u0103 o vizita\u021bi pe prima \u0219i, merg\u00e2nd c\u00e2\u021biva metri, s\u0103 ajunge\u021bi la cea de-a doua. \u00cen fa\u021ba pietrelor, care redau pasajul evanghelic, ne l\u0103s\u0103m absorbi\u021bi de poveste \u0219i for\u021ba gestului pe care Isus l-a f\u0103cut \u00een locuin\u021ba apostolului apare mai mult ca niciodat\u0103 \u00een ochii norocosului pelerin: o locuin\u021b\u0103 modest\u0103, unde a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un oaspete, g\u0103sind o primire cordial\u0103 \u0219i o odihn\u0103 binemeritat\u0103, \u00eentr-un spa\u021biu foarte str\u00e2mt \u0219i s\u0103rac.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De ce se acord\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 importan\u021b\u0103 vindec\u0103rii \u00een pasajul de ast\u0103zi? De ce reg\u0103sim mereu \u0219i mereu, ca \u00eentr-un refren, expresii care evoc\u0103 eliberarea de boli \u0219i lupta lui Isus \u00eempotriva demonilor? Pentru c\u0103 \u00een ele descoperim cine este Isus \u0219i ce ne ofer\u0103, tr\u0103s\u0103turile iubirii sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eEl s-a apropiat\u201d. Isus vrea s\u0103 se fac\u0103 \u201eaproapele\u201d fiec\u0103ruia dintre noi, s\u0103 se apropie de cei care sufer\u0103. El nu s-a mul\u021bumit s\u0103 ne ofere mesaje. A ales calea cea mai incomod\u0103, dar \u0219i cea mai concret\u0103: s\u0103 se fac\u0103 om, s\u0103 devin\u0103 unul dintre noi pentru a se \u201eapropia\u201d de noi, intr\u00e2nd \u00een aceast\u0103 poveste a noastr\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u201e&#8230;lu\u00e2nd-o de m\u00e2n\u0103\u201d.<\/em> Textul ne pune \u00een fa\u021b\u0103 un gest plin de for\u021b\u0103, deoarece Isus \u201eapuc\u0103\u201d literalmente acea m\u00e2n\u0103. Un contact care manifest\u0103 puterea \u0219i iubirea sa, lupta \u00eempotriva r\u0103ului, a oric\u0103rui r\u0103u care desfigureaz\u0103 \u0219i \u00eenrobe\u0219te existen\u021ba noastr\u0103, dar \u0219i tandre\u021bea, compasiunea pe care Isus o simte pentru cei care sufer\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eEl a f\u0103cut-o s\u0103 se ridice\u201d. Din pozi\u021bia \u00eentins\u0103 pe un pat, simbol al sl\u0103biciunii, al lipsei de putere, \u00een cea a celui care se bucur\u0103 de energie \u0219i poate face fa\u021b\u0103 cu \u00eencredere dificult\u0103\u021bilor \u0219i sarcinilor vie\u021bii cotidiene. Cum putem s\u0103 nu vedem \u00een aceasta scopul misiunii lui Isus? S\u0103 ne ofere fiec\u0103ruia dintre noi posibilitatea de a tr\u0103i \u00eentr-un mod nou \u0219i de a ne pune &#8211; la fel ca soacra lui Petru &#8211; \u00een slujba celorlal\u021bi.<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> \u2013 <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>\u00ceNT\u00c2LNIREA CU ISUS CARE VINDEC\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Luciano Manicardi<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evangheliile m\u0103rturisesc c\u0103 Isus a \u00eent\u00e2lnit un num\u0103r mare de oameni afecta\u021bi de diferite boli: deficien\u021be fizice (\u0219chiopi, orbi, surdo-mu\u021bi, paralitici), boli psihice,<span lang=\"RO\">(prin \u201eposeda\u021bi\u201d se \u00een\u021belege persoanele care sufer\u0103 de epilepsie, isterie, schizofrenie, adic\u0103 boli a c\u0103ror origine era atribuit\u0103 posed\u0103rii diabolice), <\/span>handicapuri \u0219i infirmit\u0103\u021bi mai mult sau mai pu\u021bin grave, cronice sau temporare (lepro\u0219ii, femeia care suferea de hemoragie, soacra lui Petru care suferea de o febr\u0103 mare). \u00cen centrul acestor episoade nu se afl\u0103 tehnici de vindecare sau forme de exorcizare, ci atitudinea uman\u0103 de ascultare \u0219i de primire a oamenilor, realitatea uman\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii. Isus ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 a vindeca \u00eenseamn\u0103 mai \u00eent\u00e2i de toate a \u00eent\u00e2lni. \u00cent\u00e2lnirea cu omenirea suferind\u0103 a constituit pentru Isus un fel de Biblie vie din care putea asculta lec\u021biile suferin\u021bei umane \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba arta compasiunii \u0219i a milei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evangheliile subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Isus \u00eei vindec\u0103 pe bolnavi (verbul grecesc <em>therap\u00e9uein<\/em>, \u201ea vindeca\u201d, apare de 36 de ori, \u00een timp ce verbul <em>iasth\u00e1i<\/em>, \u201ea vindeca\u201d, se g\u0103se\u0219te de 19 ori), iar a vindeca \u00eenseamn\u0103 a onora, a sluji, a avea grij\u0103 de cineva. Isus vede \u00een bolnav o persoan\u0103, \u00eei scoate \u00een eviden\u021b\u0103 unicitatea \u0219i se raporteaz\u0103 la el cu totalitatea fiin\u021bei sale, sesiz\u00e2ndu-i c\u0103utarea de sens, v\u0103z\u00e2ndu-l ca pe o creatur\u0103 capabil\u0103 de rug\u0103ciune \u0219i marcat\u0103 de p\u0103cat, mi\u0219cat\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i dispus\u0103 la deschiderea credin\u021bei, doritoare nu doar de vindecare, ci de ceea ce poate da plin\u0103tate \u00eentregii sale vie\u021bi. Isus vindec\u0103tor manifest\u0103 faptul c\u0103 ceea ce conteaz\u0103 este bolnavul, nu boala sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen \u00eent\u00e2lnirea cu bolnavii, Isus nu predic\u0103 niciodat\u0103 resemnarea, nu are atitudini fataliste, nu pretinde c\u0103 suferin\u021ba \u00eel apropie pe om de Dumnezeu, nu le cere oamenilor s\u0103-\u0219i ofere suferin\u021ba lui Dumnezeu, nu alimenteaz\u0103 atitudini de triste\u021be: el \u0219tie c\u0103 nu suferin\u021ba, ci iubirea salveaz\u0103. Isus caut\u0103 s\u0103 le redea bolnavilor integritatea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a vie\u021bii, lupt\u0103 \u00eempotriva bolii, spune nu r\u0103ului care desfigureaz\u0103 omul. Astfel, Isus face din vindec\u0103rile sale o adev\u0103rat\u0103 Evanghelie \u00een fapte, profe\u021bii ale \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u25b6 <strong>Un miracol dialogic.<\/strong> Majoritatea cititorilor evangheliilor atribuie vindec\u0103rile relatate de cele patru evanghelii lui Isus ca \u201eagent\u201d prin care se produc beneficiile \u00een bolnav. O astfel de lectur\u0103 este dezmin\u021bit\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i litera acestor relat\u0103ri. O analiz\u0103 a textelor implic\u0103 nu numai c\u0103 trebuie s\u0103 ne opunem unei astfel de lecturi, ci \u0219i s\u0103 aducem o clarificare semnificativ\u0103. \u00cen relat\u0103rile de vindecare, vindecarea este \u00een mod normal men\u021bionat\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, pe scurt, \u0219i este efectul comun al lui Isus \u0219i al unuia sau mai multor participan\u021bi la ac\u021biune. Este rodul rela\u021biei stabilite \u00eentre Isus \u0219i partenerul (partenerii) s\u0103u (s\u0103i). Prezentarea acestei rela\u021bii este cea care ocup\u0103 partea principal\u0103 a povestirii. Niciodat\u0103 omul nu este pur pasiv \u00een relatarea vindec\u0103rii. Lui i se cere s\u0103 se deschid\u0103 ac\u021biunii lui Dumnezeu, iar credin\u021ba este esen\u021bial\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Astfel, \u201emiracolul\u201d cap\u0103t\u0103 o structur\u0103 dialogic\u0103 ce reflect\u0103 \u00eens\u0103\u0219i structura m\u00e2ntuirii cre\u0219tine, \u00eent\u00e2lnirea dintre Cristos \u0219i fiin\u021ba uman\u0103 aflat\u0103 \u00een nevoie. Credin\u021ba este spa\u021biul \u0219i posibilitatea acestei \u00eent\u00e2lniri. Iar rug\u0103ciunea, care este coextensiv\u0103 cu credin\u021ba, exprim\u0103 dialogicalitatea vindec\u0103rii: cerere \u0219i invocare, rug\u0103ciune \u0219i m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103. Relatarea lucanic\u0103 a episodului vindec\u0103rii soacrei lui Petru \u00eel arat\u0103 pe Isus vindec\u00e2nd-o pe femeie \u00een urma mijlocirii ucenicilor (Lc 4,38-39: \u201e&#8230; ei s-au rugat lui pentru ea\u201d); Isus \u00eel vindec\u0103 pe b\u0103iatul epileptic la credin\u021ba \u0219i rug\u0103mintea tat\u0103lui s\u0103u (Mc 9,14-27), apoi le explic\u0103 discipolilor s\u0103i, care nu reu\u0219iser\u0103 s\u0103-l vindece, c\u0103 numai \u201eprin rug\u0103ciune\u201d (Mc 9,29) pot avea loc astfel de vindec\u0103ri; Dimpotriv\u0103, necredin\u021ba (\u0219i deci absen\u021ba dialogului \u0219i a rug\u0103ciunii, deci e\u0219ecul rela\u021biei) concet\u0103\u021benilor s\u0103i va fi cea care \u00eel va face neputincios \u00een a face multe vindec\u0103ri (Mc 6,1-6a).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b6<\/strong><strong> \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219irea lui Isus<\/strong>. \u00cen plus, Isus se implic\u0103 profund \u00een situa\u021bia personal\u0103 a bolnavilor: suferin\u021ba lor este suportat\u0103 de Isus \u00eensu\u0219i, care simte compasiune pentru ei. Isus se las\u0103 r\u0103nit de suferin\u021ba celorlal\u021bi: el este aproape de cel bolnav chiar \u0219i atunci c\u00e2nd precau\u021biile igienice (teama de contagiune) \u0219i conven\u021biile religioase (teama de impuritate ritual\u0103) ar sugera s\u0103 pun\u0103 o distan\u021b\u0103 \u00eentre el \u0219i cel\u0103lalt, ca \u00een cazul lepro\u0219ilor pe care Isus nu numai c\u0103 \u00eei \u00eent\u00e2lne\u0219te, smulg\u00e2ndu-i din izolarea \u0219i singur\u0103tatea pe care erau nevoi\u021bi s\u0103 le \u00eendure, dar \u00eei \u0219i atinge. Isus nu vindec\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103. Lepro\u0219ilor, acestor bolnavi care \u00ee\u0219i vedeau toate sferele vie\u021bii lor perturbate de boal\u0103 &#8211; pentru c\u0103 erau \u00eenstr\u0103ina\u021bi de familiile lor, for\u021ba\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een afara centrelor de popula\u021bie \u0219i considera\u021bi ca fiind afecta\u021bi de Dumnezeu &#8211; Isus se apropie de ei, le vorbe\u0219te, le atinge trupul, le red\u0103 via\u021ba uman\u0103 \u0219i comuniunea cu Dumnezeu. El reconstruie\u0219te o rela\u021bie cu ei, care erau lipsi\u021bi de ea \u0219i care, mai presus de toate, erau priva\u021bi de ea. Isus arat\u0103 c\u0103 ceea ce spurc\u0103 nu este contactul cu cei considera\u021bi impuri, ci refuzul apropierii de bolnavi; el \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 murd\u0103rie mai mare dec\u00e2t a celor care nu vor s\u0103-\u0219i murd\u0103reasc\u0103 m\u00e2inile cu ceilal\u021bi; el dezv\u0103luie cum comuniunea cu Dumnezeu trece prin compromisul cu cei care sufer\u0103. Atitudinea lui Isus fa\u021b\u0103 de bolnavi arat\u0103 puterea divin\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een el, dar mai ales mila sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El caut\u0103 apoi s\u0103 aduc\u0103 nu doar vindecare, ci \u0219i m\u00e2ntuire: puterea actelor sale de vindecare este de fapt \u00eens\u0103\u0219i puterea evenimentului pascal, care ac\u021bioneaz\u0103 datorit\u0103 unui necaz, a unei pierderi de putere \u0219i de energie, pe scurt, a mor\u021bii sale. Vindec\u0103rile subliniaz\u0103 durata \u0219i oboseala unor astfel de interven\u021bii ale lui Isus: nu sunt interven\u021bii magice, ci \u00eent\u00e2lniri personale, care cost\u0103 timp \u0219i energie fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 pentru a-l conduce pe cel care sufer\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-o rela\u021bie umanizat\u0103 (Gherasenianul posedat &#8211; Mc 5,1-20), care \u00eei cere lui Isus s\u0103 se intereseze \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 informa\u021bii despre boala b\u0103iatului epileptic pentru a putea interveni (Mc 9,14-29), care necesit\u0103 repetarea unor gesturi terapeutice (ca \u00een cazul vindec\u0103rii orbului din Betsaida &#8211; Mc 8,22-26), care \u00eei iau puterile (ca \u00een episodul vindec\u0103rii femeii cu hemoroizi &#8211; Mc 5,25-34). Este vorba de sl\u0103biciunea uman\u0103 \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 puterea divin\u0103: Isus vindec\u0103 prin moarte \u0219i \u00eenviere. Fiecare vindecare trimite la singurul mare miracol care este \u00eenvierea. \u00cen spatele fiec\u0103rei vindec\u0103ri se afl\u0103 silueta crucii \u0219i puterea ei paradoxal\u0103 de d\u0103ruire a vie\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cartea lui Iob este o expresie extraordinar\u0103 a cunoa\u0219terii lui Israel care se poate situa \u00een jurul unei singure \u00eentreb\u0103ri: de ce permite Dumnezeu suferin\u021ba celor drep\u021bi? Iob, de fapt, este prototipul credinciosului perfect, binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu, dar care pierde totul &#8211; copii, bunuri \u0219i propria s\u0103n\u0103tate &#8211; pentru c\u0103 Satana \u00eei pune la \u00eendoial\u0103 sfin\u021benia \u0219i \u00eei cere lui Dumnezeu permisiunea de a-l pune la \u00eencercare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen prima parte a lecturii, Iob asociaz\u0103 condi\u021bia uman\u0103 cu cea a dou\u0103 categorii precise (v. 1). Omul se aseam\u0103n\u0103 cu cel care face serviciul militar (cf. Is 40,2) \u0219i cu muncitorul angajat temporar. Versetul 2 reia compara\u021bia \u0219i o aprofundeaz\u0103: omul tr\u0103ie\u0219te pe p\u0103m\u00e2nt ca un sclav care este obligat s\u0103 munceasc\u0103 pentru al\u021bii, nepl\u0103tit, cu singura speran\u021b\u0103 de a g\u0103si umbr\u0103 pentru a se odihni; sau este ca un salariat care sper\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 o compensa\u021bie care nu este niciodat\u0103 sigur\u0103. \u00cen fa\u021ba suferin\u021bei, a\u0219adar, micile bucurii ale vie\u021bii (umbra, salariul) nu sunt dec\u00e2t o u\u0219urare de moment care satisface \u0219i am\u0103ge\u0219te.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen vv. 3-4, Iob recunoa\u0219te astfel c\u0103 via\u021ba lui nu a fost dec\u00e2t \u201eluni de iluzie\u201d (literal \u201eluni de gol\u201d), o existen\u021b\u0103 mizerabil\u0103 \u0219i plin\u0103 de durere (cf. 3.10.20). Aceast\u0103 situa\u021bie l-a determinat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nop\u021bi lungi de nesomn (v. 4) \u00een care nu putea s\u0103 t\u00e2njeasc\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 zorii zilei. Zilele lui sunt asem\u0103nate \u0219i cu bobina (v. 6), acel cilindru mic din r\u0103zboiul de \u021besut \u00een care se \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 firul de urzeal\u0103, pentru ca, trec\u00e2nd rapid de la o parte la alta a urzelii, s\u0103 poat\u0103 alc\u0103tui \u021bes\u0103tura. Via\u021ba este astfel o \u201ecurs\u0103 rapid\u0103 \u0219i spasmodic\u0103, care se termin\u0103 repede \u0219i \u00eel trimite pe om la goliciune\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lectura se \u00eencheie \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor, Iob strig\u0103 c\u0103tre Domnul: \u201eAdu-\u021bi aminte c\u0103 o suflare este via\u021ba mea!\u201d (cf. Ps 20,4; 79,8), \u00een\u0103l\u021b\u00e2nd cuvinte adun\u0103rii \u00een fa\u021ba suferin\u021bei \u0219i a crizei. El nu \u00eentrerupe rela\u021bia cu Dumnezeu, \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te durerea \u00een prezen\u021ba Domnului, se pl\u00e2nge, se m\u00e2nie (uneori chiar \u00eentr-un mod deconcertant), dar \u00ee\u0219i remite cauza lui Dumnezeu, nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-l caute.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen cea de-a doua lectur\u0103, Paul se adreseaz\u0103 corintenilor, declar\u00e2nd c\u0103 vestirea evangheliei nu era pentru el o chestiune de m\u00e2ndrie personal\u0103 sau de laud\u0103 (v. 16), ci o condi\u021bie necesar\u0103 a slujirii sale (Gal 1,15; cf. Ier 20,7). Pentru a exprima urgen\u021ba proclam\u0103rii, Paul folose\u0219te o form\u0103 tipic\u0103 de lamenta\u021bie: \u201evai mie (<em>u\u00e1i em\u00f3i<\/em>, cf. 1 Sam 4,7-8; Lam 5,16) dac\u0103 nu voi vesti evanghelia\u201d. Dac\u0103 Paul nu ar proclama Vestea cea Bun\u0103, existen\u021ba sa ar fi de comp\u0103timit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen plus, Paul pune \u00een contrast condi\u021bia angajatului, care are dreptul la salariu (v. 17), cu cea a sclavului. Slujirea lui este similar\u0103 cu cea a servitorului c\u0103ruia i s-a \u201e\u00eencredin\u021bat administrarea casei\u201d (<em>oikonom\u00edan pep\u00edsteumai<\/em>). Simbolul folosit subliniaz\u0103 caracterul gratuit al slujirii: slujirea Domnului prin vestirea Evangheliei face parte din condi\u021bia sa de via\u021b\u0103 \u0219i nu este doar o slujb\u0103 pentru care este pl\u0103tit. \u00cen calitate de \u201eadministrator\u201d al unei biserici, el \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te misiunea cu o orientare decisiv\u0103 c\u0103tre ceilal\u021bi, confirmat\u0103 de v. 19 \u0219i v. 22: a vesti Evanghelia \u00eenseamn\u0103 pentru el \u201ea se face slujitorul tuturor\u201d (v. 19) pentru a c\u00e2\u0219tiga un num\u0103r c\u00e2t mai mare. La fel ca pentru Isus (Mt 18, 15), pentru Paul a aduce (sau a readuce) un frate \u00een cer \u0219i \u00een Biseric\u0103 \u00eenseamn\u0103 &#8216;a-l c\u00e2\u0219tiga&#8217;; dac\u0103 slujirea nu are o r\u0103splat\u0103 material\u0103, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 c\u00e2\u0219tig (verbul <em>kerd\u00e1in\u014d<\/em> este folosit pentru tranzac\u021bii comerciale, Mt 25,16): nu exist\u0103 o bog\u0103\u021bie mai mare dec\u00e2t aceea de a-i conduce pe oameni la Isus Cristos \u0219i de a-i sluji.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, Paul a renun\u021bat la dreptul pe care i-l confer\u0103 Evanghelia de a o vesti liber, f\u0103r\u0103 a primi compensa\u021bii, a\u0219a cum ar face un sclav. Aceast\u0103 condi\u021bie l-a f\u0103cut deosebit de apropiat de cei mai s\u0103raci, de cei slabi din societate (\u201eM-am f\u0103cut slab pentru cei slabi\u201d, v. 22).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lectura se \u00eencheie cu o expresie enigmatic\u0103: \u201eToate le fac pentru Evanghelie, ca s\u0103 fiu p\u0103rta\u0219 la ea\u201d (v. 23), care poate fi interpretat\u0103 \u00een dou\u0103 moduri: slujirea \u00eei permite cuiva s\u0103 fie p\u0103rta\u0219 la acelea\u0219i beneficii pe care Evanghelia le aduce celor c\u0103rora le este vestit\u0103; vestirea \u00eei permite lui Paul s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 din \u00eens\u0103\u0219i natura Evangheliei, cea a lui Isus Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe De la sinagog\u0103 la cas\u0103.<\/em><\/strong> Dup\u0103 ce particip\u0103 la liturghia din sinagog\u0103 \u0219i elibereaz\u0103 un om \u00eentemni\u021bat de un duh necurat (Mc 1,21-28), Isus \u0219i discipolii se mut\u0103 \u00een casa lui Petru din Cafarnaum, loc care va deveni sediul activit\u0103\u021bii misionare a lui Isus \u00een Galileea. Pasajul \u00eencepe cu adverbul \u201eimediat\u201d (<em>euth\u00fds<\/em>); repetat de mai multe ori \u00een Mc 1 (v. 10.12.18.20.21). Observ\u0103m zelul lui Isus \u00een slujire, cu d\u0103ruire, cu o mare dragoste pentru oameni. Cei doi fra\u021bi Simon \u0219i Andrei \u00eel primesc pe Isus \u00een casa lor \u0219i acest fapt are o semnifica\u021bie simbolic\u0103, ei \u00eei deschid u\u0219ile re\u0219edin\u021bei lor lui Isus pentru ca el s\u0103 le transforme \u00eentreaga via\u021b\u0103. Evanghelia este, a\u0219adar, o invita\u021bie adresat\u0103 adun\u0103rii liturgice pentru ca fiecare s\u0103 deschid\u0103 u\u0219ile casei sale, s\u0103-l lase pe Isus Cristos s\u0103 intre, pentru a fi transformat de el.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe Febra.<\/em><\/strong> Soacra lui Simon este la pat cu febr\u0103 (v. 30). Ne afl\u0103m \u00een momentul mesei de <em>\u0161abat<\/em>. \u00cen aceast\u0103 \u00eemprejurare, femeia casei avea o func\u021bie important\u0103: ea era cea care se ocupa de buc\u0103t\u0103rie, dar mai ales era cea care aprindea lum\u00e2n\u0103rile vineri seara, la apusul soarelui, pentru a repara actul prin care Eva stinsese lumina din sufletul lui Adam prin p\u0103cat \u0219i readucea lumina (cf. <em>Bereshit Rabbah<\/em> 17,8). \u00cen acest caz g\u0103sim o femeie care zace la pat cu o febr\u0103 foarte mare \u0219i care nu poate servi la mas\u0103, paralizat\u0103 de boal\u0103, semn al blestemului (Dt 28, 22). Scena este simbolic\u0103, iar atitudinea ucenicilor va deveni un model pentru viitoarea biseric\u0103, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te misiunea sa de mijlocire \u00een favoarea celor slabi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe \u00cenviere \u0219i slujire.<\/em><\/strong> Isus se apropie, demonstreaz\u0103 imediat c\u0103 m\u00e2na sa este o m\u00e2n\u0103 puternic\u0103 (cf. Ps 18,17; 73,23-24; cf. Mc 5,41) \u0219i o ridic\u0103 pe soacra lui Petru. Verbul folosit pentru ac\u021biunea lui Isus este <em>eg\u00e9ir\u014d<\/em>, \u201ea ridica, a \u00eenvia\u201d, folosit \u0219i pentru \u00eenvierea lui Isus (Mc 14,28). Odat\u0103 cu \u00eentruparea, Isus ia ini\u021biativa \u0219i merge \u00een \u00eent\u00e2mpinarea fiec\u0103rui om, r\u0103nit fizic \u0219i interior, pentru a-l face p\u0103rta\u0219 la puterea de via\u021b\u0103 \u0219i de \u00eenviere care este capabil\u0103 s\u0103-l ridice din suferin\u021ba fizic\u0103 \u0219i interioar\u0103. Efectul este imediat: femeia trece la slujirea lor. Verbul folosit este <em>diakon\u00e9\u014d<\/em>, al c\u0103rui sens de baz\u0103 este \u201ea servi la mas\u0103\u201d (Lc 17,8), dar care, cu referire la Isus, serve\u0219te pentru a exprima sensul profund al slujirii sale (Mc 10,43-45) \u0219i al discipolilor (cf. In 12,26): a\u0219a cum servitorul uit\u0103 de sine pentru ca ceilal\u021bi s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, tot a\u0219a Isus \u00eensu\u0219i a venit \u00een lume pentru a da via\u021b\u0103 \u0219i nu pentru a primi ceva \u00een schimb. Prin urmare, soacra lui Petru, dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Isus, poate s\u0103-\u0219i orienteze via\u021ba spre ceilal\u021bi, ca un adev\u0103rat discipol.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe U\u0219a.<\/em><\/strong> Pragul casei lui Petru devine astfel un loc de adunare, iar pasajul evanghelic insist\u0103 asupra anvergurii universale a acestei mi\u0219c\u0103ri: \u201eto\u021bi bolnavii \u0219i cei poseda\u021bi\u201d (v. 32) sunt condu\u0219i la Isus \u0219i \u201etoat\u0103 cetatea\u201d este adunat\u0103 \u00een fa\u021ba u\u0219ii (v. 33). Acest potop de oameni se adun\u0103 seara, la sf\u00e2r\u0219itul <em>\u0161abatului<\/em>, c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 anumite restric\u021bii legate de aceast\u0103 zi sf\u00e2nt\u0103, \u0219i transform\u0103 u\u0219a casei lui Petru \u00eentr-un loc extraordinar de har.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe Rela\u021bia cu Dumnezeu. <\/em><\/strong>Versetul 35 descrie o atitudine esen\u021bial\u0103 a lui Isus Cristos: c\u00e2nd este \u00eenc\u0103 \u00eentuneric, el se retrage singur, \u00een de\u0219ert, pentru a se ruga. Isus \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te zilele \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, nu se las\u0103 purtat de evenimente; de aceea, nu este absorbit complet de slujirea sa \u0219i nici nu se anuleaz\u0103 \u00een slujire, ci p\u0103streaz\u0103 o \u201ecamer\u0103 secret\u0103\u201d \u00een care \u00ee\u0219i cultiv\u0103 rela\u021bia cu Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe S\u0103 mergem \u00een alt\u0103 parte.<\/em><\/strong> Ucenicii merg pe urmele lui; verbul folosit este <em>katadi\u00f3k\u014d<\/em>, \u201ea persecuta\u201d, \u0219i poate avea o conota\u021bie negativ\u0103: \u00eel caut\u0103 cu frenezie. Isus, \u00een schimb, nu se las\u0103 influen\u021bat de nevoile oamenilor \u0219i de \u201epoftele\u201d lor; \u00een schimb, \u00eei cheam\u0103 pe ucenici s\u0103 revin\u0103 la motivul pentru care a fost trimis: \u201eS\u0103 mergem \u00een alt\u0103 parte [&#8230;] ca s\u0103 predic\u0103m \u0219i acolo, c\u0103ci pentru asta am venit!\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Micul episod stabile\u0219te astfel c\u00e2teva elemente esen\u021biale pentru \u00een\u021belegerea misiunii lui Isus Cristos \u0219i a Bisericii: Isus poate contrazice a\u0219tept\u0103rile oamenilor, pentru c\u0103 are o rela\u021bie special\u0103 cu Tat\u0103l; misiunea sa const\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, \u00een predicarea ve\u0219tii bune (<em>k\u0113r\u00fdss\u014d<\/em>, \u201ea vesti, a anun\u021ba\u201d, ca \u00een 1,15, cf. Fap 28,31). Slujirea lui Isus nu este static\u0103 sau limitat\u0103 la o anumit\u0103 regiune, nu este condi\u021bionat\u0103 doar de o logic\u0103 \u201eprovincial\u0103\u201d, s\u0103teasc\u0103, ci posed\u0103 un dinamism extraordinar care \u00eel determin\u0103 mereu s\u0103 mearg\u0103 \u00een alt\u0103 parte, s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la cei mai \u00eendep\u0103rta\u021bi. Dup\u0103 \u00eenviere, Isus Cristos provoac\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care prin \u00eendemnul adresat ucenicilor de a duce Evanghelia la orice f\u0103ptur\u0103 (Mc 16,15) \u0219i prin instituirea Bisericii ca o comunitate de misionari dinamici.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 554\/ianuarie-februarie 2024 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, <em>Isus vindec\u00e2nd-o pe soacra lui Petru\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Hits: 124<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A V-A TPA B 4 FEBRUARIE 2024 \u00a0CUV\u00c2NTUL, SENSUL \u0218I M\u00c2NTUIREA VIE\u021aII Enigma existen\u021bei se afl\u0103 \u00een centrul primei [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35802,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35801"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35801"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35801\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35806,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35801\/revisions\/35806"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35802"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}