{"id":35466,"date":"2023-12-24T22:10:14","date_gmt":"2023-12-24T19:10:14","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35466"},"modified":"2023-12-24T22:10:55","modified_gmt":"2023-12-24T19:10:55","slug":"a-celebra-inseamna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/12\/24\/a-celebra-inseamna\/","title":{"rendered":"A celebra \u00eenseamn\u0103…"},"content":{"rendered":"

Pr. Emil Moraru, responsabil al Oficiului pentru Catehez\u0103 al ARCB, ofer\u0103 o medita\u021bie despre ce \u00eenseamn\u0103 a celebra.<\/strong><\/em><\/p>\n

A celebra \u00eenseamn\u0103…<\/strong><\/h3>\n

A celebra: cuv\u00e2ntul care se aude deseori \u00een biseric\u0103. Cel pu\u021bin o dat\u0103 \u00een timpul sfintei Liturghii, dup\u0103 consacrare: \u201eCelebr\u00e2nd a\u0219adar amintirea mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii Fiului t\u0103u…\u201d. Se vorbe\u0219te despre celebrare chiar \u0219i pentru sacramente: se celebreaz\u0103 un Botez, o C\u0103s\u0103torie, Mirul. Iar despre s\u0103rb\u0103tori: Cr\u0103ciunul, Pa\u0219tele, Neprih\u0103nita Z\u0103mislire, sf\u00e2ntul Anton de Padova. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i o celebrare a \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii…<\/p>\n

\u00cen toate aceste cazuri, celebrarea face referin\u021b\u0103 la rituri \u0219i ceremonii ale Bisericii, implic\u0103 o semnifica\u021bie religioas\u0103. \u00cens\u0103 termenul se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een afara limbajului credin\u021bei<\/em>: se celebreaz\u0103 s\u0103rb\u0103torile na\u021bionale, civile, familiale, cum ar fi 24 ianuarie, 1 mai, ziua mamei, o zi onomastic\u0103, o zi aniversar\u0103. \u0218i se celebreaz\u0103 procesele<\/em>…<\/p>\n

Ce se \u00een\u021belege <\/strong>c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre celebrare? Este \u00eentotdeauna ceva care se face \u00eentr-un mod special, diferit de activit\u0103\u021bile tumultului de zi cu zi. De exemplu, pentru a celebra ziua muncii<\/em>… nu se munce\u0219te; pentru o aniversare se preg\u0103te\u0219te tort cu lum\u00e2n\u0103ri; pentru un Botez exist\u0103 ritualul potrivit prev\u0103zut de Biseric\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 se dore\u0219te s\u0103 se celebreze ceva, \u00eentotdeauna este vorba despre \u00eenf\u0103ptuirea unei ceremonii<\/em>: religioas\u0103, civil\u0103, public\u0103 sau privat\u0103, oficial\u0103 sau informal\u0103. Sunt tot ceremonii<\/em> \u0219i manifest\u0103rile din pia\u021b\u0103 cu sloganuri sau bannere, sau coroana de flori depus\u0103 la monumentul Eroilor.<\/p>\n

Este vorba despre ac\u021biuni pu\u021bin \u00een afara obi\u0219nuitului<\/strong>, uneori pu\u021bin ciudate din punct de vedere pur ra\u021bional. Ce fac Eroii <\/em>cu coroanele depuse la monumentele lor? La ce ajut\u0103 s\u0103 punem lum\u00e2n\u0103ri pe un tort? Doar nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

\u00cen realitate, este vorba despre gesturi simbolice<\/em>. Adic\u0103 despre ac\u021biuni care nu \u00ee\u0219i epuizeaz\u0103 semnifica\u021bia \u00een ele \u00eensele, \u00een ceea ce se face \u00een mod material, ci au un sens care merge dincolo de ceea ce se vede \u0219i se face. Sunt semne<\/em>: gesturi care se \u00eemplinesc pentru a semnifica ceva, pentru a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 valoarea evenimentului care se dore\u0219te celebrat.<\/h3>\n

A celebra \u00eenseamn\u0103 a ne angaja pe noi \u00een\u0219ine cu Cristos<\/strong><\/h3>\n

De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre de celebrare, este \u00een joc ceva important<\/strong> (nu se celebreaz\u0103 lucruri banale sau irelevante). \u0218i aceasta se face \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi: ceea ce este celebrat reprezint\u0103 \u00eentotdeauna o valoare comun\u0103, recunoscut\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u00eentr-un ambient determinat de persoane (familie, asocia\u021bie, religie, na\u021biune…).<\/p>\n

A spune \u201eceva important\u201d \u00eenseamn\u0103 a spune ceva care conteaz\u0103 \u00een propria via\u021b\u0103 \u0219i \u00een propria viziune a lumii: ceva care intereseaz\u0103 \u00een mod vivace, atinge \u00een profunzime identitatea noastr\u0103, existen\u021ba noastr\u0103, raportul nostru cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

\u00cens\u0103 evaluarea importan\u021bei lucrurilor poate fi destul de diferit\u0103 \u0219i chiar contrastant\u0103, \u00een func\u021bie de persoane, de culturi \u0219i de ideologii. Acesta este modul \u00een care diferite grupuri omene\u0219ti diferite celebreaz\u0103 realit\u0103\u021bi \u0219i valori diferite, \u00een func\u021bie de na\u021bionalitate, de tradi\u021biile locale, de credin\u021ba religioas\u0103, de ideile politice, de interese.<\/p>\n

\u00cen liturgie, Biserica celebreaz\u0103 misterul lui Cristos<\/strong>.<\/p>\n

– Liturgia <\/em>\u0219i sf\u00e2nta Liturghie, celelalte sacramente, rug\u0103ciunea Laudelor \u0219i a Vesperelor, s\u0103rb\u0103torile de Cr\u0103ciun, de Pa\u0219te etc.<\/p>\n

– Biserica <\/em>\u00eei define\u0219te pe cei care profeseaz\u0103 credin\u021ba cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

– A celebra<\/em> \u00eenseamn\u0103 a \u00eemplini ac\u021biuni rituale, adic\u0103 gesturi simbolice, \u00eenc\u0103rcate de semnifica\u021bie \u00een raport cu propria credin\u021b\u0103.<\/p>\n

– Misterul lui Cristos<\/em> face trimitere la con\u021binutul acestei credin\u021be: ce anume \u00eenseamn\u0103 Cristos pentru omenire \u0219i pentru lume.<\/p>\n

De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd este \u00een joc seriozitatea credin\u021bei cre\u0219tine. Chiar dac\u0103 mergem la sf\u00e2nta Liturghie \u00een fiecare zi, ceea ce facem ne implic\u0103 la nivelul cel mai profund cu privire la noi, ne compromite \u00een raport cu Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Acesta este motivul pentru care, a celebra, nu vrea s\u0103 spun\u0103 neap\u0103rat a urma un ritual, ci a ne angaja pe noi \u00een\u0219ine \u00een realitatea celebrat\u0103. Care, \u00een mod substan\u021bial, este una singur\u0103: Isus r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat.<\/p>\n

Se celebreaz\u0103 cu to\u021bii, \u00eempreun\u0103<\/strong><\/h3>\n

Se celebreaz\u0103 \u00eempreun\u0103, nu de unul singur. Verbul a celebra<\/em>, \u00eenc\u0103 de la folosirea sa latin\u0103 antic\u0103, presupune ideea de adunare a mai multor persoane \u00een acela\u0219i loc, pentru ceva important.<\/p>\n

Din primele texte liturgice \u0219i p\u00e2n\u0103 la Liturghierul actual, acest verb a fost \u00eentotdeauna folosit la plural<\/strong>. De exemplu, \u00een mod explicit<\/em>: \u201e\u00cen aceast\u0103 jertf\u0103, P\u0103rinte, noi slujitorii t\u0103i \u0219i poporul sf\u00e2nt celebr\u0103m amintirea fericitei p\u0103timiri…\u201d Sau \u00een mod implicit<\/em>, cu subiectul constituit de o pluralitate de persoane: \u201ePrive\u0219te, P\u0103rinte, la poporul t\u0103u… \u0219i f\u0103 s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 celebreze cu o re\u00eennoit\u0103 tres\u0103rire marele mister al m\u00e2ntuirii…\u201d.<\/p>\n

De fapt, a celebra \u00eenseamn\u0103 \u00eentotdeauna a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i cu ceilal\u021bi<\/strong> un sentiment profund, \u00een fa\u021ba a ceva m\u0103re\u021b. Noi, cre\u0219tinii, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im unii cu ceilal\u021bi credin\u021ba, \u00een fa\u021ba faptelor m\u0103re\u021be \u0219i minunate ale lui Dumnezeu. Acel Dumnezeu care a creat totul prin cuv\u00e2ntul s\u0103u, care \u201el-a \u00eenviat din mor\u021bi pe Isus, Domnul nostru\u201d (Rom<\/em> 4,24), care \u201el-a trimis \u00een inimile noastre pe Duhul Fiului s\u0103u\u201d (Gal<\/em> 4,6), prin intermediul c\u0103ruia \u0219i noi \u201esuntem fii ai lui Dumnezeu\u201d (Rom<\/em> 8,16).<\/p>\n

Cu privire la restul, nu doar a celebra<\/em>, ci deja a crede <\/em>se face \u00eempreun\u0103. Nimeni nu devine cre\u0219tin de unul singur, sau nu poate s\u0103 fie cre\u0219tin pe cont propriu. Se devine cre\u0219tini \u00een m\u0103sura \u00een care se prime\u0219te credin\u021b\u0103 de la Biseric\u0103 prin intermediul Botezului.<\/p>\n

Acest lucru este adev\u0103rat ast\u0103zi la fel cum era adev\u0103rat la \u00eenceputurile cre\u0219tinismului. Biserica a \u00eenceput deja cu grupul celor Doisprezece<\/em>, constituit de \u00eensu\u0219i Isus: \u201eA chemat la el pe cei pe care i-a dorit… A r\u00e2nduit doisprezece care s\u0103 stea cu el \u0219i pentru a-i trimite s\u0103 predice…\u201d (cf. Mc <\/em>3,13-19). De atunci, a deveni cre\u0219tini \u00eenseamn\u0103 \u201ea se al\u0103tura lor\u201d<\/strong>, martorilor \u00eenvierii lui Isus.<\/p>\n

Comuniunea de credin\u021b\u0103 \u00eei leag\u0103 \u00eempreun\u0103 pe cre\u0219tini \u00een timp \u0219i spa\u021biu, form\u00e2nd unica Biseric\u0103 a lui Cristos, pe care \u00een Crez o numim una, sf\u00e2nt\u0103, catolic\u0103 \u0219i apostolic\u0103<\/em>.<\/p>\n

Suntem cre\u0219tini \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi credincio\u0219i boteza\u021bi. \u00cens\u0103 Biserica nu este o simpl\u0103 institu\u021bie anonim\u0103: pe de o parte, ea este unica Biseric\u0103 a lui Cristos, \u201er\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe \u00eentregul p\u0103m\u00e2nt\u201d (Rug\u0103ciunea euharistic\u0103 a II-a<\/em>); pe de alt\u0103 parte, ea \u201eeste cu adev\u0103rat prezent\u0103 \u00een toate adun\u0103rile locale legitime de credincio\u0219i\u201d (Lumen Gentium<\/em> 26). De fapt, \u201epoporul lui Dumnezeu tr\u0103ie\u0219te \u00een comunitate<\/strong>, \u00een mod special cele diecezane \u0219i parohiale, \u0219i \u00een acestea, \u00eentr-un anume mod, apare \u00een form\u0103 vizibil\u0103\u201d (Ad Gentes<\/em> 37).<\/p>\n

Pentru fiecare cre\u0219tin, acea Biseric\u0103 de la care a primit credin\u021ba, \u0219i cu care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te credin\u021ba, ia chipul concret al p\u0103rin\u021bilor, al catehi\u0219tilor, al parohului, al animatorilor, al prietenilor care frecventeaz\u0103 parohia, \u0219i cu care, de fapt, se reg\u0103se\u0219te pentru celebr\u0103rile liturgice.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103: preot, ministran\u021bi, animatori, credincio\u0219i<\/strong><\/h3>\n

Celebr\u0103rile liturgice sunt \u00eentotdeauna \u201eac\u021biuni ale Bisericii\u201d, oricare ar fi num\u0103rul persoanelor interesate de la o zi la alta. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o ac\u021biune liturgic\u0103 se \u00eempline\u0219te \u00eentotdeauna cu to\u021bii \u00eempreun\u0103, de c\u0103tre to\u021bi cei care sunt prezen\u021bi la celebrare: preot, ministran\u021bi, animatori, credincio\u0219i…<\/p>\n

\u00cen mod efectiv, se recit\u0103 \u00eempreun\u0103 anumite formule de rug\u0103ciune, se c\u00e2nt\u0103 \u00eempreun\u0103 anumite c\u00e2nt\u0103ri. Dar \u0219i ceea ce fiecare face \u00een cadrul unei celebr\u0103ri liturgice \u00eei prive\u0219te \u00eentotdeauna pe to\u021bi: dac\u0103 lectorul proclam\u0103 o pagin\u0103 din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru ca to\u021bi s\u0103 ascult\u0103m cu aten\u021bie; dac\u0103 preotul care prezideaz\u0103 roste\u0219te o rug\u0103ciune din Liturghier, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru ca to\u021bi s\u0103 ne rug\u0103m, \u00eensu\u0219indu-ne cuvintele sale.<\/p>\n

\u00cen plus, ac\u021biunile liturgice merg \u00eentotdeauna dincolo de persoanele concrete care sunt prezente la celebrare: acestea \u201eapar\u021bin \u00eentregului trup al Bisericii, \u00eel manifest\u0103 \u0219i \u00eel implic\u0103\u201d (Sacrosanctum Concilium<\/em> 26).<\/p>\n

Din acest motiv, va fi bine de re\u021binut c\u0103 \u2013 a\u0219a cum se spune \u00een Rug\u0103ciunea euharistic\u0103 I \u2013 se celebreaz\u0103 \u00eentotdeauna \u201e\u00een comuniune cu \u00eentreaga Biseric\u0103\u201d. Chiar \u0219i dac\u0103 am fi singuri<\/strong>.<\/p>\n

A celebra \u00eenseamn\u0103 a ne ruga<\/strong><\/h3>\n

Exist\u0103 multe moduri de a ne ruga: ceea ce conteaz\u0103 este s\u0103 ne rug\u0103m cu adev\u0103rat. Iar ne ruga nu \u00eenseamn\u0103 pur \u0219i simplu a recita rug\u0103ciuni<\/em>, ci \u00eenainte de toate a ne aminti de Dumnezeu<\/em> \u00een mijlocul tuturor preocup\u0103rilor vie\u021bii, a-i dedica lui Dumnezeu pu\u021bin din timpul nostru, a \u021bine viu raportul nostru cu el.<\/p>\n

Exist\u0103 multe moduri de a ne ruga; \u00eens\u0103 noi trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 ne rug\u0103m ca \u0219i cre\u0219tini<\/strong>. \u00cen modul nostru de a ne ruga se reflect\u0103 \u00een mod inevitabil modul nostru de a crede: cine este <\/em>Dumnezeu pentru noi, ce anume conteaz\u0103<\/em> \u00een via\u021ba noastr\u0103, prin modul nostru de a vedea lumea \u0219i lucrurile.<\/p>\n

Ei bine, \u201eDumnezeu, care deja le vorbise p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri \u00een timpurile str\u0103vechi de multe ori \u0219i \u00een multe moduri, \u00een aceste zile, ne-a vorbit prin Fiul s\u0103u…\u201d (Evr<\/em> 1,1). Pentru a ne ruga ca \u0219i cre\u0219tini este necesar, a\u0219adar, s\u0103 plec\u0103m de la Isus Cristos.<\/p>\n

Isus Cristos este cel care ne-a spus cine este<\/em> \u0219i cum este<\/em> el \u00een mod real, cel pe care noi \u00eel numim Dumnezeu: \u201ePe Dumnezeu, nimeni nu l-a v\u0103zut vreodat\u0103: tocmai Fiul unul n\u0103scut, care este spre s\u00e2nul Tat\u0103lui, el ni l-a revelat\u201d (In <\/em>1,14). Din perspectiva credin\u021bei cre\u0219tine, a ne ruga \u00eenseamn\u0103, mai \u00eenainte de toate, a ne \u00eendrepta aten\u021bia c\u0103tre Dumnezeu<\/em>, \u0219i a asculta cu mintea \u0219i cu inima ceea ce El ne-a spus \u0219i ne spune prin intermediul lui Isus Cristos, Cuv\u00e2ntul <\/em>s\u0103u \u00een carne \u0219i oase.<\/p>\n

\u201eDoamne, \u00eenva\u021b\u0103-ne s\u0103 ne rug\u0103m!\u201d <\/strong>(Lc <\/em>11,1).<\/p>\n

Pentru a se ruga, cre\u0219tinii trebuie s\u0103 plece de la Evanghelie: de la ceea ce Isus ne-a spus \u0219i ne-a \u00eenv\u0103\u021bat, de la ceea ce s-a petrecut \u00een el cu moartea \u0219i \u00eenvierea sa. Plec\u00e2nd de la recunoa\u0219terea a ceea ce Dumnezeu ne-a spus \u0219i a f\u0103cut pentru noi \u00een Isus Cristos, \u00eendrept\u0103m c\u0103tre el rug\u0103ciunea noastr\u0103 de laud\u0103, de mul\u021bumire \u0219i de implorare.<\/p>\n

\u00cen fiecare rug\u0103ciune a noastr\u0103 formulat\u0103 ca \u0219i cre\u0219tini exist\u0103 \u2013 sau cel pu\u021bin ar trebui s\u0103 existe \u00eentotdeauna –\u00a0 un aspect al memoriei<\/em>, cu referire la Isus Cristos, Fiul \u00een care Tat\u0103l \u201ene-a spus totul \u0219i ne-a oferit totul\u201d. Numai \u201e\u00een numele lui\u201d noi ne adres\u0103m lui Dumnezeu, numindu-l Tat\u0103<\/em> (cf. In<\/em> 15,16).<\/p>\n

A ne ruga ca \u0219i cre\u0219tini \u00eenseamn\u0103, prin urmare, a ne sintoniza cu evenimentul lui Isus r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat \u2013 cu tot ceea ce acesta \u00eenseamn\u0103 \u2013 fiecare moment \u0219i fiecare aspect al vie\u021bii noastre.<\/p>\n

A \u00eenv\u0103\u021ba la \u0219coala liturgiei<\/strong><\/h3>\n

Expresia cea mai tipic\u0103 a rug\u0103ciunii cre\u0219tine se reg\u0103se\u0219te \u00een liturgie, \u201erug\u0103ciunea Bisericii\u201d<\/strong> prin defini\u021bie. \u201e\u00cen aceasta, fiecare rug\u0103ciune cre\u0219tin\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te izvorul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul\u201d (Catehismul<\/em>, nr. 1073).<\/p>\n

Liturgia este o form\u0103 de \u201erug\u0103ciune integral\u0103\u201d care implic\u0103 toate dimensiunile persoanei. Este o rug\u0103ciune \u00eempreun\u0103, unde, \u00een schimb, fiecare este angajat \u00een mod personal \u00een actul de rug\u0103ciune comunitar\u0103. Este o rug\u0103ciune realizat\u0103 \u00een forme exterioare, care \u00een schimb presupune o profund\u0103 participare interioar\u0103. Este o rug\u0103ciune ritual\u0103, compus\u0103 din formule \u0219i gesturi predeterminate, \u00een care \u00een schimb fiecare participant este chemat s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 gesturile \u0219i cuvintele, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat rug\u0103ciunea sa.<\/p>\n

Liturgia nu epuizeaz\u0103 toate formele de rug\u0103ciune cre\u0219tin\u0103: \u201eCre\u0219tinul, cu toate c\u0103 este chemat la rug\u0103ciunea \u00een comun, este mereu \u021binut s\u0103 intre \u00een camera sa pentru a se ruga Tat\u0103lui \u00een secret\u201d (SC <\/em>12).<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m <\/em>s\u0103 ne rug\u0103m la \u0219coala liturgiei, fie c\u00e2nd suntem singuri, fie \u00een familie, fie \u00een grup.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m <\/em>s\u0103 ne punem \u00een ascultarea lui Dumnezeu \u2013 \u00een mod deosebit prin intermediul t\u0103cerii sau a medit\u0103rii Scripturii \u2013 ca baz\u0103 a fiec\u0103rei rug\u0103ciuni a noastre.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m<\/em> s\u0103 \u201ene rug\u0103m cu urechile\u201d, empatiz\u00e2nd \u00een mod personal cu cuvintele rug\u0103ciunii care, \u00een numele tuturor, sunt rostite de cel care prezideaz\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m<\/em> s\u0103 \u00eel binecuv\u00e2nt\u0103m pe Dumnezeu, raport\u00e2nd fiecare \u00eentrebare a noastr\u0103 la acele \u00eentreb\u0103ri pe care Isus \u00eensu\u0219i ni le-a dat s\u0103 i le adres\u0103m Tat\u0103lui nostru care este \u00een ceruri.<\/p>\n

Foto: Alexis Dimcev<\/p>\n

\n

Hits: 367<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pr. Emil Moraru, responsabil al Oficiului pentru Catehez\u0103 al ARCB, ofer\u0103 o medita\u021bie despre ce \u00eenseamn\u0103 a celebra. A celebra \u00eenseamn\u0103… A celebra: cuv\u00e2ntul care se aude deseori \u00een biseric\u0103. Cel pu\u021bin o dat\u0103 \u00een timpul sfintei Liturghii, dup\u0103 consacrare: \u201eCelebr\u00e2nd a\u0219adar amintirea mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii Fiului t\u0103u…\u201d. Se vorbe\u0219te despre celebrare chiar \u0219i pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35467,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35466"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35466"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35469,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35466\/revisions\/35469"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35467"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}