{"id":35251,"date":"2023-12-03T21:51:49","date_gmt":"2023-12-03T18:51:49","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35251"},"modified":"2023-12-04T09:55:10","modified_gmt":"2023-12-04T06:55:10","slug":"duminica-ziua-domnului-si-a-omului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/12\/03\/duminica-ziua-domnului-si-a-omului\/","title":{"rendered":"Duminica, Ziua Domnului \u0219i a omului"},"content":{"rendered":"

\u00cen acest An Pastoral \u00een ARCB \u201eZiua Domnului \u2013 Redescoperirea Duminicii \u00een familii \u0219i comunit\u0103\u021bile parohiale\u201d, Pr. Emil Moraru, Responsabilul Oficiului Pastoral pentru Catehez\u0103 al ARCB, propune o serie de materiale pentru catehe\u021bi \u0219i nu numai.\u00a0<\/em><\/p>\n

Ziua Domnului<\/p>\n

\u00cen lumea \u00eentreag\u0103, diferitele activit\u0103\u021bi sunt reglementate de ritmul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Gruparea zilelor \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ne este at\u00e2t de familiar\u0103 \u00eenc\u00e2t ne apare ca fiind natural\u0103; \u00een realitate, aceasta s-a impus \u00een timp.\u00cen lumea greac\u0103 \u0219i roman\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00eencep\u00e2nd cu secolul I dup\u0103 Cristos. Zilele primesc un nou nume \u00een raport cu Soarele, cu Luna \u0219i cu planetele Marte, Mercur, Jupiter, Venus \u0219i Saturn. Aceste nume, \u00een parte, au r\u0103mas \u0219i \u00een derivatele zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii: luni, mar\u021bi, joi…
\nCu toat\u0103 probabilitatea, \u00eemp\u0103r\u021birea zilelor \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a intrat \u00een obi\u0219nuin\u021ba greco-roman\u0103 plec\u00e2nd de la obiceiul precedent ebraic. Evreii, \u00eens\u0103, d\u0103deau un nume specific doar celei de-a \u0219aptea zi, sabatul (nume intrat apoi \u0219i \u00een limbajul nostru); celelalte zile erau numite \u00een mod simplu prima, a doua, a treia… din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2n anumite dubii cu privire la primele origini ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii: probabil evreii au dedus-o, la r\u00e2ndul lor, de la babilonieni.
\n\u00cen tradi\u021bia evreiasc\u0103 veche, important\u0103 nu era at\u00e2t s\u0103pt\u0103m\u00e2na, c\u00e2t sabatul. \u0218i chiar \u0219i originile sale sunt greu de determinat. Deja este incert\u0103 semnifica\u021bia etimologic\u0103 a termenului sabat. \u0218i nu mai pu\u021bin dificil este a spune dac\u0103 sabatul a ap\u0103rut cu un caracter religios-cultual (ca zi de s\u0103rb\u0103toare \u00een cinstea Divinit\u0103\u021bii), sau cu un caracter mai ales etico-social (ca zi de odihn\u0103 de la munc\u0103). De fapt, pentru evrei, acesta a devenit ziua simbol a credin\u021bei lor, cheie de interpretare a existen\u021bei lor.<\/p>\n

Pentru evrei, sabatul este o zi pentru Domnul: \u00eentreruperea activit\u0103\u021bilor cotidiene aminte\u0219te c\u0103 lumea fizic\u0103 nu se sf\u00e2r\u0219e\u0219te la orizontul realit\u0103\u021bii, ci este voit\u0103 de Dumnezeu. De aici \u0219i avertismentul \u201eaminte\u0219te-\u021bi de ziua sabatului pentru a o sfin\u021bi… Pentru c\u0103 \u00een \u0219ase zile a creat Domnul cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul… dar s-a odihnit \u00een ziua a \u0219aptea\u201d (cf. Ex 20,8-11).
\nIar lumea cre\u0219tin\u0103? Isus a fost r\u0103stignit \u0219i \u00eengropat \u00een ziua precedent\u0103 sabatului, \u00eentr-o zi de vineri. Apoi, \u201edup\u0103 ce a trecut sabatul, \u00een zorii primei zile a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, Maria Magdalena \u0219i cealalt\u0103 Marie s-au dus la morm\u00e2nt\u201d (Mt 28,1). Acea \u201eprim\u0103 zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d (probabil \u00een luna aprilie a anului 30) a \u00eensemnat \u00eenceputul credin\u021bei cre\u0219tine.<\/p>\n

\u0218i tot \u00eentr-o \u201eprim\u0103 zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d a fost \u0219i evenimentul Rusaliilor, \u00een care apostolii au tr\u0103it experien\u021ba decisiv\u0103 a darului Duhului Sf\u00e2nt (cf. Fap 2,1 \u0219.u.). Astfel, aceast\u0103 zi a devenit \u201eziua-simbol\u201d pentru cre\u0219tini.<\/p>\n

Ziua Domnului \u0219i a omului<\/strong><\/p>\n

Ceea ce pentru evrei era prima zi, iar pentru p\u0103g\u00e2ni ziua soarelui, pentru cre\u0219tini este duminic\u0103; dominica dies, ziua Domnului.
\nAst\u0103zi, cuv\u00e2ntul domn<\/em> poate fi atribuit oricui: exprim\u0103 respectul care trebuie avut fa\u021b\u0103 de o persoan\u0103. \u00cens\u0103 \u00een timpul lui Isus avea semnifica\u021bii diferite. \u00cen lumea p\u0103g\u00e2n\u0103 cuv\u00e2ntul corespondent (\u00een greac\u0103 Kyrios, \u00een latin\u0103 Dominus) era un titlu rezervat celor care de\u021bineau puterea (\u00eemp\u0103ratul, regele…); iar \u00een lumea ebraic\u0103 \u00eel indica pe Dumnezeu.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenviere, discipolii au considerat normal s\u0103 \u00eei atribuie lui Isus acest titlu de suveranitate absolut\u0103 \u0219i divin\u0103: el a \u00eenvins \u201eputerea\u201d cea mai puternic\u0103 dintre toate, aceea a mor\u021bii (cf. 1Tim 1,10). A spune c\u0103 \u201eIsus este Domnul\u201d a devenit prima \u0219i cea mai de baz\u0103 m\u0103rturisire a credin\u021bei cre\u0219tine (cf. Rom 10,9). \u00centr-adev\u0103r, Tat\u0103l l-a \u201e\u00een\u0103l\u021bat\u201d, de aceea \u201eorice limb\u0103 s\u0103 proclame c\u0103 Isus Cristos este Domnul\u201d (Fil 2,11).
\n\u00centoarcerea la fiecare \u0219apte zile a duminicii este pentru cre\u0219tini invita\u021bia de a-\u0219i aminti c\u0103 Cristos este Dominus, Domnul. \u0218i s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 ziua Domnului este, \u00een acela\u0219i timp, ziua omului: este o invita\u021bie la a reg\u0103si \u00een mod constant, cu referin\u021b\u0103 la Cristos, adev\u0103rata noastr\u0103 identitate \u0219i voca\u021bie, \u00een odihn\u0103, dincolo de nelini\u0219tea lucrurilor.<\/p>\n

Duminica primilor cre\u0219tini<\/h3>\n

Unele m\u0103rturii credibile \u0219i antice ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem cum a ap\u0103rut duminica printre primii cre\u0219tini \u0219i cum s-a extins ulterior, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, \u00een toat\u0103 lumea.
\n\u00cen cartea Faptele apostolilor, Luca a povestit c\u0103 el \u0219i Paul, \u00een drumul lor c\u0103tre Ierusalim, au poposit o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Troas (\u00een Turcia de ast\u0103zi). El a spus: \u00eempreun\u0103 cu cre\u0219tinii de acolo, \u201e\u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii ne-am reunit pentru a fr\u00e2nge p\u00e2inea…\u201d (20,7).
\nSuntem \u00een anii 57-58. \u201ePrima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d \u2013 am observat deja \u2013 era aceea pe care acum o numim duminic\u0103, iar \u201efr\u00e2ngerea p\u00e2inii\u201d este echivalentul a ceea ce ast\u0103zi numim celebrarea sfintei Liturghii.
\nC\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu \u2013 \u00eens\u0103 probabil tot \u00een primul secol \u2013 cel mai vechi document cre\u0219tin pe care \u00eel avem dup\u0103 scrierile care formeaz\u0103 Noul Testament, face referire la aceast\u0103 norm\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit acceptat\u0103: \u201eReunindu-v\u0103 \u00een fiecare zi \u00een Domnul, voi fr\u00e2nge\u021bi p\u00e2inea \u0219i aduce\u021bi mul\u021bumire\u201d (Didache 14,1).
\n\u00cen jurul anului 150, sf\u00e2ntul Iustin (care va muri martir nu dup\u0103 mul\u021bi ani), \u00eei scrie \u00eemp\u0103ratului Antonin Pius un fel de \u201escrisoare deschis\u0103\u201d de ap\u0103rare a cre\u0219tinilor, unde, printre altele, spune despre ace\u0219tia urm\u0103toarele:
\n\u201e\u00cen ziua numit\u0103 a soarelui (duminica) to\u021bi cei care locuiesc \u00een ora\u0219e sau \u00een sate se reunesc \u00een acela\u0219i loc. Se citesc amintirile apostolilor (Evangheliile) sau scrierile profe\u021bilor (Vechiul Testament)… Apoi sunt aduse p\u00e2ine, vin \u0219i ap\u0103. Cel care prezideaz\u0103 \u00eenal\u021b\u0103 c\u0103tre cer (…) rug\u0103ciuni \u0219i aduceri de mul\u021bumire (rug\u0103ciunea euharistic\u0103)… iar apoi poporul r\u0103spunde cu aclama\u021bia \u201eAmin\u201d. Apoi se face distribuirea alimentelor consacrate tuturor celor prezen\u021bi (\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania)\u201d (Apologia I, 67).
\nPutem s\u0103 aducem \u0219i alte m\u0103rturii, \u00eens\u0103 deja este suficient de clar. \u00cenc\u0103 din timpul apostolilor cre\u0219tinii au avut mereu aceast\u0103 practic\u0103: o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een ziua \u00eenvierii lui Isus, se adunau \u00eempreun\u0103 pentru a celebra Euharistia.
\n\u00cen ce moment al zilei? \u00cen cele mai vechi timpuri se adunau pentru \u201ecina Domnului\u201d seara, la terminarea lucrului; apoi va deveni o obi\u0219nuin\u021b\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pentru celebrarea Euharistiei diminea\u021ba devreme, \u00eenainte de a merge la lucru. La \u00eenceput, duminica nu era \u00eenc\u0103 o zi \u201efestiv\u0103\u201d \u00een sensul \u00een care o \u00een\u021belegem noi ast\u0103zi: \u00eenc\u0103 era o zi de lucru normal\u0103.
\nCeea ce conta, pentru cre\u0219tini, nu era faptul de a munci sau nu \u00een aceast\u0103 zi; important era s\u0103 se adune \u00eempreun\u0103, pentru a se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i unii cu ceilal\u021bi \u00een credin\u021b\u0103, \u201e\u00een amintirea\u201d lui Cristos, r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat.
\nApoi, \u00eemp\u0103ratul Constantin…
\nApoi, \u00een anul 321, \u00eemp\u0103ratul Constantin a declarat festiv\u0103, pe plan civil, ziua soarelui. De atunci \u00eenainte, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin faptul de a \u201enu munci\u201d a devenit din ce \u00een ce mai integrat \u00een concep\u021bia duminicii chiar \u0219i pe plan religios, \u0219i s-a ajuns la a g\u00e2ndi duminica cre\u0219tin\u0103 plec\u00e2nd de la modelul de sabat ebraic \u0219i de la cea de-a treia porunc\u0103 (cf Ex 20,8: \u201eAdu-\u021bi aminte de ziua de sabat pentru a o sfin\u021bi\u201d), reformulat\u0103 astfel: \u201eAdu-\u021bi aminte s\u0103 sfin\u021be\u0219ti zilele de s\u0103rb\u0103toare\u201d.
\n\u00cen catehez\u0103 \u0219i \u00een predicare se explica ulterior c\u0103 \u201esfin\u021birea\u201d duminicii const\u0103 tocmai \u00een ab\u021binerea de la munc\u0103 \u0219i \u00een participarea la sf\u00e2nta Liturghie: o \u201e\u00eendatorire\u201d pentru fiecare cre\u0219tin. \u00cendatorire exprimat\u0103 \u00eentr-o lege mai precis\u0103 a Bisericii, porunca duminical\u0103.<\/p>\n

Hits: 613<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen acest An Pastoral \u00een ARCB \u201eZiua Domnului \u2013 Redescoperirea Duminicii \u00een familii \u0219i comunit\u0103\u021bile parohiale\u201d, Pr. Emil Moraru, Responsabilul Oficiului Pastoral pentru Catehez\u0103 al ARCB, propune o serie de materiale pentru catehe\u021bi \u0219i nu numai.\u00a0 Ziua Domnului \u00cen lumea \u00eentreag\u0103, diferitele activit\u0103\u021bi sunt reglementate de ritmul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Gruparea zilelor \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ne este at\u00e2t […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35252,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[404],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35251"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35251"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35251\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35255,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35251\/revisions\/35255"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35252"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}