{"id":35248,"date":"2023-12-03T10:28:38","date_gmt":"2023-12-03T07:28:38","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35248"},"modified":"2023-12-03T10:28:38","modified_gmt":"2023-12-03T07:28:38","slug":"a-dat-putere-slujitorilor-sai-meditatie-pentru-duminica-i-din-advent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/12\/03\/a-dat-putere-slujitorilor-sai-meditatie-pentru-duminica-i-din-advent\/","title":{"rendered":"\u201eA dat putere slujitorilor s\u0103i\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica I din Advent"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>ADVENTUL, \u201eTERAPIE\u201d DE LUMIN\u0102!<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em>\u00cen perioada anului \u00eencetinit\u0103 de toamn\u0103, suntem priva\u021bi treptat de o doz\u0103 zilnic\u0103 de lumin\u0103. Aceast\u0103 lips\u0103 ne poate face s\u0103 fim tri\u0219ti sau anxio\u0219i. Cenu\u0219iul zilelor tot mai scurte invadeaz\u0103 casele, locurile de munc\u0103, dar \u0219i inimile.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iat\u0103 de ce perioada Adventului devine o adev\u0103rat\u0103 terapie prin lumin\u0103. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, acest itinerar a fost privit ca o progresie spre Lumin\u0103: urm\u00e2nd cele patru duminici, ea cre\u0219te \u00een inimile oamenilor, pentru a-i cufunda \u00een ziua de Cr\u0103ciun \u00eentr-un ocean de lumin\u0103 binef\u0103c\u0103toare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe acest traseu, credincio\u0219ii sunt ghida\u021bi de cele patru lum\u00e2n\u0103ri ale coroanei de Advent. \u00cen fiecare duminic\u0103, se aprinde c\u00e2te una, iar gestul este \u00eenso\u021bit de scurte cuvinte. \u00cen cele din urm\u0103, s\u0103rb\u0103toarea Neprih\u0103nitei Z\u0103misliri lumineaz\u0103 ziua de 8 decembrie ca o stea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu c\u00e2t ne apropiem mai mult de Cr\u0103ciun, cu at\u00e2t mai mult\u0103 lumin\u0103 se face, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne trezim contempl\u00e2ndu-L pe Cel care este lumina lumii. \u00cencetul cu \u00eencetul, triste\u021bea \u0219i temerile se transform\u0103 \u00een momente de bucurie \u0219i speran\u021b\u0103: Cel care este soarele universului nu apune \u0219i continu\u0103 s\u0103 lumineze orizontul \u00eentunecat al lumii noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Duminica I din Advent:<\/em><\/strong><em> El a dat putere slujitorilor s\u0103i. <\/em>Are un caracter apocaliptic \u00een momentul \u00een care intr\u0103m \u00een timpul Adventului, cu cuvintele profetului Isaia care schi\u021beaz\u0103 situa\u021bia p\u0103c\u0103tosului care invoc\u0103 \u00eentoarcerea lui Dumnezeu \u0219i cu cuvintele lui Isus, care invit\u0103 \u00een schimb la veghere, la o a\u0219teptare rodnic\u0103 pentru convertire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9 <\/em><\/strong><strong><em>Neprih\u0103nita Z\u0103mislire:<\/em><\/strong><em> Domnul este cu tine. <\/em>Realitatea r\u0103ului \u00een Biblie este legat\u0103 de ac\u021biunea liber\u0103 a omului \u00een fa\u021ba bun\u0103t\u0103\u021bii Creatorului. Respingerea rela\u021biei \u0219i ne\u00eencrederea \u00een Dumnezeu sunt la originea p\u0103catului. \u00cen Maria exist\u0103 o cooperare deplin\u0103, cea mai mare deschidere a credin\u021bei fa\u021b\u0103 de planul Tat\u0103lui, care \u00eel d\u0103ruie\u0219te pe Fiul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Duminica a 2-a din Advent: <\/em><\/strong><em>Cel care este mai puternic. <\/em>Venirea Domnului este o promisiune de m\u00e2ng\u00e2iere \u0219i de iertare. El nu vine ca un rege care judec\u0103, ci ca un p\u0103stor care \u00eenso\u021be\u0219te. Acesta este timpul a\u0219tept\u0103rii \u0219i al convertirii, a\u0219a cum anun\u021b\u0103 Ioan Botez\u0103torul la \u00eenceputul Evangheliei lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Duminica a 3-a din Advent:<\/em><\/strong><em> Martori ai luminii. <\/em>Bucuria puncteaz\u0103 lecturile din Duminica <em>Gaudete<\/em>: de la cuvintele lui Isaia, o proclamare mesianic\u0103 de eliberare, la cuvintele lui Paul c\u0103tre comunitatea din Tesalonic. Motivul acestei bucurii este anun\u021bat de ultimul dintre profe\u021bi, Ioan Botez\u0103torul, martor al adev\u0103ratei lumini care vine \u00een lume \u0219i care cheam\u0103 la adev\u0103rata convertire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Duminica a 4-a din Advent:<\/em><\/strong><em> Slujitorul Domnului. <\/em>Domnul \u00eenso\u021be\u0219te istoria poporului s\u0103u \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor. La dorin\u021ba lui David, Dumnezeu r\u0103spunde cu o promisiune ve\u0219nic\u0103, un urma\u0219. Cuvintele lui Dumnezeu, rostite de profetul Natan, ajung p\u00e2n\u0103 la evanghelie, unde este relatat\u0103 vestirea c\u0103tre Maria a celui \u00een care Dumnezeu \u00eensu\u0219i se va instala \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Na\u0219terea Domnului:<\/em><\/strong><em> Ea a dat na\u0219tere fiului s\u0103u. <\/em>Solemnitatea Na\u0219terii Domnului se reflect\u0103 \u00een metafora \u00eentunericului \u0219i a luminii. De la lumina promis\u0103 pentru cei care umbl\u0103 \u00een \u00eentuneric, la \u00eengerii care lumineaz\u0103 noaptea din Betleem, la marele prolog al lui Ioan, unde Fiul este lumina care s-a f\u0103cut trup.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Sf\u00e2nta Familie:<\/em><\/strong><em> L-au luat \u00een bra\u021be. <\/em>De la Abraham \u0219i Sara, p\u00e2n\u0103 la familia din Nazaret, Domnul p\u0103ze\u0219te istoria omenirii, o binecuv\u00e2nteaz\u0103 cu o promisiune ve\u0219nic\u0103 \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, devine parte din ea ca surs\u0103 a m\u00e2ntuirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u25b9<\/em><\/strong><strong><em> Maria, N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu:<\/em><\/strong><em> P\u0103stra toate \u00een inima ei. <\/em>\u00cenceputul noului an este luminat de binecuv\u00e2ntarea Domnului, o promisiune de pace \u0219i protec\u021bie. Aceast\u0103 binecuv\u00e2ntare \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eemplinirea \u00een via\u021ba Mariei, care \u00eel ocrote\u0219te pe Fiul ei, Isus, cel care aduce m\u00e2ntuirea \u0219i bucuria.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA I DIN ADVENT<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>3 DECEMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>A DAT PUTERE SLUJITORILOR S\u0102I<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din cartea lui Isaia reflect\u0103 sentimentul de gol \u0219i de nedumerire al prezentului, datorat unei comuniuni pierdute cu Dumnezeu. Strig\u0103tul care se ridic\u0103 din popor c\u0103tre Dumnezeu este: \u201e\u00centoarce-te!\u201d, dup\u0103 ce s-au recunoscut pe ei \u00een\u0219i\u0219i ca ni\u0219te copii, modela\u021bi de m\u00e2inile sale. <strong><em>A doua lectur\u0103 <\/em><\/strong>din prima Scrisoare c\u0103tre Corinteni exprim\u0103 recuno\u0219tin\u021ba pentru c\u0103 \u00een Domnul Isus se afl\u0103 r\u0103spunsul deplin la orice a\u0219teptare. Pasajul <strong><em>evanghelic<\/em><\/strong> din discursul escatologic al lui Marcu cheam\u0103 la aten\u021bia fundamental\u0103 a \u201evegherii\u201d, pentru comunitatea cre\u0219tin\u0103 care se afl\u0103 \u00een timpul a\u0219tept\u0103rii venirii \u00een slav\u0103. Istoria este plin\u0103 de drame, dar discipolul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei poate discerne timpul prezent ca fiind \u00een a\u0219teptarea revenirii Domnului. Modul corect de a\u0219teptare pentru a tr\u0103i acest timp nu este cu siguran\u021b\u0103 frica, ci responsabilitatea pentru autoritatea primit\u0103 pentru a putea da m\u0103rturie \u00een istoria uman\u0103, orientat\u0103 definitiv spre Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>OCHI DESCHI\u0218I, INIM\u0102 TREAZ\u0102, M\u00c2INI HARNICE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Da, a fi vigilent \u00eenseamn\u0103 tocmai asta: s\u0103 ai ochii deschi\u0219i, inima treaz\u0103 \u0219i m\u00e2inile active.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ochi deschi\u0219i la realitatea care ne \u00eenconjoar\u0103, la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru, \u00een istoria mic\u0103 \u0219i mare din care facem parte. Ca o santinel\u0103 care trage cu ochiul, chiar \u0219i \u00een miez de noapte, pentru a nu fi luat prin surprindere de pericolele care ne p\u00e2ndesc. Ca o santinel\u0103 care nu obose\u0219te s\u0103 priveasc\u0103 orizontul \u00een c\u0103utarea unor semne pre\u021bioase venite din cer sau de pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ochi deschi\u0219i, nu \u00eempov\u0103ra\u021bi de somn, nu \u00eenv\u0103lui\u021bi \u00een toropeal\u0103&#8230; Ochi focaliza\u021bi asupra realit\u0103\u021bii \u00eentr-un mod atent \u0219i lucid, desp\u0103r\u021bi\u021bi de tot ceea ce \u00eempiedic\u0103 s\u0103 discerni cu claritate sensul evenimentelor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar este nevoie \u0219i de o inim\u0103 treaz\u0103, \u021binut\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 treaz\u0103 de credin\u021b\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103. Credin\u021ba \u00een cel care \u021bine soarta lumii \u00een m\u00e2inile sale. C\u0103ci el, Cel R\u0103stignit \u00eenviat, este singurul Domn al istoriei. A i se \u00eencredin\u021ba lui \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i o nou\u0103 existen\u021b\u0103, eliberat\u0103 de iluzia puterii \u0219i a for\u021bei, eliberat\u0103 de seduc\u021bia posesiei \u0219i a acumul\u0103rii, ghidat\u0103 de un nou sens care transform\u0103 fiecare g\u00e2nd \u0219i fiecare proiect.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O inim\u0103 treaz\u0103 pentru c\u0103 poart\u0103 \u00een ea o speran\u021b\u0103 nem\u0103rginit\u0103: \u00eentr-o zi, acest p\u0103m\u00e2nt, pe care curg \u00eenc\u0103 at\u00e2t de mult s\u00e2nge \u0219i lacrimi, va deveni \u00een sf\u00e2r\u0219it o gr\u0103din\u0103 a p\u0103cii \u0219i a drept\u0103\u021bii, unde fiin\u021bele umane se vor trata \u00een sf\u00e2r\u0219it ca fra\u021bi \u0219i surori.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i c\u00e2nd ochii sunt deschi\u0219i \u0219i inima este treaz\u0103, m\u00e2inile devin harnice: capabile s\u0103 fac\u0103 bine, s\u0103 ajute, s\u0103 sprijine, s\u0103 consoleze, s\u0103 ridice, s\u0103 \u0219tearg\u0103 lacrimile, s\u0103 poarte poverile celuilalt, s\u0103 construiasc\u0103 o buc\u0103\u021bic\u0103 din lumea nou\u0103. M\u00e2ini harnice care nu se tem s\u0103 se r\u0103neasc\u0103 atunci c\u00e2nd este vorba de a aborda drumuri accidentate \u0219i de a lupta \u00eempotriva r\u0103ului doar cu puterea iubirii. M\u00e2ini ghidate continuu de bun\u0103tate, tandre\u021be \u0219i compasiune.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> \u2013 <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00a0Perioada de Advent reprezint\u0103 un har pentru fiecare ucenic al lui Isus. Patru etape se afl\u0103 \u00een fa\u021ba noastr\u0103, marcate de o dubl\u0103 mi\u0219care: Dumnezeu care continu\u0103 s\u0103 se apropie de noi, noi care &#8211; transforma\u021bi de manifestarea iubirii sale &#8211; ne \u00eentoarcem la el. \u0218i care este rodul? O pace reg\u0103sit\u0103 \u00een care apare sensul mersului nostru, al existen\u021bei noastre, pentru c\u0103 acolo ne a\u0219teapt\u0103 o \u00eemplinire, un \u021bel de plin\u0103tate \u0219i de bucurie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">&#x25b6;<strong><em> Ce este Adventul? Ce a\u0219teptare s\u0103rb\u0103torim? Care este evenimentul? <\/em><\/strong>Lecturile din aceste patru duminici, \u0219i mai ales cele de ast\u0103zi, nu las\u0103 niciun dubiu. Ele sunt foarte apropiate de cele pe care le-am auzit \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni din timpul de peste an. Este vorba \u00eentotdeauna despre venirea lui Cristos \u00een glorie, c\u00e2nd planul lui Dumnezeu se va finaliza.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este vorba, a\u0219adar, de a ne imagina \u00een trecut, ca \u0219i cum am fi \u00een locul lui Isaia, al lui Ioan Botez\u0103torul sau al Mariei. Este ast\u0103zi, aici, \u00een acest timp cuprins \u00eentre venirea sa \u00een istorie \u0219i revenirea sa la sf\u00e2r\u0219itul istoriei, c\u00e2nd trebuie s\u0103-l \u00eent\u00e2mpin\u0103m. Ce \u00eenseamn\u0103 atunci acest paralelism \u00eentre a\u0219teptarea \u201ezilei Domnului\u201d (prima lectur\u0103) \u0219i \u201eziua Domnului nostru Isus Cristos\u201d (a doua lectur\u0103)? Referirea la a\u0219teptarea ner\u0103bd\u0103toare a credincio\u0219ilor din Vechiul Testament (\u201eO, de-ai rupe cerurile \u0219i te-ai pogor\u00ee!\u201d) nu este anacronic\u0103 sau de pur\u0103 arheologie: \u0219i primele genera\u021bii cre\u0219tine au avut sentimentul foarte viu de a fi \u00een provizorat \u0219i au tr\u0103it aceea\u0219i ner\u0103bdare. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Cristos este cel care vine. El a venit, desigur, dar nu suntem lega\u021bi de el doar prin memorie. El vine \u00eentotdeauna \u00eentr-un mod care zguduie, ca \u0219i prima dat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">&#x25b6; <strong><em>A\u0219teptarea.<\/em><\/strong> Cuvintele lui Isus din Mc 13, 33-37 constituie un avertisment. Este o invita\u021bie la reac\u021bie fa\u021b\u0103 de toropeala care \u00eei amenin\u021b\u0103 pe to\u021bi discipolii. Parabola (vv. 34-36) define\u0219te condi\u021bia lor dup\u0103 dou\u0103 coordonate: \u00een raport cu Cristos, ei sunt ca acei servitori c\u0103rora st\u0103p\u00e2nul le-a \u00eencredin\u021bat sarcini precise, sunt ca acel paznic care tr\u0103ie\u0219te \u00een a\u0219teptare, \u00eentr-o veghe prelungit\u0103. Dac\u0103 Marcu a juxtapus aceste dou\u0103 imagini, este pentru c\u0103 a v\u0103zut o rela\u021bie \u00eentre responsabilitatea \u0219i vigilen\u021ba discipolilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219teptarea nu este o simpl\u0103 stare de spirit, ci un angajament \u00een slujba lui Cristos, o ac\u021biune care se prelunge\u0219te at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00eei este pe plac. Pentru a fi \u201estatornici p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it\u201d, \u201eirepro\u0219abili \u00een ziua Domnului\u201d. Astfel, liturgia Adventului nu este \u00een primul r\u00e2nd o evocare a trecutului sau o anticipare, ci o invita\u021bie la luarea \u00een serios a momentului prezent, fideli \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii primite, \u00een a\u0219teptarea revela\u021biei lui Isus, Domnul \u0219i Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">&#x25b6; <strong><em>Ce moment?<\/em><\/strong> \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 duminic\u0103 a Adventului, ce semnifica\u021bie s\u0103 d\u0103m cuvintelor Domnului: \u201eVeghea\u021bi, c\u0103ci nu \u0219ti\u021bi nici ziua, nici ora\u201d? Despre ce moment este vorba?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Momentul \u00eentoarcerii.<\/em> Domnul se descrie pe sine ca un c\u0103l\u0103tor care r\u0103m\u00e2ne absent pentru o vreme, \u00een a\u0219teptarea unei reveniri despre care nu \u0219tim \u201enici ziua, nici ora\u201d. Acesta este momentul de \u201e\u00eencredere\u201d pe care \u00eel pune \u00een noi dup\u0103 ce ne-a dat \u201eputere\u201d \u0219i a stabilit \u201efiec\u0103ruia sarcina sa\u201d. Absen\u021ba sa este at\u00e2t de scurt\u0103 \u00eenc\u00e2t nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een orice moment. Vizita sa este, a\u0219adar, de o iminen\u021b\u0103 permanent\u0103, datorit\u0103 celor o mie de \u00eent\u00e2lniri pe care ni le stabile\u0219te, \u00een orice moment, \u00een multe chipuri. Dar suntem oare portari treji?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Momentul repeti\u021biei.<\/em> El sose\u0219te adesea pe nea\u0219teptate: probleme de s\u0103n\u0103tate, criz\u0103 de cuplu, e\u0219ec profesional&#8230; Vegherea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai curajul de a te opri, s\u0103 faci un bilan\u021b clar. A fi vigilent \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ne recunoa\u0219tem gre\u0219elile, limitele \u0219i fragilit\u0103\u021bile. Credin\u021ba, pus\u0103 la \u00eencercare, poate e\u0219ua dac\u0103 nu este hr\u0103nit\u0103 la sursa cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu \u0219i a sacramentelor, f\u0103r\u0103 o rela\u021bie adev\u0103rat\u0103 cu Domnul. Voi, cei care veghea\u021bi, ce spune\u021bi despre credin\u021ba voastr\u0103?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Timpul alegerilor.<\/em> Evolu\u021bia societ\u0103\u021bii noastre se accelereaz\u0103&#8230; Progresul tehnic nu a rezolvat toate problemele, dimpotriv\u0103, a adus altele, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te supravie\u021buirea planetei noastre \u0219i \u00eemp\u0103r\u021birea bog\u0103\u021biilor sale. Progresele f\u0103cute de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie \u00een domeniul geneticii sunt pline de promisiuni, dar, \u00een lipsa unei reglement\u0103ri etice, ele implic\u0103, de asemenea, riscuri considerabile pentru viitorul fiin\u021belor umane. Omenirea tr\u0103ie\u0219te o or\u0103 a alegerilor capitale. S\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m adormi\u021bi de sirenele puterilor politice \u0219i mediatice. S\u0103 r\u0103m\u00e2nem treji \u0219i s\u0103-i trezim \u0219i pe al\u021bii! S\u0103 ne punem toat\u0103 \u00eencrederea \u00een Domnul. El este cel care \u201ene va face fermi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">&#x25b6; <strong><em>Vegherea: ce este ea de fapt?<\/em><\/strong> Deseori confund\u0103m vigilen\u021ba cu o agita\u021bie febril\u0103, uit\u00e2nd ceea ce ne-a spus Isus: s\u0103 nu fim nelini\u0219ti\u021bi nici m\u0103car atunci c\u00e2nd el nu este fizic aici. S\u0103 lu\u0103m \u00een m\u00e2n\u0103 textul evanghelic pentru a \u00een\u021belege adev\u0103rata dinamic\u0103 a Adventului. Putem astfel s\u0103 descoperim ce har ne-a d\u0103ruit st\u0103p\u00e2nul casei plec\u00e2nd. C\u0103ci ne-a l\u0103sat \u201ecasa lui\u201d, cea pe care o \u021binea cel mai mult la inim\u0103, cea mai frumoas\u0103 \u0219i cea mai fragil\u0103. Aceasta este ceea ce ne \u00eencredin\u021beaz\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cum am putea s\u0103 nu veghem asupra ei? Cum am putea s\u0103 ne obi\u0219nuim cu comorile lui Cristos? Cum am putea adormi uit\u00e2nd c\u0103 el lucreaz\u0103 acum cu m\u00e2inile noastre \u0219i vorbe\u0219te cu buzele noastre?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Instinctiv, plas\u0103m venirea st\u0103p\u00e2nului casei la sf\u00e2r\u0219itul timpului sau \u00een momentul mor\u021bii noastre. Dar Isus ne mai spune c\u0103 fiecare eveniment din via\u021ba noastr\u0103 are valoarea lui \u0219i merit\u0103 s\u0103 fie tr\u0103it, \u00een ochii lui Dumnezeu, pentru c\u0103 nimic nu este banal \u00een existen\u021ba noastr\u0103. Ac\u021biunile noastre cele mai ascunse, cele mai umile, sunt tot at\u00e2tea moduri \u00een care se exprim\u0103 aten\u021bia noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i iubirea lui pentru noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Profetul ne introducere \u00een rug\u0103ciunea sa, plin\u0103 de \u00eencredere. \u0218i ne invit\u0103 s\u0103 ne abandon\u0103m \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> O invoca\u021bie care este un strig\u0103t: <em>Dumnezeule, f\u0103-ne s\u0103 ne \u00eentoarcem, f\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 fa\u0163a ta \u015fi vom fi m\u00e2ntui\u0163i!<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103:<\/em><\/strong> Paul le aminte\u0219te cre\u0219tinilor din Corint c\u0103 fidelitatea lor se bazeaz\u0103 pe fidelitatea ne\u00eendoielnic\u0103 a lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia:<\/em><\/strong> Privi\u021bi! Isus \u00eensu\u0219i este cel care ne spune acest lucru. \u0218i este pentru el, pentru a-l primi, c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem treji.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ast\u0103zi ca \u0219i atunci.<\/em><\/strong> Lectura care deschide liturgia Cuv\u00e2ntului din timpul Adventului este alc\u0103tuit\u0103 din c\u00e2teva versete finale ale capitolului 63 din Isaia \u0219i \u00eenceputul capitolului 64. \u00cen aceste capitole post-exilice, profetul d\u0103 glas descuraj\u0103rii poporului pentru lovitura grea a distrugerii templului (Is 63,18), \u00een fa\u021ba c\u0103reia Dumnezeu se ab\u021bine s\u0103 intervin\u0103 \u0219i tace (Is 63,15; 64,11). Poporul implor\u0103 de la Domnul un semn al prezen\u021bei re\u00eennoite; cuvintele profetului exprim\u0103 dorin\u021ba poporului \u0219i a credinciosului de a putea vedea din nou minunile lui Dumnezeu \u00een evenimentele istoriei (Is 63,19; 64,2). Apare o nostalgie pentru un timp care pare de mult apus, c\u00e2nd \u00een trecut prezen\u021ba lui Dumnezeu era perceput\u0103 ca o certitudine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i ast\u0103zi? Prezentul este, dimpotriv\u0103, marcat de un sentiment de dep\u0103rtare sau chiar de absen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, care este adesea interpretat \u00een textele profetice ca o consecin\u021b\u0103 a unui Dumnezeu sup\u0103rat pe poporul s\u0103u: \u201eIat\u0103 c\u0103 te-ai m\u00e2niat pentru c\u0103 am p\u0103c\u0103tuit\u201d (Is 64, 4). Este interesant de observat c\u0103 \u00een aceste texte nu exist\u0103 o rela\u021bie direct\u0103 \u00eentre o fapt\u0103 rea obiectiv\u0103 \u0219i m\u00e2nia divin\u0103 care pedepse\u0219te; mai degrab\u0103, m\u00e2nia lui Dumnezeu apare ca o interpretare metaforic\u0103 a sentimentului de goliciune \u0219i de distan\u021bare fa\u021b\u0103 de Domnul pe care \u00eel provoac\u0103 p\u0103catul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dorin\u021ba de comuniune cu Dumnezeu Tat\u0103l. Evenimentele percepute ca prodigii sau pedepse se dovedesc a fi secundare fa\u021b\u0103 de ceea ce este resim\u021bit ca prioritar: rela\u021bia de comuniune interioar\u0103 \u0219i vital\u0103 cu Domnul, acum ca niciodat\u0103 de recuperat. Comuniunea pierdut\u0103 cu Dumnezeul lor \u0219i sentimentul de p\u0103c\u0103to\u0219enie \u0219i de dep\u0103rtare din inima lor fac ca nici m\u0103car actele de dreptate s\u0103 nu mai fie percepute ca fiind suficiente pentru a le ridica moralul \u0219i ca poporul s\u0103 se simt\u0103 ca o frunz\u0103 f\u0103r\u0103 sev\u0103, la mila v\u00e2ntului r\u0103ului, acum c\u0103 distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Dumnezeu a fost golit\u0103 (Is 64, 5.6).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu toate acestea, \u00een ciuda sentimentului de nedumerire \u0219i de lamenta\u021bie care caracterizeaz\u0103 prezentul, nu s-a pierdut con\u0219tiin\u021ba c\u0103 Dumnezeu a fost \u00eentotdeauna cunoscut ca Tat\u0103 \u0219i R\u0103scump\u0103r\u0103tor, s-a revelat \u00een istorie ca cel care \u00ee\u0219i iube\u0219te poporul (Is 63,16-17). De aceea, are sens s\u0103 se strige: &#8220;\u00centoarce\u021bi-v\u0103!&#8221; (<em>\u0161\u00fbbh<\/em>), pentru ca Dumnezeu s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, pe t\u0103ria iubirii sale. Poporul recunoa\u0219te c\u0103 a l\u0103sat s\u0103 creasc\u0103 decalajul, dar este intim con\u0219tient c\u0103 Dumnezeu, prin iubirea sa, poate \u00eenc\u0103 s\u0103 umple acest decalaj \u0219i c\u0103 poate \u00eenc\u0103 s\u0103 aud\u0103 strig\u0103tul pierdut al creaturilor sale. La r\u00e2ndul s\u0103u, poporul poate \u00eenc\u0103 s\u0103 se recunoasc\u0103 pe sine ca fiu, ca lut modelat, \u0219i s\u0103 devin\u0103 din nou opera m\u00e2inilor sale (Is 64, 7).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul liturgic, ca \u00eentr-o incluziune, \u00ee\u0219i are \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul \u00een aceast\u0103 con\u0219tientizare: \u201eDoamne, tu e\u0219ti tat\u0103l nostru\u201d (Is 63, 16b; 64, 7). Se subliniaz\u0103 astfel c\u0103 rela\u021bia creatural\u0103 \u0219i filial\u0103 este decisiv\u0103 pentru via\u021ba poporului \u0219i mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice sentiment de pierdere, de distan\u021b\u0103 \u0219i de p\u0103cat; oboseala prezentului nu se \u00eenchide \u00een fa\u021ba unui viitor de speran\u021b\u0103 re\u00eennoit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Harul a\u0219teptat.<\/strong> A doua lectur\u0103 din prima scrisoare c\u0103tre Corinteni schimb\u0103 abordarea temei duminicale a a\u0219tept\u0103rii \u00eentoarcerii lui Dumnezeu \u0219i la Dumnezeu. De fapt, tonul de rug\u0103minte face loc mul\u021bumirii, afirm\u00e2nd astfel c\u0103, \u00een perspectiva Noului Testament, suferin\u021ba \u0219i contradic\u021bia din istoria poporului credincios \u0219i-a g\u0103sit r\u0103spunsul \u00een venirea lui Isus Cristos. Sf\u00e2ntul Paul, de fapt, \u00ee\u0219i exprim\u0103 mai \u00eent\u00e2i mul\u021bumirea lui Dumnezeu \u00een numele comunit\u0103\u021bii din Corint \u201epentru harul lui Dumnezeu care v-a fost dat \u00een Cristos\u201d (v. 4).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Terminologia de \u201ehar\u201d (<em>ch\u00e1ris<\/em>) este cu siguran\u021b\u0103 fundamental\u0103 la Paul, \u00een special \u00een scrisorile c\u0103tre Corinteni, \u0219i exprim\u0103 substan\u021ba ac\u021biunii m\u00e2ntuitoare decisive a lui Dumnezeu \u00een Isus, care a avut loc \u00een moartea \u0219i \u00eenvierea sa. Tocmai \u00een dimensiunea harului divin este posibil s\u0103 recunoa\u0219tem r\u0103spunsul lui Dumnezeu la lunga a\u0219teptare \u0219i la cererea de m\u00e2ntuire a poporului ales, la care suntem martori \u00een prima lectur\u0103 \u0219i \u00een psalmul din liturghia de ast\u0103zi. La rug\u0103mintea ca Dumnezeu s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u0219i s\u0103 se manifeste ca Tat\u0103 \u0219i R\u0103scump\u0103r\u0103tor, el r\u0103spunde cu harul revelat \u00een Cristos Isus, \u00een care credincio\u0219ii nu numai c\u0103 au primit r\u0103spuns, dar au fost \u0219i \u201e\u00eembog\u0103\u021bi\u021bi \u00een toate, \u00een tot cuv\u00e2ntul \u0219i \u00een toat\u0103 \u0219tiin\u021ba\u201d (v. 5). Harul la Paul este astfel \u00een\u021beles ca un compendiu al \u00eentregii istorii a m\u00e2ntuirii, care a ajuns \u00een cele din urm\u0103 la \u00eemplinirea sa \u00een plin\u0103tatea revela\u021biei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe \u00cen travaliul istoriei.<\/strong> Textul face parte din introducerea scrisorii, iar cuvintele de recuno\u0219tin\u021b\u0103 anticipeaz\u0103 succint unele teme care vor fi dezvoltate ulterior \u00eentr-un mod mai amplu. Se vorbe\u0219te despre darurile primite, cum ar fi cele ale vorbirii \u0219i cunoa\u0219terii, care fac aluzie la carismele discutate \u00een capitolele 12-14: credincio\u0219ii \u00een Cristos \u201enu mai duc lips\u0103 de niciun dar de la Dumnezeu\u201d (<em>ch\u00e1risma<\/em>, v. 7). Cu toate acestea, aceast\u0103 plin\u0103tate de la Dumnezeu este \u00eenc\u0103 supus\u0103 experien\u021bei limitelor contingen\u021bei istoriei, care pentru corinteni se manifest\u0103 \u00een contradic\u021bia lipsei de unitate, a ne\u00een\u021belegerii drumului crucii, a p\u0103catului moral \u0219i a discrimin\u0103rii sociale care discrediteaz\u0103 memorialul euharistic \u0219i adev\u0103rul \u00eenvierii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 oboseal\u0103, care este contradic\u021bia timpului prezent, reapare tema a\u0219tept\u0103rii ca revenire \u0219i manifestare (<em>apok\u00e1lypsis<\/em>) a Domnului nostru Isus Cristos (v. 7). Chiar \u0219i credinciosul \u00een Cristos, cufundat \u00een istorie, nu poate s\u0103 nu cultive dimensiunea de a\u0219teptare \u0219i dorin\u021b\u0103 a revenirii Domnului. Momentul prezent este timpul credin\u021bei, care, \u00een ciuda eforturilor prezente, se sprijin\u0103 pe Dumnezeu care s-a ar\u0103tat vrednic de \u00eencredere (<em>pist\u00f3s<\/em>, v. 9). Lectura a doua introduce astfel mesajul textului evanghelic care, reflect\u00e2nd asupra dimensiunii spirituale a a\u0219tept\u0103rii, aprofundeaz\u0103 tema timpului suspendat \u00eentre \u201edeja\u201d \u0219i \u201e\u00eenc\u0103 nu\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe O viziune apocaliptic\u0103.<\/em><\/strong> A\u0219teptarea manifest\u0103rii Domnului Isus cu revenirea sa escatologic\u0103 este reg\u0103sit\u0103 \u00een unele pasaje fundamentale ale evangheliilor, cum ar fi discursurile escatologice din Sinoptici (cf. Mt 24 \u0219i Lc 21). Acestea sunt reflec\u021bii caracterizate de un stil, o terminologie \u0219i un simbolism raportabile la genul literar al lecturii apocaliptice, r\u0103sp\u00e2ndit \u00een sfera iudaic\u0103 din secolul al II-lea \u00ee.Cr. p\u00e2n\u0103 \u00een primele secole d.Cr. \u0219i care a influen\u021bat considerabil \u0219i sfera literar\u0103 cre\u0219tin\u0103, \u00een special cea apocrif\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evangheliile canonice p\u0103streaz\u0103 ample tr\u0103s\u0103turi ale acestei literaturi, \u00een discursuri care se refer\u0103 \u00een mod explicit la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus \u0219i care, cu siguran\u021b\u0103, atest\u0103 \u0219i reflec\u021bia primelor comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine asupra temei, arz\u0103toare \u00een acea perioad\u0103, a \u00eemplinirii istoriei \u00een lumina credin\u021bei \u00een Cristos. Reflec\u021bia apocaliptic\u0103 este plin\u0103 de \u00eentreb\u0103ri, procedeaz\u0103 prin intermediul imaginilor, abstrac\u021biunilor \u0219i simbolurilor, dar \u00een acela\u0219i timp este ferm \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een istoria dificil\u0103 \u00een care se dezvolt\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pericopa lui Marcu constituie ultima parte a celui mai lung discurs de pe buzele lui Isus; ea \u00eencepe cu imperativul \u201elua\u021bi aminte!\u201d (v. 5, <em>bl\u00e9pete<\/em>, privi\u021bi) \u0219i se prelunge\u0219te p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul capitolului cu imperativul final: \u201e<em>veghea\u021bi!<\/em>\u201d (v. 37, <em>gregor\u00e9ite<\/em>). Cele dou\u0103 verbe constituie o incluziune gramatical\u0103 care exprim\u0103 \u0219i cheia de \u00een\u021belegere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii \u00eendelungate \u0219i articulate a lui Isus: este vorba de a \u021bine ochii deschi\u0219i la realitate; invita\u021bia recurent\u0103 de a veghea subliniaz\u0103 \u00een mod substan\u021bial necesitatea de a cultiva o privire de credin\u021b\u0103 asupra evenimentelor, luminat\u0103 de Isus Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe Templul din Ierusalim va e\u0219ua \u0219i el.<\/em><\/strong> Pentru a \u00een\u021belege mai profund textul, este necesar s\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 discursul lui Isus despre \u00eemplinirea timpului \u00eencepe cu un dialog cu un discipol care l-a invitat s\u0103 admire splendoarea impun\u0103toare a templului din Ierusalim. La r\u00e2ndul s\u0103u, Isus, de\u0219i remarc\u0103 m\u0103re\u021bia operei, preveste\u0219te \u00een mod surprinz\u0103tor distrugerea sa iminent\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Distrugerea sanctuarului, asem\u0103n\u0103toare cu ceea ce se \u00eent\u00e2mplase cu distrugerea primului templu de c\u0103tre babilonieni \u00een secolul al VI-lea \u00ee.Cr. reprezenta un dezastru enorm \u00een istoria evreilor. Astfel, chiar la anun\u021bul profetic al lui Isus, a\u0219ezat \u00een fa\u021ba templului de pe Muntele M\u0103slinilor (cf. 13,3), (cf. 1,16-20), ei l-au \u00eentrebat: \u201ec\u00e2nd va avea loc acest lucru?\u201d \u0219i \u201ecare va fi semnul c\u00e2nd se vor \u00eemplini toate acestea?\u201d (13,4). De fapt, referirea la ruinele templului este semnul inconfundabil al unei schimb\u0103ri de epoc\u0103 cu reflexe universaliste care ofer\u0103 prilejul unei reflec\u021bii mult mai ample asupra sensului evenimentelor umane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe Timpul este \u00een m\u00e2inile Domnului istoriei.<\/em><\/strong> Lunga \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 care decurge din aceste \u00eentreb\u0103ri este punctat\u0103 cu precizie de adverbele sau conjunc\u021biile cu sens temporal \u201ec\u00e2nd\u201d (<em>p\u00f3te<\/em>: 13, 4.33.35; <em>h\u00f3tan<\/em>: Mc 13, 7.11.14.28.29), delimit\u00e2nd astfel pasajele fundamentale ale \u00eentregului discurs. Este \u00een mod cert o reflec\u021bie asupra vicisitudinilor timpului uman, urm\u0103rind de la \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een gard\u0103 (<em>bl\u00e9pete<\/em>, \u201eai grij\u0103, fere\u0219te-te\u201d, \u00een Mc 13, 5-6.9.23.33) \u00eempotriva cuvintelor de blestem, menite \u00een fond s\u0103 exploateze sentimentul de criz\u0103, s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 nelini\u0219ti \u0219i s\u0103 elimine speran\u021ba \u00een m\u00e2ntuirea divin\u0103. Dimpotriv\u0103, \u00een mi\u0219carea apocaliptic\u0103, sublinierea dramelor istoriei nu este un scop \u00een sine, ci este folosit\u0103 pentru a anun\u021ba o interven\u021bie a lui Dumnezeu mai puternic\u0103 dec\u00e2t r\u0103ul: va fi timpul m\u00e2ntuirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Discursul lui Isus, de fapt, se refer\u0103 la \u201ezgomotul r\u0103zboaielor\u201d \u00een fa\u021ba c\u0103rora discipolii nu trebuie s\u0103 se alarmeze, deoarece acestea nu sunt sf\u00e2r\u0219itul (v. 7, <em>t\u00e9los<\/em>), sau mai bine zis, s-ar putea spune: nu sunt \u201esf\u00e2r\u0219itul\u201d, \u00een\u021beles ca \u00eemplinire a istoriei. Nici catastrofele naturale nu sunt catastrofe: cutremurele \u0219i foametea trebuie mai degrab\u0103 \u00een\u021belese ca semne ale durerilor na\u0219terii care prefa\u021beaz\u0103 o lume nou\u0103 (v. 8).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acela\u0219i sens, sunt atinse chestiuni sensibile pentru comunitate, cum ar fi realitatea dureroas\u0103 a persecu\u021biei religioase. Chiar \u0219i aceste \u00eencerc\u0103ri pentru biseric\u0103 nu anun\u021b\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lumii; dimpotriv\u0103, ele vor fi o ocazie pentru credincio\u0219i de a oferi m\u0103rturie despre credin\u021ba lor \u00een Cristos lumii iudaice \u0219i lumii p\u0103g\u00e2ne (v. 9). \u00cen fa\u021ba acuzatorilor lor, Duhul Sf\u00e2nt se va dovedi a fi un ap\u0103r\u0103tor valid \u00een a le sugera ce ar trebui s\u0103 spun\u0103 (v. 11). Astfel, chiar \u0219i diviziunile dureroase \u00een contextul familial, din cauza adeziunii la credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 (v. 12), vor fi o oportunitate de a persevera p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it \u0219i de a experimenta m\u00e2ntuirea (v. 13).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen progresia discursului, Isus vorbe\u0219te despre punctul culminant al nenorocirii pentru Iudeea \u0219i din nou pentru locul ei sf\u00e2nt, templul, cu anun\u021bul misterios al a\u0219a-numitei \u201eur\u00e2ciuni a pustiirii\u201d (v. 14). Cel mai probabil este vorba de evocarea profan\u0103rii templului \u00een timpul persecu\u021biei poporului evreu de c\u0103tre regele seleucid Antioh al IV-lea Epifanul \u00een \u00eencercarea sa de a eleniza \u00eentregul teritoriu, anihil\u00e2nd iudaismul \u0219i institu\u021biile sale (167 \u00ee.Cr.). Ultima parte a discursului anun\u021b\u0103 \u00een final \u00eemplinirea istoriei cu revenirea \u201eFiului Omului\u201d care vine pe nori \u00een glorie (v. 24), anun\u021bat\u0103 prin stingerea soarelui, a lunii, a stelelor \u0219i a elementelor cere\u0219ti aprinse la \u00eenceputul crea\u021biei pentru a da ritm timpului (cf. Gen 1,14-18). Recapitularea final\u0103, cu revenirea lui Cristos glorios, va aduna deci tot timpul \u0219i tot spa\u021biul istoriei lumii pentru a le plasa definitiv sub puterea \u0219i lumina Cuv\u00e2ntului s\u0103u (Mc 13, 31).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\uf0fe Veghind \u00een slujire.<\/em><\/strong> Textul liturgic de ast\u0103zi (Mc 13,33-37) constituie a\u0219adar epilogul acestei interpret\u0103ri apocaliptice a istoriei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Bogata terminologie poate fi cu siguran\u021b\u0103 rezumat\u0103 \u00een tema vegherii \u00een a\u0219teptare (v. 33). Vegherea este atitudinea celor care \u0219tiu s\u0103 persevereze \u00een condi\u021bia suspendat\u0103 a istoriei; este atitudinea celor care recunosc c\u0103 nu pot domina timpul, care r\u0103m\u00e2ne \u00een m\u00e2inile Tat\u0103lui; este atitudinea celor care tr\u0103iesc evenimentele existen\u021bei cu o privire de credin\u021b\u0103. Dac\u0103, pe de o parte, pare s\u0103 domneasc\u0103 incertitudinea, care \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 inimile oamenilor, pe de alt\u0103 parte, pentru cel credincios se deschide posibilitatea de a se minuna de responsabilitatea \u00eencredin\u021bat\u0103 de Dumnezeu \u00een acest timp al \u201edeja\u201d \u0219i \u201enu \u00eenc\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, o ultim\u0103 parabol\u0103, foarte scurt\u0103 (v. 34-36), ofer\u0103 o reprezentare vie a esen\u021bei \u00eentregului discurs \u0219i o invita\u021bie semnificativ\u0103 de a privi. Aceast\u0103 compara\u021bie, specific\u0103 lui Marcu, este asem\u0103n\u0103toare cu cea g\u0103sit\u0103 \u00een Luca (cf. 12, 36-40): ambele vorbesc despre necesitatea de a fi gata pentru \u00eentoarcerea brusc\u0103 a st\u0103p\u00e2nului casei. Cu toate acestea, Marcu subliniaz\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nul casei \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te proprietatea: el d\u0103 putere (<em>exus\u00eca<\/em>) servitorilor s\u0103i (<em>d\u00faloi<\/em>). Aceast\u0103 situa\u021bie de absen\u021b\u0103 temporar\u0103 a st\u0103p\u00e2nului nu este un vid sau o situa\u021bie la mila lui \u00eensu\u0219i. De fapt, el este \u00eenc\u0103 prezent tocmai prin acea <em>exus\u00eca<\/em> \u00eencredin\u021bat\u0103 servitorilor s\u0103i. Prin aceast\u0103 autoritate, ei fac prezent\u0103 domnia st\u0103p\u00e2nului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tocmai aceast\u0103 autoritate \u00eencredin\u021bat\u0103 slujitorilor define\u0219te dimensiunile a\u0219tept\u0103rii vigilente a credinciosului \u00een lume. Fiec\u0103ruia i se \u00eencredin\u021beaz\u0103 o putere, ceea ce \u00een afara metaforei \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiec\u0103rui credincios \u00een Cristos i se pred\u0103 propria sa autoritate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu siguran\u021b\u0103, termenul <em>exus\u00eca<\/em> cap\u0103t\u0103 o conota\u021bie foarte precis\u0103 \u00een contextul credin\u021bei cre\u0219tine \u00een ceea ce prive\u0219te sfera secular\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii \u0219i puterii lume\u0219ti. Este, de fapt, puterea lui Isus de a domina for\u021bele r\u0103ului \u0219i de a lega omenirea de puterea celui r\u0103u, realizarea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a puterii escatologice a lui Dumnezeu ca ghid sigur al istoriei \u0219i judec\u0103tor final al lumii. Tipic cre\u0219tin este modul \u00een care aceast\u0103 autoritate este realizat\u0103 de Isus: \u00een modul de slujire (Mc 10, 45).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceea\u0219i autoritate a lui Isus, sub forma slujirii, este comunicat\u0103 fiec\u0103rui discipol pentru acest timp de a\u0219teptare. Ea este cheia interpretativ\u0103 a misiunii lui Isus \u00een istorie \u0219i cheia pentru a \u00een\u021belege cum s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een vicisitudinile tulburi ale existen\u021bei. A fi preg\u0103tit, vigilent \u00een a\u0219teptare, a fi atent \u0219i deschis const\u0103 tocmai \u00een a exercita aceast\u0103 autoritate de slujire \u00een d\u0103ruire, urm\u00e2nd exemplul lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exercitarea vigilent\u0103 a autorit\u0103\u021bii lui Cristos \u00een timp trebuie s\u0103 fie perseverent\u0103 \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een comunitatea credincio\u0219ilor: \u201eCeea ce v\u0103 spun vou\u0103 o spun tuturor: Veghea\u0163i!\u201d (v. 37). De fapt, Marcu men\u021bioneaz\u0103 cele patru etape ale nop\u021bii, subliniind c\u0103 nu se \u0219tie dac\u0103 st\u0103p\u00e2nul se va \u00eentoarce \u201eseara sau la miezul nop\u021bii, sau la c\u00e2ntatul coco\u0219ilor sau \u00een zori\u201d (v. 35); el descrie astfel caracteristica obositoare a timpului \u00een care tr\u0103im, ca perioad\u0103 de noapte, f\u0103r\u0103 lumin\u0103, care pune la \u00eencercare efortul de a nu \u00eenchide ochii \u0219i de a nu adormi. Totu\u0219i, direc\u021bia timpului nocturn este acum marcat\u0103 definitiv spre lumina zilei, spre momentul revenirii lui Cristos, at\u00e2t de a\u0219teptat \u0219i invocat de credincio\u0219i, pentru c\u0103 este sigur.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 553\/decembrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 363<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. ADVENTUL, \u201eTERAPIE\u201d DE LUMIN\u0102! \u00a0\u00cen perioada anului \u00eencetinit\u0103 de toamn\u0103, suntem priva\u021bi treptat de o doz\u0103 zilnic\u0103 de lumin\u0103. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35249,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35248"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35248"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35248\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35250,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35248\/revisions\/35250"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35249"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35248"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35248"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35248"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}