{"id":35066,"date":"2023-11-19T10:05:49","date_gmt":"2023-11-19T07:05:49","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=35066"},"modified":"2023-11-19T10:05:49","modified_gmt":"2023-11-19T07:05:49","slug":"o-asteptare-activa-si-responsabila-meditatie-pentru-duminica-a-xxxiii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/11\/19\/o-asteptare-activa-si-responsabila-meditatie-pentru-duminica-a-xxxiii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eO a\u0219teptare activ\u0103 \u0219i responsabil\u0103\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXXIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>19 NOIEMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>O A\u0218TEPTARE ACTIV\u0102 \u0218I RESPONSABIL\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Climatul ultimelor duminici ale anului liturgic este caracterizat de un sentiment de a\u0219teptare. Lectura <strong><em>evanghelic\u0103\u00a0<\/em><\/strong>din capitolul 25 al Evangheliei dup\u0103 Matei este o invita\u021bie c\u0103lduroas\u0103 adresat\u0103 ucenicilor de a fi preg\u0103ti\u021bi pentru \u00eent\u00e2lnirea cu Domnul care vine. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 se plaseaz\u0103 \u0219i \u00eendemnul lui Paul (<strong><em>lectura a doua<\/em><\/strong>) adresat cre\u0219tinilor din Tesalonic. Pasajul evanghelic este bine cunoscuta parabol\u0103 a talan\u021bilor, mai exact povestea celor trei slujitori, care simbolizeaz\u0103 ucenicii care \u00eel a\u0219teapt\u0103 pe Domnul. Acesta este adev\u0103ratul rod al \u00cen\u021belepciunii, \u201efemeia puternic\u0103\u201d pe care fiecare credincios este chemat s\u0103 o g\u0103seasc\u0103 \u0219i s\u0103 o onoreze (<strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Slujirea liber\u0103 \u0219i plin\u0103 de \u00eencredere este garan\u021bia bucuriei depline \u00een comuniunea cu Domnul, ca cel care va recunoa\u0219te slujirea perseverent\u0103 \u0219i generoas\u0103 a credincio\u0219ilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>IMPOSIBIL S\u0102 TR\u0102IE\u0218TI DIN CHIRIE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen ceea ce prive\u0219te credin\u021ba, rela\u021bia sa cu Dumnezeu, discipolul lui Isus \u0219tie c\u0103 nu se poate tr\u0103i cu chirie. Nu este suficient s\u0103 fi aderat la Cristos, nu este suficient s\u0103 ne exprim\u0103m \u00eencrederea \u00een el, s\u0103 ne facem profesiunea de credin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este suficient, pentru c\u0103 credin\u021ba nu este un obiect pre\u021bios, care trebuie p\u0103strat a\u0219a cum este, ci o realitate vie, ca o plant\u0103, care cere \u00eengrijire \u0219i aten\u021bie permanent\u0103. \u0218i astfel, a nu face nimic \u00een privin\u021ba ei nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103strezi ceea ce ai, ci s\u0103 pierzi totul. Nimeni, prin urmare, nu poate crede c\u0103 a acumulat deja suficiente merite pentru a putea sta lini\u0219tit \u0219i a nu face nimic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Parabola talan\u021bilor, la urma urmei, ne pune chiar \u00een fa\u021ba acestui lucru. \u0218i totu\u0219i, mesajul ei, care sun\u0103 ca un avertisment, este \u00een acela\u0219i timp menit s\u0103 \u00eel elibereze pe Dumnezeu de acuza\u021bia de a fi un st\u0103p\u00e2n exorbitant. Povestea, de fapt, \u00eencepe sub semnul \u00eencrederii: omul care porne\u0219te \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 \u00eencredere \u00een slujitorii s\u0103i \u00eenc\u00e2t s\u0103 le pun\u0103 \u00een m\u00e2ini o adev\u0103rat\u0103 comoar\u0103. Aceast\u0103 \u00eencredere este decisiv\u0103 pentru c\u0103 tocmai aceast\u0103 \u00eencredere genereaz\u0103 un r\u0103spuns activ \u0219i harnic din partea primilor doi. De ce s\u0103-\u0219i asume riscuri? Pentru c\u0103 la \u00eencredere se r\u0103spunde cu \u00eencredere&#8230;.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, servitorul lene\u0219 d\u0103 dovad\u0103 tocmai de opusul \u00eencrederii, adic\u0103 de fric\u0103: \u201eMi-a fost fric\u0103 \u0219i m-am dus \u0219i am \u00eengropat talantul t\u0103u \u00een p\u0103m\u00e2nt&#8230;\u201d. Dar mai exist\u0103 un detaliu, care nu poate fi ignorat: acel st\u0103p\u00e2n nu-\u0219i \u201eexploateaz\u0103\u201d slujitorii. Nu le retrage c\u00e2\u0219tigurile pe care le-au f\u0103cut, ci le \u00eencredin\u021beaz\u0103 totu\u0219i, le las\u0103 \u00een m\u00e2inile lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, toat\u0103 h\u0103rnicia discipolului se \u00eentoarce la el. Vestirea Evangheliei prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103, transmiterea credin\u021bei, m\u0103rturisirea ei, transmiterea ei nu \u00eel s\u0103r\u0103ce\u0219te pe cel care \u00eentreprinde aceste munci, ci dimpotriv\u0103 \u00eei \u00eembog\u0103\u021be\u0219te existen\u021ba, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 cunoasc\u0103 o plin\u0103tate necunoscut\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cel care, \u00een schimb, se limiteaz\u0103 la minimum, sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a pierde totul. \u0218i tocmai \u00eempotriva acestui pericol vrea s\u0103 ne avertizeze Isus: ceea ce ni se ofer\u0103, posibilitatea de a tr\u0103i \u00een bucurie pentru ve\u0219nicie, este o realitate prea mare \u0219i prea frumoas\u0103. A o subestima \u00eenseamn\u0103 a se condamna pe sine s\u0103 piard\u0103 ocazia de a tr\u0103i.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>SINODALITATE \u0218I CORESPONSABILITATE \u00ceN ACTIVITATEA PASTORAL\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>+ Francesco Lambiasi<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cencep cu un citat, pentru a lua imediat \u201ealtitudine\u201d. \u201eCalea sinodalit\u0103\u021bii este calea pe care Dumnezeu o a\u0219teapt\u0103 de la Biserica celui de-al treilea mileniu\u201d (Papa Francisc, 17 octombrie 2015). Sinodalitatea este un cuv\u00e2nt grav \u0219i pregnant, apar\u021bin\u00e2nd vocabularului comuniunii, \u00een care revin \u0219i cuvinte precum fraternitate, participare, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire, cooperare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sinodalitatea rimeaz\u0103 cu termenul de coresponsabilitate. \u00centr-adev\u0103r, coresponsabilitatea, f\u0103r\u0103 \u201espiritul\u201d sinodalit\u0103\u021bii, este steril\u0103. \u0218i, pe de alt\u0103 parte, sinodalitatea, f\u0103r\u0103 \u201ecarnea\u201d \u0219i concrete\u021bea coresponsabilit\u0103\u021bii, este \u0219ubred\u0103, deoarece r\u0103m\u00e2ne teoretic\u0103 \u0219i pur retoric\u0103.<\/p>\n<ol>\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> Coresponsabilitatea \u00een activitatea pastoral\u0103: de ce?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Adev\u0103rat. Pentru a vorbi de coresponsabilitate \u00een pastora\u021bie, se ridic\u0103 imediat obiec\u021bia: dar Biserica nu este o democra\u021bie? Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu! Dar se poate u\u0219or replica: atunci este o autocra\u021bie sau o oligarhie?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centr-adev\u0103r, p\u0103storii \u00eel reprezint\u0103 &#8211; adic\u0103 <em>\u00eel fac prezent<\/em> &#8211; pe Cristos \u00een fa\u021ba bisericii \u0219i, \u00een unire cu Cristos, reprezint\u0103 biserica \u00een fa\u021ba Tat\u0103lui. Totu\u0219i, aceasta este o reprezentare sacramental\u0103, \u00een virtutea Duhului, nu o reprezentare democratic\u0103. Mini\u0219trii primesc puterea de la Cristos, nu de la comunitate. Ei nu sunt delega\u021bi ai acesteia, nici m\u0103car atunci c\u00e2nd sunt numi\u021bi prin forme \u0219i metode de participare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 ei pot ac\u021biona cu autoritate, f\u0103r\u0103 un discern\u0103m\u00e2nt adecvat \u0219i f\u0103r\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i decizia cu nimeni. Botezul ne \u00eencorporeaz\u0103 \u00een Cristos care a murit \u0219i a \u00eenviat, f\u0103c\u00e2ndu-ne una cu el: \u201eTo\u021bi sunte\u021bi una \u00een Cristos Isus\u201d, scrie Paul (Gal 3,28). Citim \u00een Constitu\u021bia dogmatic\u0103 despre Biseric\u0103 a Conciliului al II-lea din Vatican:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eChiar dac\u0103 unii, din voin\u021ba lui Cristos, sunt pu\u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, \u00eemp\u0103r\u021bitori ai tainelor \u0219i p\u0103stori pentru al\u021bii, exist\u0103 totu\u0219i \u00eentre to\u021bi o adev\u0103rat\u0103 egalitate \u00een privin\u021ba demnit\u0103\u021bii \u0219i ac\u021biunii comune tuturor credincio\u0219ilor pentru zidirea trupului lui Cristos.\u201d (LG 32).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dispare atunci orice diferen\u021b\u0103? Se reduce unitatea la uniformitate? Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu: unitatea \u0219i diversitatea vin \u00een Biseric\u0103 de la acela\u0219i Duh. \u201eAvem, a\u0219adar, daruri diferite, potrivit cu harul dat fiec\u0103ruia dintre noi\u201d (Rom 12,6); \u201eDumnezeu a unit trupul\u201d astfel \u00eenc\u00e2t \u201ediferitele m\u0103dulare au grij\u0103 unele de altele\u201d (1Cor 12, 24-25). Suntem cu to\u021bii suficient de s\u0103raci pentru a trebui s\u0103 primim; suntem cu to\u021bii suficient de boga\u021bi pentru a putea d\u0103rui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima coresponsabilitate \u00een biseric\u0103 \u00eei prive\u0219te pe credincio\u0219i, care sunt astfel dac\u0103 \u0219i \u00een m\u0103sura \u00een care sunt responsabili unii de al\u021bii, \u00eentruc\u00e2t \u00eentre ei se aplic\u0103 carismele, caritatea \u0219i legea reciprocit\u0103\u021bii. C\u00e2t de des apare \u00een Noul Testament adverbul de reciprocitate: \u201eunul fa\u021b\u0103 de altul\u201d, \u201ereciproc\u201d! Credincio\u0219ii trebuie s\u0103 se pre\u021buiasc\u0103 unii pe al\u021bii, trebuie s\u0103 se primeasc\u0103, s\u0103 se edifice, s\u0103 se sprijine, s\u0103 se corecteze, s\u0103 se ierte, s\u0103 se consoleze reciproc.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trebuie spus, totu\u0219i, c\u0103 obstacolul cel mai serios \u00een calea sinodalit\u0103\u021bii este <em>clericalismul<\/em>, care caracterizeaz\u0103 modul de g\u00e2ndire al multora, at\u00e2t al preo\u021bilor, c\u00e2t \u0219i al laicilor. Ceea ce este clerical este o viziune a unei biserici care este divizat\u0103 \u0219i conflictual\u0103 pe plan intern: \u00eentre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i cei care trebuie s\u0103 fie educa\u021bi, \u00eentre conduc\u0103tori \u0219i cei care trebuie s\u0103 fie condu\u0219i, \u00eentre celebran\u021bi \u0219i cei care asist\u0103. Prin urmare, adev\u0103rata coresponsabilitate baptismal\u0103 \u00een biseric\u0103 nu poate fi identificat\u0103 nici cu participarea pur\u0103 \u0219i nici cu simpla colaborare. \u00cen ceea ce prive\u0219te prima, coresponsabilitatea este o consecin\u021b\u0103 concret\u0103 \u0219i tangibil\u0103, \u00een timp ce, \u00een ceea ce prive\u0219te cea de-a doua, ea merge mult mai departe dec\u00e2t participarea la proiecte concepute de al\u021bii, deoarece a fi parte a bisericii \u0219i \u00een biseric\u0103 este ceea ce constituie membrii poporului lui Dumnezeu.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li style=\"font-weight: 400;\"><strong> Coresponsabilitatea baptismal\u0103: cum?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este necesar\u0103 o schimbare real\u0103 \u0219i efectiv\u0103 de mentalitate. Este nevoie de o convertire real\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu p\u0103storii, care \u0219tiu c\u0103 nu au fost institui\u021bi de Cristos pentru a-\u0219i asuma singuri misiunea m\u00e2ntuitoare a Bisericii \u00een lume. Func\u021bia lor principal\u0103 este de a-i p\u0103stori pe credincio\u0219i \u0219i de a le recunoa\u0219te slujirile \u0219i carismele, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t to\u021bi s\u0103 coopereze la lucrarea comun\u0103 \u00een modul care le este propriu (LG 30).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe de alt\u0103 parte, \u201eepiscopii nu trebuie doar s\u0103 educe, ci \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be\u201d (Sf. Ciprian al Cartaginei). \u00cen acest punct nu se poate evita nivelul juridico-normativ al chestiunii. De fapt, multe practici ecleziale sufer\u0103 de o dialectic\u0103 \u00eenc\u0103 foarte polarizat\u0103 pe distinc\u021bia dintre cler \u0219i laici: \u201eDac\u0103 celui din urm\u0103 nu i se refuz\u0103 virtutea sfatului, celui dint\u00e2i i se rezerv\u0103 cu siguran\u021b\u0103 puterea de decizie\u201d (S. Dianich). Or, dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 sinodalitatea este \u201emersul \u00eempreun\u0103\u201d al p\u0103storului cu credincio\u0219ii, un astfel de drum va fi autentic sinodal dac\u0103 nu se opre\u0219te \u201ela jum\u0103tatea drumului\u201d, l\u0103s\u00e2nd doar p\u0103storul sau episcopul s\u0103 decid\u0103 la final.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe scurt, sinodalitatea eclezial\u0103 nu poate fi \u201eresponsabilitate limitat\u0103\u201d \u0219i, prin urmare, este necesar s\u0103 se treac\u0103 de la puterea consultativ\u0103 a diferitelor \u201eorganisme de coresponsabilitate\u201d la puterea deliberativ\u0103, a\u0219a cum sus\u021bin diver\u0219i canoni\u0219ti, cum ar fi, de exemplu, Card. Francesco Coccopalmerio.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">S\u0103 ne \u00eentoarcem la sinodalitate, sufletul \u0219i inima b\u0103t\u0103toare a coresponsabilit\u0103\u021bii, baza \u0219i r\u0103d\u0103cina fertil\u0103 a acesteia. Pentru cei are cred \u00een Isus Cristos, coresponsabilitatea \u00eenseamn\u0103 a merge pe calea lui Cristos, \u00een Biseric\u0103 \u0219i cu Biserica. Pe de alt\u0103 parte, a urma calea lui Cristos \u00eenseamn\u0103 a urma calea pe care Cristos, adev\u0103ratul, frumosul, Bunul P\u0103stor, continu\u0103 s\u0103 mearg\u0103, merg\u00e2nd \u00eenaintea noastr\u0103 pentru a ne c\u0103l\u0103uzi, al\u0103turi de noi pentru a ne sus\u021bine, \u00een spatele nostru pentru a ne ap\u0103ra. A-L urma pe Isus cel \u00eenviat \u00een biseric\u0103 \u0219i cu biserica \u00eenseamn\u0103 a merge al\u0103turi de ace\u0219ti p\u0103stori. Cu ace\u0219ti fra\u021bi \u0219i surori din aceast\u0103 comunitate precis\u0103 \u0219i concret\u0103. Pe urmele celor din urm\u0103. Cu ace\u0219ti s\u0103raci. A merge \u00eempreun\u0103 \u00eenseamn\u0103 a ne alinia \u00een spatele Celui \u00cenviat, singurul \u0219i inegalabilul nostru c\u0103l\u0103tor. \u00censeamn\u0103 s\u0103 avans\u0103m f\u0103r\u0103 evad\u0103ri solitare, r\u0103t\u0103cind pe alte c\u0103i. \u00censeamn\u0103 s\u0103 \u00eencetine\u0219ti ritmul pentru a-l face s\u0103 se accelereze pentru ceilal\u021bi. S\u0103 acceler\u0103m mar\u0219ul pentru a-i trezi pe cei adormi\u021bi. S\u0103-i \u00eencurajezi pe cei care s-au oprit. S\u0103-i ridic\u0103m pe cei care au c\u0103zut. S\u0103-i lu\u0103m de m\u00e2n\u0103 \u0219i, poate, s\u0103-i c\u0103r\u0103m pe umeri pe cei care nu mai pot face fa\u021b\u0103. <em>S\u0103 fie<\/em> &#8211; a\u0219a cum spunea Don Mazzolari despre parohie &#8211; <em>ambulan\u021ba pentru cei care sunt r\u0103ni\u021bi \u0219i nu mai pot merge<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Ceea ce conteaz\u0103 este frumuse\u021bea interioar\u0103; femeia care se teme de Dumnezeu are o mare valoare pentru c\u0103 recunoa\u0219te sensul profund al lui Dumnezeu \u00een via\u021ba ei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Lucr\u00e2nd cu angajare \u0219i responsabilitate, fiii luminii ai comunit\u0103\u021bii tesalonicene vor putea \u0219i vor \u0219ti s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru \u00eent\u00e2lnirea definitiv\u0103 cu Domnul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>Lenea sau angajamentul responsabil? Evanghelia ne permite s\u0103 r\u0103spundem la aceast\u0103 \u00eentrebare \u0219i ne invit\u0103 la o revizuire a vie\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Potrivit tradi\u021biei \u00een\u021belepciunii, \u00eemplinirea uman\u0103 vine prin c\u0103utarea \u00een\u021belepciunii, care este arta de a \u0219ti s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, valoriz\u00e2nd bunurile pe care Dumnezeu le-a dat omului: s\u0103n\u0103tate, timp, prietenie, bunuri materiale. Toate asezonate cu sim\u021bul lui Dumnezeu, cu frica de Dumnezeu, care st\u0103 la baza \u00een\u021belepciunii \u0219i care ghideaz\u0103 c\u0103utarea \u0219i punerea \u00een aplicare a voin\u021bei sale. Aceast\u0103 tem\u0103 tipic\u0103 \u00een\u021belepciunii este condensat\u0103 \u00een poemul care \u00eenchide colec\u021bia de proverbe biblice. \u00cen el, lauda este adus\u0103 \u00een\u021belepciunii, reprezentat\u0103 de o figur\u0103 feminin\u0103, conform unei tradi\u021bii deja consacrate \u00een domeniul \u00een\u021belepciunii biblice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cititorii cre\u0219tini au eliminat jena acestui final al c\u0103r\u021bii sfinte prin intermediul lecturii alegorice care le permite s\u0103 vad\u0103 \u00een el o imagine a \u00een\u021belepciunii. Selectarea textului pentru lectura liturgic\u0103 atenueaz\u0103 impresia de deconcertare, deoarece subliniaz\u0103 aspectul religios al femeii care \u201ese teme de Dumnezeu\u201d. \u00cen realitate, portretul femeii ideale \u00een ansamblul s\u0103u este mult mai \u201elaic\u201d. Criteriul care inspir\u0103 propunerea femeii &#8216;puternice&#8217; este mai degrab\u0103 &#8216;economic&#8217; sau &#8216;domestic&#8217;, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 economia are de-a face, la origine, cu buna func\u021bionare \u0219i administrare a c\u0103minului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce se propune pentru liturgia Cuv\u00e2ntului din aceast\u0103 duminic\u0103 este un fragment din aceast\u0103 compozi\u021bie construit\u0103 artificial. Este un <em>poem acrostic<\/em>, \u00een care fiecare dintre versuri \u00eencepe cu o lectur\u0103 din alfabetul ebraic. Este o list\u0103 a calit\u0103\u021bilor care o caracterizeaz\u0103 pe femeia \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i de succes. Modelul este preluat din \u00een\u021belepciunea interna\u021bional\u0103, iar calit\u0103\u021bile propuse sunt cele valorizate \u00een contextul socio-cultural al mediului agricol-patriarhal. \u00cen fiecare caz, idealul sugerat este cel al unei personalit\u0103\u021bi care se realizeaz\u0103 \u00een rela\u021bii corecte \u00een toate sferele existen\u021bei sale, \u00eencep\u00e2nd cu cele de acas\u0103. Pasajul biblic se deschide cu elogierea femeii perfecte, care \u00eentruchipeaz\u0103 \u00een\u021belepciunea, a c\u0103rei valoare este mult mai mare dec\u00e2t cea a perlelor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, figura femeii este prezentat\u0103 ca mireasa ideal\u0103 care are grij\u0103 de averea \u0219i fericirea so\u021bului ei. Al treilea tablou se concentreaz\u0103 asupra imaginii femeii \u00een cas\u0103, unde este ocupat\u0103 cu pricepere \u0219i \u00een mod constant cu o munc\u0103 tipic feminin\u0103: \u021beserea l\u00e2nii \u0219i a inului. \u00cencheie aceast\u0103 galerie de imagini o calitate deosebit de apreciat\u0103 \u00een mediul sapien\u021bial: <em>generozitatea fa\u021b\u0103 de cei s\u0103raci<\/em>. \u00cen fine, ultima not\u0103 este un element religios, singurul din acest poem inspirat din tradi\u021bia \u00een\u021belep\u021bilor: \u201eIluzoriu este farmecul \u0219i trec\u0103toare este frumuse\u021bea, dar femeia care se teme de Dumnezeu este de l\u0103udat\u201d. Frica de Dumnezeu d\u0103 valoare \u0219i \u00eencununeaz\u0103 toate celelalte calit\u0103\u021bi trecute \u00een revist\u0103 mai sus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cendemnul lui Paul c\u0103tre cre\u0219tinii din Tesalonic manifest\u0103 o preocupare a comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine primare, \u0219i anume angajamentul de a pune \u00een aplicare credin\u021ba lor, \u00een a\u0219teptarea venirii Domnului, printr-o caritate harnic\u0103 \u0219i generoas\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te timpul \u0219i momentul venirii Domnului, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o precizare, Paul, \u00een forma tradi\u021bional\u0103, aminte\u0219te care ar trebui s\u0103 fie atitudinea cre\u0219tinilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ca \u0219i \u201eziua Domnului\u201d, judecata final\u0103 decisiv\u0103 nu poate fi supus\u0103 calculului sau controlului uman. Judecata lui Dumnezeu are o dubl\u0103 semnifica\u021bie: pentru cei care tr\u0103iesc \u00eentr-o fals\u0103 siguran\u021b\u0103 va fi ruina total\u0103; pentru cei care tr\u0103iesc \u00een a\u0219teptare vigilent\u0103 va fi \u00eemplinirea m\u00e2ntuirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceasta din urm\u0103 este atitudinea pe care Paul o sugereaz\u0103 cre\u0219tinilor prin imaginea \u201ecopii ai luminii \u0219i ai zilei\u201d. A\u0219teptarea prudent\u0103 a Domnului, pentru cre\u0219tini, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fie \u201esobri\u201d pentru a nu se l\u0103sa narcotiza\u021bi de un prezent consumist \u0219i f\u0103r\u0103 viitor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ascult\u00e2nd cele dou\u0103 pasaje biblice din tradi\u021bia \u00een\u021belepciunii, cre\u0219tinii care particip\u0103 la adunarea liturgic\u0103 sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 primeasc\u0103 pagina evanghelic\u0103 de la Matei \u0219i s\u0103 o interpreteze \u00een perspectiva cea mai congenital\u0103. \u00cen ce const\u0103 adev\u0103rata \u00een\u021belepciune, care este o condi\u021bie a fericirii \u00eenc\u0103 de acum, ca prefigurare a celei ultime? Acest lucru este sugerat de relatarea parabolic\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Parabola celor trei servitori face parte din trilogia parabolelor parenetice pe care Matei le relateaz\u0103 \u00een \u00eencheierea discursului despre <em>parusia<\/em> sau venirea Domnului. \u00cen ea, sunt oferite instruc\u021biuni spirituale practice despre cum s\u0103-L a\u0219tept\u0103m pe Domnul chiar dac\u0103 venirea Sa este \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u00een timp.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru o interpretare corect\u0103 a acestui cunoscut pasaj evanghelic, trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 seama de dezvoltarea sa global\u0103. Parabola urmeaz\u0103 modelul povestirilor evanghelice \u00een care st\u0103p\u00e2nul \u0219i slujitorii sunt protagoni\u0219tii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe O parabol\u0103 \u00een trei imagini.<\/strong> Povestea se dezvolt\u0103 \u00een func\u021bie de trei momente. Primul este ocupat de \u00eencredin\u021barea bunurilor c\u0103tre servitori \u0219i de plecarea st\u0103p\u00e2nului. Indica\u021biile se reduc la esen\u021bial pentru a \u00een\u021belege continuarea. Exist\u0103 imediat o caracterizare a servitorilor \u00een func\u021bie de diferitele \u00eencredin\u021b\u0103ri de bunuri, traduse \u00een termeni monetari prin talan\u021bi: primului cinci, celui de-al doilea doi, celui din urm\u0103 unul. Evanghelistul noteaz\u0103: \u201efiec\u0103ruia dup\u0103 propria putere\u201d. Scopul acestei distribuiri diferite nu este de a discrimina sau de a crea presupozi\u021bii psiho-comportamentale ulterioare ale slujitorilor, ci de a-i face pe cei trei servitori responsabili personal fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2nul lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Al doilea moment prezint\u0103 comportamentul servitorilor \u00een a\u0219teptarea st\u0103p\u00e2nului. Imediat, primii doi se disting prin angajamentul lor de a dubla talan\u021bii primi\u021bi. \u00cen contrast cu ace\u0219tia, cel de-al treilea servitor ascunde talantul care i-a fost \u00eencredin\u021bat \u00eentr-o groap\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cel de-al treilea tablou, care este cel mai amplu \u0219i mai detaliat, descrie venirea st\u0103p\u00e2nului dup\u0103 mult timp \u0219i relatarea servitorilor. Acesta este momentul critic al \u00eentregii \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, spre care se \u00eendreapt\u0103 cele dou\u0103 momente sau acte anterioare ale dramei. \u00cent\u00e2lnirea st\u0103p\u00e2nului cu servitorii este centrat\u0103 pe un dialog. \u00cen cazul primilor doi servitori, dialogul este perfect simetric, iar secven\u021bele se desf\u0103\u0219oar\u0103, de asemenea, \u00een acela\u0219i ritm: predarea talan\u021bilor dubla\u021bi, lauda st\u0103p\u00e2nului \u2013 \u201eBine, servitor bun \u015fi credincios!\u201d &#8211; \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, r\u0103splata, care, \u00een partea final\u0103, dep\u0103\u0219e\u0219te perspectiva \u0219i face aluzie la realitatea spiritual\u0103 semnificat\u0103: \u201eIntr\u0103 \u00een bucuria st\u0103p\u00e2nului t\u0103u!\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe O problem\u0103 de rela\u021bie.<\/strong> Cel de-al treilea dialog este cel asupra c\u0103ruia evanghelistul atrage aten\u021bia. Servitorul se prezint\u0103 cu cuvinte de scuz\u0103, \u00een care \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 frica asupra st\u0103p\u00e2nului s\u0103u. \u201e\u015ftiam c\u0103 e\u015fti un om aspru, care seceri unde n-ai sem\u0103nat \u015fi aduni de unde n-ai \u00eempr\u0103\u015ftiat (&#8230;) m-am dus \u015fi am ascuns talantul t\u0103u \u00een p\u0103m\u00e2nt. Iat\u0103, ai ce este al t\u0103u!\u201d. \u00cen cuvintele servitorului este evident\u0103 preocuparea pentru autojustificare. Cu alte cuvinte, alegerea celui de-al treilea servitor este determinat\u0103 exclusiv de fric\u0103, iar aceast\u0103 fric\u0103 provine din imaginea pe care \u0219i-a format-o despre st\u0103p\u00e2nul s\u0103u. Aceste cuvinte au ecou \u00een r\u0103spunsul st\u0103p\u00e2nului care sun\u0103 ca o acuza\u021bie \u0219i o condamnare ireversibil\u0103. Nu numai c\u0103 i se ia talantul, dar este aruncat \u00een \u00eentuneric, unde \u201eva fi pl\u00e2ns \u0219i scr\u00e2\u0219nire de din\u021bi\u201d. Chiar \u0219i aceast\u0103 condamnare dep\u0103\u0219e\u0219te cadrul parabolic \u0219i evoc\u0103 ruina \u00een care se scufund\u0103 servitorul \u201er\u0103u \u0219i lene\u0219\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0feFric\u0103 sau \u00eencredere?<\/strong> \u021ain\u00e2nd cont de aceste elemente, este posibil s\u0103 identific\u0103m sensul parabolei lui Matei. St\u0103p\u00e2nul care a plecat \u0219i se \u00eentoarce dup\u0103 mult timp este Domnul; servitorii sunt discipolii care au primit angajamentul de a pune \u00een aplicare credin\u021ba \u00eentr-o practic\u0103 a iubirii generoase. Rela\u021bia fals\u0103 cu st\u0103p\u00e2nul, dominat\u0103 de fric\u0103, \u00eempiedic\u0103 un angajament activ \u0219i generos. Pentru o relectur\u0103 actual\u0103 a parabolei talan\u021bilor, pe l\u00e2ng\u0103 contextul liturgic \u00een care este plasat\u0103, se cuvine s\u0103 nu se piard\u0103 din vedere punctul s\u0103u central: contrastul dintre primii doi slujitori \u0219i cel de-al treilea. Tonul mesajului pe care \u00eel sugereaz\u0103 evanghelistul este mai degrab\u0103 dur, ca s\u0103 nu spun tragic. El vrea s\u0103 \u00eenl\u0103ture orice alibi al cititorilor sau ascult\u0103torilor s\u0103i cre\u0219tini \u00een fa\u021ba responsabilit\u0103\u021bii lor de a ac\u021biona cu hot\u0103r\u00e2re \u0219i curaj. \u00cen cele din urm\u0103, ei vor fi fie primi\u021bi \u00een comuniunea cu Domnul lor, fie exclu\u0219i \u0219i condamna\u021bi la ruina final\u0103, \u00een func\u021bie de r\u0103spunsul lor activ la darurile primite. Ceea ce este decisiv este angajamentul activ. Iar aceasta depinde de rela\u021bia de \u00eencredere pe care o are cineva cu Domnul. De fapt, slujitorul lene\u0219 care este paralizat parc\u0103 de frica sa este condamnat inexorabil. Ceea ce lipse\u0219te \u00een cazul lui este rela\u021bia de \u00eencredere care pune \u00een mi\u0219care responsabilitatea creativ\u0103 \u0219i activ\u0103. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 a parabolei, centrat\u0103 toat\u0103 pe \u00eent\u00e2lnirea final\u0103, este deplasat \u0219i inutil s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een ce constau \u201etalan\u021bii\u201d: sunt daruri naturale? Este vorba de chemarea la credin\u021b\u0103? Sunt ele sarcini ministeriale \u00een comunitate? Ceea ce este de interes este r\u0103spunsul activ \u0219i responsabil al indivizilor. \u00cen cele din urm\u0103, trebuie remarcat faptul c\u0103 nu exist\u0103 o propor\u021bionalitate real\u0103 \u00eentre performan\u021ba primilor doi slujitori \u0219i r\u0103splata lor. Ei primesc un tratament egal. La fel precum \u201etalan\u021bii\u201d primi\u021bi \u00een \u00eencredin\u021bare, tot a\u0219a \u0219i r\u0103splata exorbitant\u0103 de la sf\u00e2r\u0219it din partea Domnului, r\u0103m\u00e2n \u00een domeniul gratuit\u0103\u021bii. Totu\u0219i, este o gratuitate care angajeaz\u0103, pentru c\u0103 este alimentat\u0103 de rela\u021bia de \u00eencredere a credincio\u0219ilor \u00een Domnul lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 549\/septembrie-octombrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Willem de Poorter, <em>Parabola talan\u021bilor<\/em><\/p>\n<p>Hits: 138<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN 19 NOIEMBRIE 2023 O A\u0218TEPTARE ACTIV\u0102 \u0218I RESPONSABIL\u0102 Climatul ultimelor duminici ale anului liturgic este [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35067,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35066"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35066"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35068,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35066\/revisions\/35068"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}