{"id":34879,"date":"2023-11-01T00:03:22","date_gmt":"2023-10-31T21:03:22","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=34879"},"modified":"2023-11-01T00:14:52","modified_gmt":"2023-10-31T21:14:52","slug":"adunarea-celor-binecuvantati-meditatie-pentru-solemnitatea-tuturor-sfintilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/11\/01\/adunarea-celor-binecuvantati-meditatie-pentru-solemnitatea-tuturor-sfintilor\/","title":{"rendered":"\u201eAdunarea celor binecuv\u00e2nta\u021bi\u201d – Medita\u021bie pentru Solemnitatea Tuturor Sfin\u021bilor"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

TO\u021aI SFIN\u021aII<\/u><\/strong><\/p>\n

1 NOIEMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n

ADUNAREA CELOR BINECUV\u00c2NTA\u021aI<\/strong><\/p>\n

Liturghia Cuv\u00e2ntului din aceast\u0103 solemnitate ne prezint\u0103 dou\u0103 mari adun\u0103ri: prima se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een jurul lui Isus, \u00een momentul zorilor timpurilor noi, c\u00e2nd \u00eencepe slujirea Cuv\u00e2ntului dup\u0103 ce a primit de la Tat\u0103l pe Duhul Sf\u00e2nt pentru \u00eemplinirea misiunii sale profetice \u0219i de jertf\u0103 (evangheli<\/em><\/strong>a); a doua are ca decor sf\u00e2r\u0219itul timpurilor \u00een fa\u021ba tronului lui Dumnezeu (prima lectur\u0103<\/em><\/strong>). Cea de-a doua lectur\u0103<\/em><\/strong> atinge miezul rela\u021biei dintre Dumnezeu \u0219i noua comunitate de credincio\u0219i, adic\u0103 iubirea dintre Tat\u0103l \u0219i Fiul: acceptarea vital\u0103 a Cuv\u00e2ntului revelat \u00een Isus \u00eel face p\u0103rta\u0219, pe cel care particip\u0103, la condi\u021bia sa de Fiu.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Tema dominant\u0103 a acestei s\u0103rb\u0103tori este \u201esfin\u021benia\u201d. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, \u00eens\u0103, este necesar mai \u00eent\u00e2i s\u0103 clarific\u0103m conceptele \u0219i s\u0103 distingem viziunile care sunt adesea confundate \u00een g\u00e2ndirea actual\u0103: sacru \u0219i sf\u00e2nt. Sacralizarea<\/strong> este proprie omului; \u00eenseamn\u0103 a separa ceva sau cineva de ceea ce este cotidian (profan!) pentru a-l rezerva divinit\u0103\u021bii. Nu este o atitudine cre\u0219tin\u0103, ci mai degrab\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103: ea pune accentul pe efortul uman de a pune m\u00e2na pe Dumnezeu, de a merge la Dumnezeu prin propriile for\u021be, de a-L cuceri pe Dumnezeu prin propriile mijloace. Sacrul<\/strong> separ\u0103, \u00eemparte, introduce distinc\u021bii \u0219i bariere, \u00eencurajeaz\u0103 atitudinile magice.<\/em><\/p>\n

Dimpotriv\u0103, ceea ce este propriu-zis cre\u0219tin este atitudinea de sfin\u021benie: sf\u00e2ntul prin excelen\u021b\u0103 este Dumnezeu \u00eensu\u0219i, care, apropiindu-se de oameni \u00een mod generos \u0219i din iubire, \u00eei face \u0219i pe ace\u0219tia sfin\u021bi, adic\u0103 p\u0103rta\u0219i la via\u021ba sa. Sfin\u021benia<\/strong> nu divizeaz\u0103, nu creeaz\u0103 bariere, nu separ\u0103 nimic din cotidianul-profan pentru a-l p\u0103stra pentru divinitate. Sfin\u021benia este, \u00een esen\u021b\u0103, iubirea lui Dumnezeu tr\u0103it\u0103 \u00een cotidian, \u00eentruchipat\u0103 \u00een om. Totul este al Lui, totul poate fi, a\u0219adar, sf\u00e2nt, nimic nu trebuie s\u0103 fie de-sacralizat de c\u0103tre cre\u0219tin. Citi\u021bi din nou, \u00een acest sens, Ioan 4. Autenticitatea la care trebuie s\u0103 se raporteze cre\u0219tinii este cea a lui Cristos: faptul c\u0103 el le-a ar\u0103tat oamenilor adev\u0103rata fa\u021b\u0103 a lui Dumnezeu prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i mod, Biserica este \u201esf\u00e2nt\u0103\u201d doar \u00een m\u0103sura \u00een care dezv\u0103luie \u00een lumea de ast\u0103zi acela\u0219i chip iubitor al Tat\u0103lui. Cre\u0219tinii particip\u0103 la \u201elucruri sfinte\u201d: sacramentele sunt numite astfel nu pentru c\u0103 se afl\u0103 \u00een interiorul unei dimensiuni sacre care le separ\u0103 de via\u021b\u0103, ci pentru c\u0103 sunt semne ale acestei prezen\u021be perene a lui Dumnezeu \u00een via\u021ba oamenilor. Sfin\u021benia nu este, prin urmare, un privilegiu, ci un dar pe care Dumnezeu \u00eel ofer\u0103 tuturor. O posibil\u0103 schi\u021b\u0103 de omilie ar putea sublinia aceste puncte \u00een liturghia de ast\u0103zi:<\/em><\/p>\n

– Sfin\u021benia este destinul omului, nu numai \u00een viitor, ci \u0219i \u00een prezent. Viziunea prezentat\u0103 \u00een Apocalips\u0103 poate fi luat\u0103 ca o paradigm\u0103-anticipare a prezentului: putem fi ast\u0103zi ceea ce contempl\u0103m ca promisiune.<\/em><\/p>\n

– Calea spre sfin\u021benie \u00een prezent este indicat\u0103 de fericirile evanghelice: ele nu sugereaz\u0103 o atitudine de predare pasiv\u0103, ci arat\u0103 domeniile \u00een care cre\u0219tinii sunt chema\u021bi s\u0103 concretizeze participarea la iubirea lui Dumnezeu pentru umanitate. A\u0219tept\u0103m, este adev\u0103rat, ceea ce nu este \u00eenc\u0103 \u00eemplinit. De aceea ne confrunt\u0103m \u00eenc\u0103 cu e\u0219ecul, cu suferin\u021ba \u0219i cu moartea. Dar nu \u00een disperare, ci \u00eencrez\u0103tori \u00een credin\u021ba noastr\u0103 c\u0103 vom ob\u021bine ceea ce este promis.<\/em><\/p>\n

CALEA SFIN\u021aILOR<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Este drumul trasat de Isus, este cel pe care s-a angajat s\u0103 \u00eel urmeze pentru prima dat\u0103, cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i simplitate, dar \u0219i cu determinare. Un drum \u00eengust, cu siguran\u021b\u0103, dar care duce la plin\u0103tatea vie\u021bii, la gloria lui Dumnezeu. Fericirile, din acest punct de vedere, traseaz\u0103 clar un drum.<\/p>\n

Este drumul s\u0103r\u0103ciei, o s\u0103r\u0103cie tr\u0103it\u0103 \u00een profunzime, \u00een spirit. Nu o atitudine superficial\u0103, ci una capabil\u0103 s\u0103 transforme fiecare gest \u0219i fiecare cuv\u00e2nt. Nu este aceasta s\u0103r\u0103cia tr\u0103it\u0103 de Isus, \u00een \u00eencredere total\u0103 \u00een Tat\u0103l \u0219i \u00een total\u0103 disponibilitate fa\u021b\u0103 de aproapele s\u0103u?<\/p>\n

Este calea bl\u00e2nde\u021bii \u0219i a milostivirii, o cale dificil\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care se pare c\u0103 suntem obliga\u021bi s\u0103 r\u0103spundem la for\u021b\u0103 cu for\u021b\u0103, la arogan\u021b\u0103 cu arogan\u021b\u0103. \u00cen schimb, Isus arat\u0103 o compasiune plin\u0103 de r\u0103bdare, de \u00een\u021belegere. El nu a venit s\u0103 condamne sau s\u0103 pedepseasc\u0103, ci s\u0103 salveze, s\u0103 smulg\u0103 din m\u00e2inile celui r\u0103u, s\u0103 fac\u0103 s\u0103 se guste o via\u021b\u0103 nou\u0103, transformat\u0103 de iubire.<\/p>\n

Este calea purit\u0103\u021bii inimii, a celui care are o privire limpede \u0219i de aceea sesizeaz\u0103 imediat, instinctiv, binele \u0219i nu r\u0103ul. Tocmai aceast\u0103 privire este cea pe care Isus o arunc\u0103 asupra fiec\u0103rei persoane. Astfel, \u00een p\u0103c\u0103toasa din casa lui Simon vede femeia care caut\u0103 posibilitatea unei vie\u021bi noi \u0219i este dispus\u0103 s\u0103 iubeasc\u0103. La fel \u0219i \u00een Zaheu \u00eel vede pe fiul lui Abraham, gata s\u0103-\u0219i schimbe via\u021ba \u0219i s\u0103 accepte m\u00e2ntuirea care i se ofer\u0103. La fel \u0219i \u00een t\u00e2lharul r\u0103stignit al\u0103turi de el, el vede un om gata s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 gre\u0219elile \u0219i s\u0103 se abandoneze cu \u00eencredere \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu.<\/p>\n

Este drumul tuturor celor care sunt fl\u0103m\u00e2nzi \u0219i \u00eenseta\u021bi de dreptate, al celor care nu sunt preocupa\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i croiasc\u0103 un drum, ci s\u0103 dea glas celor care nu au glas: un drum riscant, periculos, pentru c\u0103 implic\u0103 persecu\u021bii. \u0218i pentru asta a pornit Isus, \u00eenfrunt\u00e2nd respingerea, condamnarea \u0219i moartea pe cruce.<\/p>\n

Acest drum, drumul Fericirii, l-au parcurs sfin\u021bii, urm\u00e2ndu-l pe Isus, \u00eencrez\u0103tori c\u0103 nu vor gre\u0219i, chiar dac\u0103 asta \u00eensemna s\u0103 \u00eenfrunte suferin\u021be \u0219i obstacole. S\u0103rb\u0103toarea de ast\u0103zi dovede\u0219te c\u0103 au v\u0103zut bine, c\u0103 au f\u0103cut cea mai bun\u0103 alegere. Chiar dac\u0103, \u00een ochii contemporanilor lor, p\u0103rea uneori o nebunie. Chiar dac\u0103 au fost nevoi\u021bi s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva curentului. Chiar dac\u0103 nu au ob\u021binut o recunoa\u0219tere imediat\u0103. \u0218i poate c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lor a p\u0103rut, \u00een ochii lumii, un e\u0219ec total.<\/p>\n

Dar nu este oare ceea ce i s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i lui Isus? C\u0103ile lui Dumnezeu nu coincid, de fapt, cu c\u0103ile oamenilor. Sfin\u021bii nu au fost preocupa\u021bi s\u0103 ob\u021bin\u0103 acordul oamenilor, ci s\u0103 fac\u0103 voia lui Dumnezeu, indiferent de costuri.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/u><\/strong><\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Pasajul face parte din interludiul care \u00eentrerupe seria de catastrofe \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 drama apocaliptic\u0103 cu manifest\u0103ri din ce \u00een ce mai grave p\u00e2n\u0103 la revenirea lui Cristos. \u00cen a\u0219teptarea evenimentelor decisive, dup\u0103 ruperea celui de-al \u0219aptelea sigiliu, universul nu poate face altceva dec\u00e2t s\u0103 se adune \u00eentr-o t\u0103cere terifiant\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple nimic. Mai \u00eent\u00e2i, \u00eens\u0103, vizionarul se opre\u0219te pentru a observa o imagine cu totul nou\u0103, lini\u0219tea care precede furtuna.<\/p>\n

\uf0fe Genul Apocalipsei.<\/strong> Interpretarea pericopei beneficiaz\u0103 considerabil, dac\u0103 se \u021bine cont de liniile structurale ale \u00eentregii opere, \u00een special de urm\u0103toarele:<\/p>\n

– genul literar propriu Apocalipsei este format din combina\u021bia dintre apocaliptic \u0219i profetic;<\/p>\n

– subiectul c\u0103r\u021bii este format din fapte care \u201etrebuie\u201d s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, pentru c\u0103 sunt stabilite \u00eentr-un plan divin transcendent;<\/p>\n

– \u00een timp ce prima parte a c\u0103r\u021bii prive\u0219te via\u021ba Bisericii, cea de-a doua parte (din care face parte pasajul nostru) ia \u00een considerare, ca s\u0103 spunem a\u0219a, via\u021ba sa exterioar\u0103, adic\u0103 ceea ce va urma, cuprinz\u00e2nd diferitele interac\u021biuni spre un punct culminant care va fi atins prin orientarea imprimat\u0103 vie\u021bii \u00eense\u0219i de prezen\u021ba constant\u0103 a lui Dumnezeu \u00een istorie. \u00centrep\u0103trunderea remarcabil\u0103 a func\u021biilor \u0219i articula\u021biilor, \u00een care se manifest\u0103 dezvoltarea, ofer\u0103 \u201eforme a priori de inteligibilitate\u201d care fac posibil\u0103 interpretarea evenimentelor. Structura nu este legat\u0103 de un eveniment exclusiv, ci, cu o vitalitate surprinz\u0103toare \u0219i inepuizabil\u0103, se refer\u0103 la altele; ea particip\u0103 \u0219i la meta-istoricitatea planului global;<\/p>\n

– afirma\u021bia teologic\u0103, \u00een care se g\u0103se\u0219te nucleul nara\u021biunii apocaliptice, necesit\u0103 adesea, pentru a fi complet\u0103, anticiparea adev\u0103rului terminal, care devine astfel o problem\u0103 de sens sau un adev\u0103r care d\u0103 sens. Sunt prezentate dou\u0103 viziuni: cea a celor 144.000 (12 \u00d7 12 \u00d7 1000, num\u0103r simbolic al plenitudinii, care se refer\u0103 la triburile cu \u00eenceputul plasat – cronologic – nu \u00een Ruben, cel mai mare, ci \u00een Iuda, din cauza axei de leg\u0103tur\u0103 Iuda-David-Mesia, \u0219i cu excluderea lui Dan, probabil din cauza c\u0103derii sale \u00een idolatrie) \u0219i cea a o\u0219tirii incalculabile.<\/p>\n

\uf0fe O interpretare a viziunilor.<\/strong> Oricare ar fi rela\u021bia dintre cele dou\u0103 viziuni, adic\u0103 dac\u0103 este vorba de o singur\u0103 viziune (cei 144.000 ar coincide cu o\u0219tirea incalculabil\u0103 \u0219i nu ar exista nicio contradic\u021bie \u00een nara\u021biune, deoarece num\u0103rul \u201edat\u201d nu este num\u0103rat de oameni) sau dac\u0103 este o continuare a celei anterioare (pentru a indica cele dou\u0103 faze ale interven\u021biei divine \u00een vechiul \u0219i noul leg\u0103m\u00e2nt, ca prevestire \u0219i realizare complet\u0103 a m\u00e2ntuirii), faptele cele mai relevante din punct de vedere teologic sunt urm\u0103toarele.<\/p>\n

– Cei \u00eensemna\u021bi sunt astfel \u00een ceruri, indiferent de presta\u021bia lor p\u0103m\u00e2nteasc\u0103; m\u00e2ntuirea vine de la Dumnezeu \u0219i de la Miel.<\/p>\n

– Recunoa\u0219terea celor marca\u021bi are loc de sus; \u00eentrebarea unuia dintre vizionari, eviden\u021biaz\u0103 \u0219i ea, la propriu, originea cunoa\u0219terii: oamenii nu-i pot num\u0103ra!<\/p>\n

– Scopul armisti\u021biului este important: el nu are rolul de a m\u0103ri r\u00e2ndurile celor salva\u021bi prin \u00eencurajarea convertirilor, ci doar de a imprima pecetea lui Dumnezeu ca semn de proprietate, de protec\u021bie \u0219i de p\u0103strare. Deoarece \u0219i urma\u0219ii fiarei au un sigiliu, sigiliul lui Dumnezeu serve\u0219te, ca s\u0103 spunem a\u0219a, pentru a-i plasa pe cei care \u00eel vor primi \u00een c\u00e2mpul de opozi\u021bie. Lupta va avea loc, dar victoria este at\u00e2t de sigur\u0103 \u00eenc\u00e2t vizionarul se bucur\u0103 deja de ea \u00eenainte de lupt\u0103. C\u00e2ntecul de victorie al bisericii triumf\u0103toare este un anun\u021b pentru biserica militant\u0103, un \u201efir ro\u0219u\u201d al speran\u021bei care d\u0103 consisten\u021b\u0103 vie\u021bii, ar\u0103t\u00e2nd, \u00een avans, perspectiva unific\u0103rii transfiguratoare.<\/p>\n

– Imnul celor r\u0103scump\u0103ra\u021bi este intercalat \u00eentre cele dou\u0103 \u201eamin\u201d \u0219i trebuie pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu invocarea similar\u0103 din Ap 22,20. Cel care roste\u0219te acest cuv\u00e2nt \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te ceea ce se spune \u0219i intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 crea\u021bie care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te expresia cea mai clar\u0103 \u00een \u00eendr\u0103zneala m\u0103rturisirii.<\/p>\n

– Cei \u00eensemna\u021bi sunt martirii, dar martiriul s\u00e2ngeros nu este condi\u021bia exclusiv\u0103 pentru m\u00e2ntuire, ci mai degrab\u0103 prototipul pe care \u00eel propune autorul, care vrea s\u0103 ne \u00eendemne s\u0103 persever\u0103m p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Persecu\u021bia istoric\u0103 (Nero) este prototipul persecu\u021biei Bisericii, care, la r\u00e2ndul ei, particip\u0103 \u0219i se asociaz\u0103 la persecu\u021bia prin excelen\u021b\u0103, cea a Mielului, \u00eentr-o viziune care se extinde de la o perioad\u0103 istoric\u0103 la o celebrare cosmic\u0103 a victoriei \u0219i a triumfului.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Ne ajut\u0103 la conectarea revela\u021biei definitive, a anticip\u0103rii profetice \u0219i a \u201eexperien\u021bei\u201d actuale \u00eentr-o perspectiv\u0103 care este, \u00een felul ei, istoric\u0103, care salveaz\u0103 prezentul de tenta\u021bia de a evada \u00een alienarea pur\u0103 a imaginarului \u0219i \u00eei confer\u0103, cu o perspectiv\u0103 a transform\u0103rii, inteligen\u021ba intim\u0103 care \u00eei r\u0103scump\u0103r\u0103 istoricitatea.<\/p>\n

Pericopa ioaneic\u0103 apar\u021bine celei de-a doua p\u0103r\u021bi a primei Scrisori a lui Ioan. Dup\u0103 ce a expus criteriile comuniunii noastre cu Dumnezeu, privilegiind aspectul luminii, Ioan consider\u0103 aceea\u0219i comuniune mai degrab\u0103 sub aspectul filia\u021biei, l\u0103murind rela\u021bia dintre credin\u021b\u0103 \u0219i caritate.<\/p>\n

\u00centr-un mod special, In 3,1-3 explic\u0103 condi\u021bia de a \u201eface dreptate\u201d, adic\u0103 de a nu p\u0103c\u0103tui, stabilind principiul \u201esuntem copii ai lui Dumnezeu\u201d \u0219i, prin urmare, facem dreptate.<\/p>\n

\u00cen v. 1, este exprimat\u0103 con\u0219tiin\u021ba na\u0219terii reale din Dumnezeu; putem fi numi\u021bi copii ai lui Dumnezeu pentru c\u0103 suntem astfel d\u0103rui\u021bi (d\u00e9d\u014dken<\/em>) permanent \u0219i obiectiv, dincolo de capacit\u0103\u021bile sau inten\u021biile noastre. Acest fapt este uimitor \u00een sine: filia\u021bia divin\u0103 devine parte din natura noastr\u0103 interioar\u0103 \u00een a\u0219a m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t, la fel ca \u00een cazul lui Isus Cristos, faptul c\u0103 lumea nu ne recunoa\u0219te este o dovad\u0103 a realit\u0103\u021bii sale (nu at\u00e2t un motiv de consolare); respingerea lumii devine \u0219i mai decisiv\u0103 \u00een acest sens, deoarece nu r\u0103m\u00e2ne la nivelul indiferen\u021bei, ci devine at\u00e2t de radical\u0103 \u00eenc\u00e2t se apropie de ur\u0103 (cf. v. 13, apoi In 15,9, \u00eens\u0103\u0219i fericirea celor persecuta\u021bi).<\/p>\n

Condi\u021bia noastr\u0103 de fii cunoa\u0219te o diferen\u021b\u0103; aceasta \u00eens\u0103 nu este o diferen\u021b\u0103 de statut, ca \u0219i cum s-ar stabili o varia\u021bie sau un contrast \u00eentre starea noastr\u0103 prezent\u0103 \u0219i cea viitoare, ci o diferen\u021b\u0103 de grad de manifestare: c\u00e2nd Cristos se va ar\u0103ta, atunci vom fi asemenea lui. Trebuie remarcat, din cauza semnifica\u021biei lui Cristos, c\u0103 asem\u0103narea noastr\u0103 va fi cu Cristos cel glorios, nu cu Dumnezeu; apari\u021bia lui Dumnezeu, pentru Ioan, este Cristosul slavei. A fi asemenea lui Cristos \u00eenseamn\u0103 pentru noi s\u0103 fim \u00een prezen\u021ba lui Dumnezeu, s\u0103 tr\u0103im o comuniune filial\u0103 cu el, s\u0103 particip\u0103m la comuniunea care exist\u0103 \u00eentre Tat\u0103l \u0219i Fiul, \u00een str\u0103lucirea filia\u021biei. Aceast\u0103 comuniune va fi cu at\u00e2t mai intens\u0103 cu c\u00e2t via\u021ba noastr\u0103 se va transforma mai deplin \u00een aceast\u0103 stare de lumin\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 asem\u0103nare este un obiect al credin\u021bei, dar \u0219i al speran\u021bei; ea ofer\u0103 motivul angaj\u0103rii \u00een purificarea cultic\u0103 \u0219i moral\u0103: este vorba de a corespunde condi\u021biei celui \u00een care credem \u0219i c\u0103ruia suntem asimila\u021bi, \u0219i care, prin urmare, este o condi\u021bie dat\u0103 \u0219i pentru noi.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Mesajul Fericirilor d\u0103 substan\u021b\u0103 realit\u0103\u021bii anun\u021bate de pasajul din Apocalips\u0103; pericopa ioaneic\u0103 descrie condi\u021bia final\u0103 a celor m\u00e2ntui\u021bi, stabilind principiul fundamental al posibilit\u0103\u021bii sale, dar insist\u00e2nd mai mult asupra aspectului cultual-doxologic; pasajul de la Matei p\u0103trunde \u00een fenomenologia intim\u0103, vital\u0103 \u0219i de aceea divers articulat\u0103 a acestei condi\u021bii.<\/p>\n

Abordarea Fericirilor se realizeaz\u0103 \u00een dou\u0103 momente interdependente: \u00een primul, se eviden\u021biaz\u0103 mesajul comun; \u00een cel de-al doilea, sunt surprinse diferen\u021bele de formulare, at\u00e2t din punct de vedere strict critic, c\u00e2t \u0219i ca indicii ale unei perspective hermeneutice din care nu este dificil s\u0103 se deduc\u0103 itinerarii de actualizare.<\/p>\n

\uf0fe Prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een lume.<\/strong> Pe baza exegezei lui J. Dupont, fericirile, \u00een diferite moduri, pot fi urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 la expresia central\u0103 a lui Isus: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este aproape!\u201d. Plas\u00e2nd aceast\u0103 proclama\u021bie \u00een contextul \u00een care a fost proclamat\u0103 \u0219i evoc\u00e2nd ecourile pe care le-a st\u00e2rnit, ne d\u0103m seama c\u0103 ea are o sfer\u0103 de cuprindere teologic\u0103 \u0219i, doar prin reflec\u021bie, antropologic\u0103. Ea vorbe\u0219te \u201edespre modul \u00een care Dumnezeu va fi prezent \u00een istorie: \u00eentruc\u00e2t prezen\u021ba lui Dumnezeu se realizeaz\u0103 \u00een func\u021bie de dinamismul \u00eentrup\u0103rii, el, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd Dumnezeul care i-a creat pe to\u021bi, \u00eei alege \u0219i \u00eei privilegiaz\u0103 pe unii, pe cei lipsi\u021bi de siguran\u021b\u0103, care se g\u0103sesc \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi nu pentru c\u0103 ar avea dispozi\u021bii speciale, ci pur \u0219i simplu pentru c\u0103 Dumnezeu i-a preferat. Predilec\u021bia divin\u0103 nu este legat\u0103 doar de manifestarea tot mai luminoas\u0103, \u00een concrete\u021bea vie\u021bii credincio\u0219ilor, a unui focar \u00een care se eviden\u021biaz\u0103 cei care nu se pot ap\u0103ra; ea se arat\u0103 \u00een exerci\u021biul s\u0103u regal \u00een slujirea lui Isus; fericirile au \u0219i ele o dimensiune cristologic\u0103.<\/p>\n

\u00cen plus, fericirile nu sunt doar o promisiune, ci \u0219i o proclamare a fericirii, o \u201eformul\u0103 de fericire\u201d (Dupont). Aceast\u0103 formul\u0103 se refer\u0103 la un prezent care este, totu\u0219i, deschis spre un viitor, iar din acest viitor poart\u0103 \u00een sine anticiparea bucuriei ne\u00eemplinite \u00eenc\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii reale \u00een a\u0219teptarea \u00eemplinirii sigure \u00een speran\u021b\u0103 \u0219i, ca atare, treptat\u0103, dar nu iluzorie. Speran\u021ba care \u00eel anim\u0103 pe credincios transform\u0103 deja prezentul, \u00eel lumineaz\u0103, \u00eei d\u0103 forma inteligibilit\u0103\u021bii sale, \u00eel integreaz\u0103 \u00eentr-o succesiune logic\u0103 care, fiind dat\u0103, are certitudinea credin\u021bei \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, partea de bucurie pe care o ofer\u0103 \u00een realitate. Articula\u021biile \u201eformulei\u201d sunt diverse, dar esen\u021biale: niciuna nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103, prin urmare, independent de celelalte.<\/p>\n

\uf0fe Perspectiva lui Matei.<\/strong> \u00cen ceea ce prive\u0219te diferen\u021bele editoriale: \u00een timp ce Luca actualizeaz\u0103 mesajul Domnului, adres\u00e2ndu-l cre\u0219tinilor, Matei prive\u0219te mai degrab\u0103 valoarea sa general\u0103, dep\u0103\u0219ind \u201econfesiounea\u201d \u0219i viz\u00e2nd direct consecin\u021ba esen\u021bial\u0103: acea dreptate superioar\u0103 de care sunt interesa\u021bi \u201eto\u021bi\u201d oamenii. Suferin\u021ba de dragul lui Cristos \u00eensu\u0219i este subordonat\u0103, \u00een v. 10, drept\u0103\u021bii. Astfel, nu se prive\u0219te s\u0103r\u0103cia ca s\u0103r\u0103cie \u00een spirit, care este legat\u0103 de bl\u00e2nde\u021be; nu sunt privilegia\u021bi din cauza foamei trupului, ci din cauza foamei \u0219i a foamei de dreptate, care, mai radical\u0103 dec\u00e2t cea a c\u0103rturarilor \u0219i fariseilor, coincide cu des\u0103v\u00e2r\u0219irea; discursul privilegiaz\u0103 dispozi\u021biile interioare cu care se tr\u0103ie\u0219te o anumit\u0103 condi\u021bie \u0219i care anim\u0103 o anumit\u0103 conduit\u0103.<\/p>\n

\u00centr-un anumit sens, Matei reduce kerygma<\/em> cre\u0219tin\u0103 la normele vie\u021bii cre\u0219tine, dar nu \u00een sensul c\u0103 pierde din vedere inspira\u021bia acestui ethos<\/em> (cu referin\u021b\u0103 la Cristos), ci \u00een sensul c\u0103, privind \u00een mod special la transformarea operat\u0103 \u00een om de Cristos, el sesizeaz\u0103 cu mai mult\u0103 incisivitate eficacitatea istoric\u0103 a ac\u021biunii lui Cristos. Matei, de fapt, insist\u0103 foarte mult asupra tr\u0103s\u0103turilor comportamentului lui Isus; cu istoria lui Isus, modelul inspirator, este comparat\u0103 povestea concret\u0103 a credinciosului, v\u0103zut \u00een ceea ce constituie fenomenalitatea sa (\u00eentr-un fel, natura sa fenomenal\u0103).<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 552\/octombrie-noiembrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Jan van Eyck, Adorarea Mielului Mistic<\/em><\/p>\n

Hits: 98<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. TO\u021aI SFIN\u021aII 1 NOIEMBRIE 2023 ADUNAREA CELOR BINECUV\u00c2NTA\u021aI Liturghia Cuv\u00e2ntului din aceast\u0103 solemnitate ne prezint\u0103 dou\u0103 mari adun\u0103ri: prima se desf\u0103\u0219oar\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34881,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34879"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34879"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34879\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34882,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34879\/revisions\/34882"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34881"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}