{"id":34848,"date":"2023-10-28T20:09:43","date_gmt":"2023-10-28T17:09:43","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=34848"},"modified":"2023-10-28T23:19:56","modified_gmt":"2023-10-28T20:19:56","slug":"cea-mai-mare-porunca-meditatie-pentru-duminica-a-xxx-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/10\/28\/cea-mai-mare-porunca-meditatie-pentru-duminica-a-xxx-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCea mai mare porunc\u0103\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXX-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>29 OCTOMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>CEA MAI MARE PORUNC\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Obi\u0219nuin\u021ba de a asculta Evanghelia duminical\u0103 tinde s\u0103 coboare aten\u021bia spiritual\u0103 asupra nout\u0103\u021bii Evangheliei \u00een originalitatea ei. Este cazul pasajului <strong><em>evanghelic<\/em><\/strong> despre primatul iubirii lui Dumnezeu \u0219i a aproapelui, \u201ecea mare \u0219i cea dint\u00e2i porunc\u0103\u201d.\u00a0 Cuv\u00e2ntul lui Isus g\u0103se\u0219te un contact direct cu <strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, care reproduce o sec\u021biune din \u201ecodul alian\u021bei\u201d din cartea Exodului \u0219i vorbe\u0219te despre tutela diferitelor categorii de s\u0103raci. \u00centr-adev\u0103r, cei din urm\u0103, aproapele nostru, sunt primii destinatari ai iubirii lui Dumnezeu. Mai mult, aceast\u0103 porunc\u0103 nou\u0103 a fost \u00eentotdeauna fundamentul oric\u0103rei comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine, care astfel d\u0103 m\u0103rturie despre credin\u021ba sa, a\u0219a cum ne aminte\u0219te Paul \u00een cea de-<strong><em>a doua lectur\u0103\u00a0<\/em><\/strong>din scrisoarea c\u0103tre comunitatea tesalonicenilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>O UNIC\u0102 PORUNC\u0102, O IUBIRE UNIC\u0102<br \/>\n<\/strong>de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu au lipsit niciodat\u0103 \u2013 \u0219i probabil c\u0103 nu vor lipsi \u2013 cei care sunt tenta\u021bi s\u0103 le separe, doar pentru a se sim\u021bi scuti\u021bi de a le onora pe una sau pe cealalt\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este suficient s\u0103 \u00ee\u021bi iube\u0219ti aproapele, s\u0103 lucrezi \u00een favoarea celor defavoriza\u021bi, s\u0103 sluje\u0219ti \u00een cadrul unor activit\u0103\u021bi de voluntariat? Dac\u0103 nu ne rug\u0103m sau nu mergem la slujb\u0103, Dumnezeu ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este suficient s\u0103 fii un cre\u0219tin care merge la biseric\u0103? Dac\u0103 atunci nu avem timp s\u0103 ne dedic\u0103m celorlal\u021bi, dac\u0103 nu suntem at\u00e2t de genero\u0219i, Dumnezeu ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103&#8230;..<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i, \u00een schimb, Dumnezeu nu \u00een\u021belege, nu poate \u00een\u021belege.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru c\u0103 cele dou\u0103 lucruri sunt indisolubil legate \u00eentre ele. Nu-l po\u021bi iubi pe Dumnezeu \u00een mod autentic dac\u0103 nu e\u0219ti dispus s\u0103-i tratezi pe to\u021bi cei pe care \u00eei \u00eent\u00e2lne\u0219ti ca pe ni\u0219te fra\u021bi. \u0218i nu-l putem iubi cu adev\u0103rat pe aproapele \u2013 pentru c\u0103 este ca noi \u2013 dac\u0103 nu-i facem loc lui Dumnezeu \u00een propria via\u021b\u0103, recunosc\u00e2nd c\u0103 El este Tat\u0103l tuturor \u0219i c\u0103 to\u021bi, cu adev\u0103rat to\u021bi, sunt copiii Lui. Chiar \u0219i cei care se prezint\u0103 cu arogan\u021b\u0103, chiar \u0219i cei care ne r\u0103nesc, chiar \u0219i cei care nu fac nimic pentru a fi accepta\u021bi mai u\u0219or&#8230;.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fond, Isus nu a inventat cele dou\u0103 porunci: ele erau deja prezente \u00een Vechiul Testament. El doar le-a legat \u00eentre ele, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 o singur\u0103 porunc\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Toat\u0103 morala cre\u0219tin\u0103 vine de acolo \u0219i tocmai acest lucru o face uneori de ne\u00een\u021beles \u0219i incomod\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ar fi mai u\u0219or s\u0103 o reducem la o invita\u021bie generic\u0103 la solidaritate&#8230; Dar asta ar \u00eensemna s\u0103 o separ\u0103m de sursa ei esen\u021bial\u0103: iubirea pe care Dumnezeu a ar\u0103tat-o fa\u021b\u0103 de noi f\u0103c\u00e2ndu-ne pe fiecare dintre noi copilul s\u0103u, acea iubire care ne determin\u0103 s\u0103 recunoa\u0219tem \u00een cel\u0103lalt un frate. Chiar dac\u0103 acesta nu vorbe\u0219te limba noastr\u0103. Chiar dac\u0103 nu este impregnat de cultura noastr\u0103. Chiar dac\u0103 se comport\u0103 ciudat, diferit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ar fi la fel de u\u0219or s\u0103 reducem morala cre\u0219tin\u0103 la o serie de obliga\u021bii cultice care trebuie respectate. La urma urmei, toat\u0103 lumea s-ar sim\u021bi \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 s\u0103 fac\u0103 ce vrea doar pentru c\u0103 a \u00eendeplinit anumite obliga\u021bii religioase. Abuzul \u0219i anarhia, nedreptatea \u0219i r\u0103utatea nu \u00eei afecteaz\u0103 pe oamenii str\u0103ini de Dumnezeu, ci pe copiii Lui. Ele \u00eel lovesc pe Dumnezeu, prin urmare, \u00een familie, \u00een ceea ce are El mai scump.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DUMNEZEU FACE DREPTATE \u00ceN FAVOAREA CELUI MAI MIC<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>Daniele Rocchetti<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit \u00eentr-o zi pe Leonardo Boff pentru un interviu, l-am \u00eentrebat dac\u0103 nu exist\u0103 riscul &#8211; atunci c\u00e2nd biserica \u00ee\u0219i asum\u0103 punctul de vedere al r\u0103stignitului istoriei &#8211; de a deveni un mare ONG, de a se reduce la a fi doar o organiza\u021bie umanitar\u0103. Mi-a r\u0103spuns astfel: \u201eEste posibil s\u0103 fi existat excese, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd vezi c\u00e2t de departe merge dezumanizarea, cineva poate s\u0103 fi luat pozi\u021bii radicale. \u00cemi amintesc c\u00e2nd l-am dus pe Moltmann, marele teolog al speran\u021bei, s\u0103 viziteze Brazilia. La sf\u00e2r\u0219itul lungii c\u0103l\u0103torii, ne-a \u00eentrebat de ce nu am f\u0103cut nimic \u00een fa\u021ba p\u0103catului social, a nedrept\u0103\u021bii structurale. I-am explicat c\u0103 am ales pedagogia lui Paolo Freire, care presupune \u00eentotdeauna o implicare a tuturor, o schimbare lent\u0103 \u0219i treptat\u0103 a min\u021bilor \u0219i a inimilor. Da, se poate ca unii s\u0103 fi pus mai mult accent pe eliberare dec\u00e2t pe teologie. Dar majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a teologilor, a comunit\u0103\u021bilor de baz\u0103 \u0219i a cre\u0219tinilor din America Latin\u0103 nu uit\u0103 r\u0103d\u0103cina, sursa eliber\u0103rii, care este Evanghelia \u0219i praxisul lui Isus. Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u00een sine este eliberatoare \u0219i acest lucru nu se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 teologii spun acest lucru. Via\u021ba lui Isus are \u00eentotdeauna un con\u021binut eliberator \u0219i trebuie s\u0103 ne asigur\u0103m cu to\u021bii c\u0103 Evanghelia nu devine o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 de ap\u0103, ci un izvor de ap\u0103 vie. La sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, ne reamintesc marii mistici, vom fi judeca\u021bi nu dac\u0103 am f\u0103cut teologie sau nu, ci dac\u0103 am avut o rela\u021bie de grij\u0103 \u0219i de iubire cu cei care sunt fl\u0103m\u00e2nzi, \u00eenseta\u021bi sau bolnavi de SIDA. Adic\u0103, vom fi judeca\u021bi dup\u0103 iubire\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">M\u0103 g\u00e2ndesc adesea la cuvintele lui Boff \u0219i la un loc pe care nu uit niciodat\u0103 s\u0103 \u00eel vizitez atunci c\u00e2nd merg la Ierusalim. Este vorba despre Yad Vashem, <em>dealul memoriei<\/em>, ridicat la \u00eenceputul anilor 1950 de c\u0103tre statul Israel pentru a comemora victimele Shoah-ului. O \u00eenc\u0103pere mic\u0103, \u00een \u00eentuneric, luminat\u0103 doar de cinci lum\u00e2n\u0103ri care, printr-un extraordinar joc de oglinzi, se reflect\u0103 de un milion \u0219i jum\u0103tate de ori, num\u0103rul copiilor, b\u0103ie\u021bilor \u0219i fetelor care au murit \u00een lag\u0103rele de exterminare \u0219i de concentrare naziste. \u0218i \u00een timp ce traversezi camera, o voce \u00eei strig\u0103 pe to\u021bi, unul c\u00e2te unul, pe nume. \u00ce\u021bi ia s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, luni, ca s\u0103 nu ui\u021bi pe niciunul dintre ei. Pentru c\u0103, a\u0219a cum spune o zical\u0103 evreiasc\u0103: \u201eDumnezeu poate num\u0103ra doar p\u00e2n\u0103 la unu\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la dreptatea lui Dumnezeu pentru cei mai mici dintre ace\u0219tia, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 El \u0219tie s\u0103-i cheme pe to\u021bi pe nume, s\u0103-i recunoasc\u0103 pe fiecare dup\u0103 chip. Don Tonino Bello a subliniat cu t\u0103rie acest lucru: \u201eCre\u0219tinismul este religia numelor proprii, nu a esen\u021belor. A chipurilor concrete, nu a ectoplasmelor\u201d. Pentru c\u0103 asta, chiar \u0219i \u00een vremurile noastre confuze, este ceea ce ni se cere: s\u0103 cuprindem fiecare persoan\u0103 \u00een singularitatea sa. Nu exist\u0103 s\u0103r\u0103cie, exist\u0103 s\u0103raci \u00een carne \u0219i oase, fiecare cu un nume \u0219i un chip. Desigur, este mult mai u\u0219or s\u0103 \u201eiube\u0219ti la plural dec\u00e2t la singular\u201d (P. Ricoeur) \u0219i totu\u0219i, aceasta este provocarea pe care ne-o arat\u0103 Biblia, unde nu vorbe\u0219te niciodat\u0103 de s\u0103r\u0103cie, ci se refer\u0103 \u00eentotdeauna la \u201estr\u0103inul, orfanul \u0219i v\u0103duva\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centr-o discu\u021bie cu b\u0103ie\u021bii de la <em>Cenacolo<\/em>, grupul fondat \u00een anii 1950 de p\u0103rintele Ernesto Balducci, p\u0103rintele Lorenzo Milani a sus\u021binut c\u0103 a face caritate tuturor nu are sens, c\u0103 trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m \u00een schimb de cei pu\u021bini pe care \u00eei avem \u00een spa\u021biul nostru de via\u021b\u0103, a\u0219a cum a f\u0103cut cu b\u0103ie\u021bii s\u0103i. Rememor\u00e2nd acest episod, p\u0103rintele Balducci a spus c\u0103 pentru priorul din Barbiana, lumea se termina la trei sute de metri. Cei \u201etrei sute de metri\u201d ar trebui s\u0103 fie p\u0103stra\u021bi cu tenacitate ast\u0103zi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd pentru c\u0103 asist\u0103m la l\u0103rgirea progresiv\u0103 a faliei unui sistem care nu reduce inegalit\u0103\u021bile, ci risc\u0103 s\u0103 le sporeasc\u0103. Este suficient s\u0103 citim rapoartele ISTAT din ultimii ani. Acestea relateaz\u0103 cu luciditate despre o consolidare, a\u0219 spune aproape definitiv\u0103, a unui proces \u00een curs de ani de zile \u0219i care vede \u00een cadrul aceleia\u0219i clase sociale indivizi \u0219i familii cu situa\u021bii profund diferite: \u00een ceea ce prive\u0219te veniturile, condi\u021biile \u0219i perspectivele de via\u021b\u0103. Identitatea social\u0103 se construie\u0219te \u00een continuare prin munc\u0103, dar \u00een moduri mai complexe \u0219i mai fragmentate dec\u00e2t \u00een trecut, at\u00e2t datorit\u0103 pluralit\u0103\u021bii formelor contractuale, c\u00e2t \u0219i datorit\u0103 unei variet\u0103\u021bi de ocupa\u021bii care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o clasificare rigid\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dintr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103, pare destul de clar c\u0103 societatea european\u0103 se apropie din ce \u00een ce mai mult de o situa\u021bie tipic\u0103 pentru capitalismul avansat: inegalit\u0103\u021bi puternice \u0219i pu\u021bine oportunit\u0103\u021bi de mobilitate intern\u0103. Integrarea social\u0103 este acum o chestiune de <em>pedigree<\/em>. Nu conteaz\u0103 nici angajamentul \u0219i nici capacitatea. \u0218i aici, \u00een Europa, c\u0103lc\u0103m pe urmele Statelor Unite, unde, potrivit lui Lauren Rivera, cercet\u0103tor la Universitatea Princeton, angajamentul \u0219i capacitatea conteaz\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u021bin pentru intrarea \u00een elita socio-economic\u0103, deoarece \u201ecopiii familiilor aflate \u00een v\u00e2rful ierarhiei sociale monopolizeaz\u0103 accesul la cele mai bune \u0219coli, la cele mai prestigioase universit\u0103\u021bi \u0219i la cele mai bine pl\u0103tite locuri de munc\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219 dori s\u0103 \u00eenchei cu o men\u021biune despre m\u0103celul care are loc \u00een propria noastr\u0103 curte, \u00een Marea Mediteran\u0103, sub ochii no\u0219tri plictisi\u021bi \u0219i distra\u0219i. O t\u0103cere care trebuie s\u0103 fie pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Despre cuvintele pe care le folosim. Asupra grosol\u0103niei, confundat\u0103 cu dialectica, care folose\u0219te mor\u021bii pentru propagand\u0103 politic\u0103. Asupra barbariei care apare ori de c\u00e2te ori cineva spune cu voce tare sau, \u0219i mai r\u0103u, \u00een t\u0103cerea inimii sale: \u201eUnul mai pu\u021bin\u201d. Despre indiferen\u021ba progresiv\u0103 care pune st\u0103p\u00e2nire chiar \u0219i pe comunit\u0103\u021bile noastre cre\u0219tine. Despre responsabilit\u0103\u021bile \u021b\u0103rii noastre \u0219i ale Europei cu privire la o politic\u0103 care, \u00een numele consensului, este m\u0103surat\u0103 \u00een func\u021bie de interesele celor pu\u021bini \u0219i nu de nevoile celor mul\u021bi. Chiar dac\u0103 acestea vin din alt\u0103 parte. Asupra miopiei celor care, din motive economice, au \u00eenl\u0103turat dictatori \u00eenseta\u021bi de s\u00e2nge, uit\u00e2nd s\u0103 umple golurile de putere \u0219i de management. Ceea ce este sigur este c\u0103 ast\u0103zi nu oamenii, ci popula\u021bii \u00eentregi sunt cele care se deplaseaz\u0103. 230 de milioane de oameni care se deplaseaz\u0103 \u00eenseamn\u0103 un continent. Al \u0219aselea continent format din b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i copii. Un continent care nu poate fi oprit sau \u0219ters. Iar cei care \u00eenfrunt\u0103 aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie nu sunt invadatori, ci victime. C\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit pe Stefano Nastasi, fostul preot paroh din Lampedusa, mi-a povestit despre cadavrul unei femei scoase din ap\u0103 cu fiica ei \u00eenc\u0103 legat\u0103 de cordonul ombilical. Acolo, acea femeie \u0219i fiica ei aveau o fa\u021b\u0103, un nume. \u201eDumnezeu nu poate num\u0103ra dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la unu\u201d. Dar noi? Cum r\u0103m\u00e2ne cu noi?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima lectur\u0103 din Vechiul Testament con\u021bine patru prescrip\u021bii \u201elegale\u201d pentru a proteja figurile cele mai slabe \u0219i mai expuse din societatea antic\u0103 \u0219i oriental\u0103: str\u0103inul, v\u0103duva, orfanul, fratele nevoia\u0219, vecinul s\u0103rac. Este prima colec\u021bie a acelor norme biblice care constituie \u201elegea s\u0103racilor\u201d. Noutatea aici, fa\u021b\u0103 de colec\u021bii similare de prescrip\u021bii sau principii juridice g\u0103site \u00een Egipt \u0219i Mesopotamia &#8211; cum ar fi codul lui Hammurabi &#8211; este motiva\u021bia religioas\u0103. Dumnezeul exodului, care a ascultat strig\u0103tele celor asupri\u021bi \u0219i i-a eliberat, garanteaz\u0103 acum dreptul s\u0103racilor \u00een \u021bara libert\u0103\u021bii: \u201eS\u0103 nu molesta\u021bi \u0219i s\u0103 nu asupri\u021bi pe str\u0103in, c\u0103ci voi a\u021bi fost str\u0103ini \u00een \u021bara Egiptului\u201d. \u00centr-un context social \u0219i cultural nou \u0219i diferit, formularea legilor care ap\u0103r\u0103 dreptul s\u0103racilor se poate schimba. Acesta a fost, de fapt, cazul reglement\u0103rilor biblice privind \u201e\u00eemprumutul\u201d \u0219i \u201edarea \u00een gaj\u201d. Aceste prescrip\u021bii aveau sens \u00eentr-o societate bazat\u0103 pe rela\u021bii primare. Protec\u021bia celor slabi \u00een societatea modern\u0103 de ast\u0103zi trece prin declararea drepturilor omului, care se bazeaz\u0103 pe demnitatea persoanei. Referirea la orizontul religios mai are sens \u00eentr-un context \u201esecular\u201d? Nu este suficient\u0103 o etic\u0103 umanist\u0103 ra\u021bional\u0103? Ce mai adaug\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeul exodului \u0219i \u00een Tat\u0103l lui Isus Cristos? S-ar putea spune cu un singur cuv\u00e2nt: adaug\u0103 \u201eiubire\u201d. Dar acesta nu este un supliment la etica secular\u0103 sau un supliment la morala umanist\u0103. Iubirea nu este doar sursa \u0219i principiul tuturor exigen\u021belor etice. Ea este \u00eens\u0103\u0219i r\u0103d\u0103cina vie\u021bii \u0219i, ca atare, \u00ee\u0219i are sursa \u0219i modelul suprem \u00een Dumnezeul vie\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201ePrin tine r\u0103sun\u0103 cuv\u00e2ntul Domnului\u201d. \u00cen predica\u021bie, dac\u0103 recunoa\u0219tem necesitatea de a trezi aten\u021bia adun\u0103rii pentru a sesiza noutatea Evangheliei, putem porni de la textul paulin, care pune problema eficien\u021bei ascult\u0103rii cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. Expresia citat\u0103 la \u00eenceput este preluat\u0103 literal din extrasul scrisorii pe care Paul a trimis-o din Corint, la \u00eenceputul anilor &#8217;50, c\u0103tre Biserica din Tesalonic, fondat\u0103 cu c\u00e2teva luni mai devreme. Este un text care documenteaz\u0103 modul \u00een care prima experien\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit prin \u201erezonan\u021b\u0103\u201d. Apostolul a trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een grab\u0103 ora\u0219ul Tesalonic sub presiunea ostilit\u0103\u021bii alimentate \u00een parte de evreii din localitate. Dup\u0103 ce a r\u0103mas singur \u00een Atena \u0219i apoi \u00een Corint, l-a \u00eent\u00e2lnit \u00een cele din urm\u0103 pe Timotei, care l-a informat despre situa\u021bia bun\u0103 a acelei tinere comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine. Al\u021bi prieteni din Filipi \u0219i din celelalte ora\u0219e din Macedonia \u0219i din Ahaia au purtat ecoul acelei scurte dar intense misiuni tesalonicene. Pentru toate acestea, Paul \u00eei mul\u021bume\u0219te lui Dumnezeu \u00een \u201eEuharistia\u201d de deschidere a scrisorii sale. Aceast\u0103 rug\u0103ciune de recuno\u0219tin\u021b\u0103 este alimentat\u0103 de amintirea \u00eenc\u0103 vie a experien\u021bei din Tesalonic. Paul \u00ee\u0219i exprim\u0103 recuno\u0219tin\u021ba fa\u021b\u0103 de Dumnezeu pentru c\u0103 t\u00e2n\u0103ra comunitate a acceptat vestirea Evangheliei \u0219i a p\u0103strat-o cu perseveren\u021b\u0103. \u00cen acest fel, ea reproduce fidelitatea apostolului, care, la r\u00e2ndul ei, o face prezent\u0103 pe cea a Domnului Isus. Acceptarea cu bucurie a cuv\u00e2ntului Domnului \u201e\u00een mijlocul unor mari \u00eencerc\u0103ri\u201d este un semn clar al prezen\u021bei Duhului Sf\u00e2nt. Acest fapt, spune Paul, este un \u201emodel\u201d pentru to\u021bi credincio\u0219ii din Grecia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, vestea evenimentelor din Tesalonic s-a r\u0103sp\u00e2ndit rapid printre micile comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine din centrele celor dou\u0103 provincii romane, \u201e\u00een Macedonia \u0219i \u00een Ahaia\u201d. To\u021bi cre\u0219tinii din aceste regiuni, spune Paul, povestesc despre succesul \u0219i eficacitatea misiunii sale \u00een Tesalonic. El tinde totu\u0219i s\u0103 sublinieze adeziunea prompt\u0103 a tesalonicenilor la vestirea Evangheliei. Ei au trecut, de fapt, de la \u00eenchinarea la idoli la slujirea \u201eDumnezeului viu \u0219i adev\u0103rat. \u0218i acum tr\u0103iesc \u00een a\u0219teptarea venirii glorioase \u0219i m\u00e2ntuitoare a Fiului lui Dumnezeu, \u00eenviat din mor\u021bi, Isus\u201d. \u00cen aceste ultime expresii se poate auzi ecoul predic\u0103rii pauline \u00een mediul p\u0103g\u00e2n. Paul valorific\u0103 credin\u021ba biblic\u0103 \u00een singurul Dumnezeu \u201eviu \u0219i adev\u0103rat\u201d, pun\u00e2nd-o \u00een contrast cu cultul idolilor goi \u0219i mor\u021bi. Noutatea cre\u0219tin\u0103 este credin\u021ba \u00een Isus, Fiul lui Dumnezeu, a c\u0103rui victorie asupra mor\u021bii deschide o nou\u0103 perspectiv\u0103 de m\u00e2ntuire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eS\u0103 iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u din toat\u0103 inima ta\u201d. Aceast\u0103 expresie, dezvoltat\u0103 \u00een stil parenetic cu alte dou\u0103 sintagme \u2013 \u201edin tot sufletul t\u0103u \u0219i din tot cugetul t\u0103u\u201d &#8211; \u00eenainte de a fi o \u201eporunc\u0103\u201d este o propunere de credin\u021b\u0103. Am putea spune c\u0103 este o invita\u021bie de a intra \u00eentr-o rela\u021bie de leg\u0103m\u00e2nt cu Dumnezeu, recunoscut \u0219i acceptat ca unic Domn. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor textul din Dt 6,4, care este urmat de al nostru, \u00eencepe cu invita\u021bia: \u201eAscult\u0103, Israele: Domnul este Dumnezeul nostru, singurul Domn\u201d. \u00cen compara\u021bie cu edi\u021bia paralel\u0103 din Marcu, care reproduce integral textul deuteronomic, Matei este mai aproape de textul lucanic. \u00cen cea de-a treia evanghelie, \u00eens\u0103, scurtul dialog al lui Isus cu un doctor al legii nu se refer\u0103 la problema celei mai mari sau mai importante \u201eporunci\u201d, ci la problema a ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103 cineva pentru a mo\u0219teni via\u021ba ve\u0219nic\u0103. \u00cen orice caz, se poate presupune c\u0103 la baza textelor evanghelice actuale se afl\u0103 o tradi\u021bie solid\u0103 care p\u0103streaz\u0103 cu fidelitate linia original\u0103 a lui Isus cu privire la \u201ecea mai mare sau prima porunc\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Contextul controversei.<\/strong> Matei urmeaz\u0103 modelul lui Marcu \u00een ceea ce prive\u0219te localizarea scurtului dialog al lui Isus cu un reprezentant al frontului fariseic. Acesta face parte din seria de \u201edezbateri\u201d sau \u201econtroverse\u201d din ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a activit\u0103\u021bii sale publice \u00een ora\u0219ul Ierusalim. \u00cen dezbaterea despre \u201e\u00eenvierea mor\u021bilor\u201d, Isus tocmai i-a redus la t\u0103cere pe \u201esaducei\u201d care se opun tradi\u021biei \u0219i care sus\u021bin o interpretare literal\u0103 a legii biblice. Inten\u021bia sa este de a-l \u201etesta\u201d pe Isus, dar de fapt \u00eentrebarea \u0219i tonul r\u0103spunsului seam\u0103n\u0103 mai degrab\u0103 cu o discu\u021bie scolastic\u0103: \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule, care este cea mai mare porunc\u0103 din Lege?\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe \u00cemplinirea Legii.<\/strong> Aceast\u0103 introducere stereotip\u0103 a primului evanghelist permite cititorilor s\u0103 \u00ee\u0219i concentreze \u00eentreaga aten\u021bie asupra r\u0103spunsului lui Isus. Acesta este cel care ocup\u0103 cea mai mare parte a textului. Ea const\u0103 \u00een citarea, nu explicit\u0103, a dou\u0103 texte biblice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Primul, despre iubirea integral\u0103 \u0219i total\u0103 a lui Dumnezeu, reproduce textul din Dt 6,5; cel de-al doilea, despre iubirea aproapelui, citeaz\u0103 literal Lev 19,18. Introduce imediat textul din Levitic cu aceast\u0103 propozi\u021bie: \u201eA doua atunci este a\u0219a\u201d. \u0218i \u00eencheie cu o a doua fraz\u0103 referitoare la ambele porunci: \u201eDe aceste dou\u0103 porunci depinde toat\u0103 Legea \u0219i Profe\u021bii\u201d. Aceast\u0103 ultim\u0103 propozi\u021bie ofer\u0103 cheia de lectur\u0103 a \u00eentregului pasaj din Matei. \u00centr-adev\u0103r, \u00eenc\u0103 de la prima proclama\u021bie adresat\u0103 discipolilor \u0219i mul\u021bimilor, el prezint\u0103 rela\u021bia lui Isus cu Legea \u0219i\/sau cu profe\u021bii. El nu a venit \u201es\u0103 desfiin\u021beze legea sau profe\u021bii\u201d, ci \u201es\u0103 aduc\u0103 \u00eemplinirea\u201d. Isus aduce legea la \u00eemplinire ca expresie normativ\u0103 a voin\u021bei lui Dumnezeu \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eei dezv\u0103luie exigen\u021bele profunde concentrate \u00een iubire. Sursa \u0219i modelul acestei iubiri este Dumnezeu \u00eensu\u0219i, Tat\u0103l care iube\u0219te gratuit \u0219i universal.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe De la porunc\u0103 la urmarea ei.<\/strong> \u00cen aceea\u0219i Predic\u0103 de pe Munte, Matei propune un prim rezumat al programului de via\u021b\u0103 al discipolilor, conform noii perspective deschise de Isus: \u201eTot ce vre\u021bi s\u0103 v\u0103 fac\u0103 vou\u0103 oamenii, face\u021bi-le \u0219i voi la fel, c\u0103ci aceasta este Legea \u0219i Profe\u021bii\u201d (Mt 7,12). Toate exigen\u021bele etice deriv\u0103 din principiul reciprocit\u0103\u021bii, cunoscut sub numele de \u201eregula de aur\u201d. Este o variant\u0103 mai generic\u0103 a principiului biblic din Levitic: &#8220;S\u0103-\u021bi iube\u0219ti aproapele ca pe tine \u00eensu\u021bi&#8221;. \u00cen orice caz, ceea ce merit\u0103 remarcat este faptul c\u0103 Matei tinde s\u0103 concentreze toate exigen\u021bele etice ale Bibliei &#8211; &#8216;legea \u0219i profe\u021bii&#8217; &#8211; \u00een iubirea aproapelui. Acest lucru este confirmat \u00een dialogul lui Isus cu t\u00e2n\u0103rul bogat. La sf\u00e2r\u0219itul listei de porunci, doar Matei o men\u021bioneaz\u0103 pe cea a iubirii aproapelui (Mt 19, 18-19). Condi\u021bia pentru a fi \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219it\u201d este \u00eens\u0103 urmarea lui Isus, care dezv\u0103luie chipul lui Dumnezeu, singurul \u201ebun\u201d. Acum se poate \u00een\u021belege noutatea Evangheliei. Aceasta nu const\u0103 \u00een concentrarea tuturor valorilor sau exigen\u021belor etice \u0219i religioase \u00een iubire. Nici juxtapunerea celor dou\u0103 porunci sau reducerea lor la una \u00een sine nu reprezint\u0103 o noutate absolut\u0103. Presupozi\u021biile acestei hermeneutici a \u201eLegii\u201d se reg\u0103sesc \u00een profe\u021bii \u0219i \u00een textele de \u00een\u021belepciune din Biblie \u0219i \u00een tradi\u021bia iudaic\u0103. Noutatea Evangheliei, nu at\u00e2t ca \u201eoriginalitate\u201d, c\u00e2t ca \u201eveste bun\u0103\u201d, este revela\u021bia \u0219i darul iubirii unice care \u00eel cuprinde pe Dumnezeu \u0219i pe aproapele. Cu alte cuvinte, \u00eenainte de a fi o \u201eporunc\u0103\u201d m\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i fundamental\u0103, Evanghelia iubirii este un dar \u0219i o capacitate oferit\u0103 celor care \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 552\/octombrie-noiembrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot,<em> Fariseii \u00eel \u00eentreab\u0103 pe Isus\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Hits: 544<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXX-A DE PESTE AN 29 OCTOMBRIE 2023 CEA MAI MARE PORUNC\u0102 Obi\u0219nuin\u021ba de a asculta Evanghelia duminical\u0103 tinde s\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34849,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34848"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34848"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34852,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34848\/revisions\/34852"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}