{"id":34729,"date":"2023-10-21T22:00:47","date_gmt":"2023-10-21T19:00:47","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=34729"},"modified":"2023-10-21T23:01:24","modified_gmt":"2023-10-21T20:01:24","slug":"fiecaruia-ce-este-al-sau-meditatie-pentru-duminica-a-xxix-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/10\/21\/fiecaruia-ce-este-al-sau-meditatie-pentru-duminica-a-xxix-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eFiec\u0103ruia ce este al s\u0103u\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DE LA DUMINICA A 29-A DE PESTE AN LA\u00a0<\/strong><strong>SOLEMNITATEA <em>CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\uf0c4 Ultimele duminici ale anului liturgic ne atrag aten\u021bia asupra realit\u0103\u021bilor ultime, asupra timpului escatologic, asupra \u00eemplinirii finale a istoriei noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\uf0c4 A tr\u0103i credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u00eenseamn\u0103 a pune \u00een discu\u021bie via\u021ba noastr\u0103 prezent\u0103 \u0219i concret\u0103, \u00een toate aspectele ei, recunosc\u00e2nd \u00een iubire singurul fundament al rela\u021biei noastre cu ceilal\u021bi. Ac\u021biunea noastr\u0103, \u00eens\u0103, nu este un scop \u00een sine, ci este mereu deschis\u0103 spre c\u0103utarea unei \u00eempliniri definitive.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\uf0c4 Pomenirea celor dragi disp\u0103ru\u021bi, precum \u0219i solemnitatea Tuturor Sfin\u021bilor, ne introduc \u00een realitatea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, \u00een timpul judec\u0103\u021bii finale, \u00een <em>eschaton<\/em>-ul lui Dumnezeu. Sensul nu este de a ne teme de judecat\u0103, ci de a recunoa\u0219te necesitatea de a tr\u0103i a\u0219teptarea \u00een speran\u021b\u0103 \u0219i iubire, siguri de mila judec\u0103torului care vine s\u0103 ne primeasc\u0103 la banchetul s\u0103u festiv.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a 29-a de peste an<\/strong>: <em>Fiec\u0103ruia \u00een parte.<\/em> Problema tributului adus Cezarului repropune o reflec\u021bie asupra autorit\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u0219i a celei a lumii. Tr\u0103irea istoric\u0103-civil\u0103 este chemat\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 manifestarea planului m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu, care trece \u0219i prin autoritatea \u0219i legea care decurg din convie\u021buirea uman\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a 30-a de peste an<\/strong>: <em>Cea mai mare porunc\u0103.<\/em> Din totdeauna, \u00een primul leg\u0103m\u00e2nt al exodului, ca \u0219i \u00een proclamarea noului leg\u0103m\u00e2nt de c\u0103tre Isus, iubirea este inima pulsant\u0103 a revela\u021biei lui Dumnezeu. Ea nu r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 abstract\u0103, ci \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te manifestarea \u00een iubirea aproapelui, mai ales fa\u021b\u0103 de cel mai mic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> To\u021bi Sfin\u021bii<\/strong>: <em>Adunarea celor binecuv\u00e2nta\u021bi<\/em>. Liturghia Cuv\u00e2ntului ne pune \u00een fa\u021ba a dou\u0103 adun\u0103ri: una \u00een viitorul escatologic al \u00eemplinirii vremurilor din urm\u0103 (<em>Apocalipsa<\/em>); cealalt\u0103 \u00een jurul ultimei dintre Fericiri, \u00een care ne recunoa\u0219tem chema\u021bi s\u0103 fim transforma\u021bi dup\u0103 chipul lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Comemorarea credincio\u0219ilor r\u0103posa\u021bi<\/strong>: <em>Tr\u0103irea mor\u021bii \u00een speran\u021b\u0103.<\/em> Confruntarea cu nenorocirea, cu suferin\u021ba \u0219i cu scopul ultim al vie\u021bii. Speran\u021ba revelat\u0103 de povestea lui Isus \u00een numele iubirii \u0219i al a\u0219tept\u0103rii care locuie\u0219te \u00een crea\u021bie. Toate acestea sunt teme care se \u00eempletesc \u00een profunda liturghie a Cuv\u00e2ntului pentru amintirea mor\u021bilor no\u0219tri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a 31-a &#8211; de peste an<\/strong>: <em>Sunte\u021bi cu to\u021bii fra\u021bi.<\/em> Credin\u021ba \u00een unicul Dumnezeu \u0219i Domn trece prin rela\u021bia cu fra\u021bii \u0219i surorile din comunitate. Acest lucru este valabil at\u00e2t pentru primul Israel, c\u00e2t \u0219i pentru noul popor al lui Dumnezeu, o comunitate de discipoli \u00een fa\u021ba unicului Maestru, cel care \u00eenva\u021b\u0103 umilin\u021ba \u0219i facerea de daruri pentru ceilal\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a 32-a de peste an<\/strong>: <em>A\u0219teptarea \u00een\u021beleapt\u0103 a Domnului.<\/em> Liturghia Cuv\u00e2ntului ne invit\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la climatul de a\u0219teptare, de speran\u021b\u0103 care anim\u0103 via\u021ba Bisericii, cu privirea \u00eendreptat\u0103 spre revenirea lui Cristos. C\u0103utarea Domnului \u0219i convertirea noastr\u0103 se dezv\u0103luie astfel, \u00een lumina parabolei, ca \u0219tiind s\u0103 a\u0219tept\u0103m \u0219i s\u0103 primim cu \u00een\u021belepciune venirea \u201emirelui\u201d, pentru a intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Duminica a 33-a de peste an<\/strong>: <em>O a\u0219teptare activ\u0103 \u0219i responsabil\u0103.<\/em> Privirea noastr\u0103 asupra timpului escatologic nu se limiteaz\u0103 la o chemare pasiv\u0103 la a\u0219teptare, ci devine o invita\u021bie la a aduce \u00eenc\u0103 de ast\u0103zi roadele convertirii, la a \u201einvesti\u201d ast\u0103zi, cu \u00een\u021belepciune, binele pe care l-am primit, pentru a-l presta din bel\u0219ug atunci c\u00e2nd ni se va cere socoteal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u25b9<\/strong><strong> Isus Cristos, Regele Universului<\/strong>: <em>Rege al celor mici.<\/em> Revela\u021bia istoriei lui Isus ne pune \u00een fa\u021ba unei forme unice \u0219i de neegalat de regalitate. Domnul, Regele universului, se recunoa\u0219te \u00een cei mici, \u00een cei umili, \u00een cei nevoia\u0219i, \u0219i tocmai \u00een ei \u0219i ac\u021bion\u00e2nd pentru ei putem fi primi\u021bi \u0219i putem g\u0103si m\u00e2ntuirea particip\u00e2nd la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia sa de iubire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>22 OCTOMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>FIEC\u0102RUIA CEEA CE ESTE AL S\u0102U<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\">Accentul tematic al acestei duminici este dat de <strong><em>evanghelie<\/em><\/strong>, care relateaz\u0103 o disput\u0103 \u00eentre Isus \u0219i tributul care trebuie pl\u0103tit sau nu Cezarului. Isus, \u00een ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de activitate, se ciocne\u0219te \u00een ora\u0219ul Ierusalim cu autorit\u0103\u021bile istorice ale Israelului: marii preo\u021bi, b\u0103tr\u00e2nii \u0219i fariseii. Este o judecat\u0103 asupra Israelului istoric, care, din cauza inflexibilit\u0103\u021bii sale \u00een tradi\u021biile juridice \u0219i \u00een structurile rituale, a ratat \u00eent\u00e2lnirea cu istoria m\u00e2ntuirii, care culmineaz\u0103 cu cuv\u00e2ntul \u0219i ac\u021biunea lui Isus, recunoscut ca Mesia \u0219i Domnul. Aceast\u0103 tem\u0103 a tributului pune \u00een eviden\u021b\u0103 problema unicit\u0103\u021bii \u0219i a st\u0103p\u00e2nirii lui Dumnezeu, subiecte anticipate \u00een <strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>. Predicarea lui Paul \u0219i rela\u021bia sa cu comunit\u0103\u021bile fondate de el se bazeaz\u0103 pe aceea\u0219i unicitate a Domnului (<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DUMNEZEU \u0218I CEZARUL<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Problema se \u00eentinde de-a lungul secolelor \u0219i nu s-a stins \u00eenc\u0103. R\u0103spunsurile au fost multe \u0219i au existat teribile ne\u00een\u021belegeri, chiar \u0219i cu prezum\u021bia de a ac\u021biona \u201epentru bine\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103spunsul lui Isus r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 acolo, bine \u00eenfipt \u00een evanghelia acestei duminici, pentru a lumina con\u0219tiin\u021ba discipolilor \u0219i a inspira alegeri \u0219i comportamente concrete.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu la Isus pot apela cre\u0219tinii pentru a sc\u0103pa de obliga\u021bia de a pl\u0103ti impozite, invoc\u00e2nd ca scuz\u0103 exuberan\u021ba lor, povara lor excesiv\u0103. Nu la Isus se pot referi cre\u0219tinii pentru a evita s\u0103 ia atitudine, s\u0103-\u0219i asume responsabilitatea, s\u0103 participe la construirea cet\u0103\u021bii omului. Nu la Isus se pot cita cre\u0219tinii pentru a denigra rolul statului, \u00een beneficiul misiunii bisericii!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus recunoa\u0219te drepturile administra\u021biei &#8211; iar ace\u0219tia erau str\u0103ini care \u00ee\u0219i impuseser\u0103 domnia! Isus nu se opre\u0219te aici: el ne cere s\u0103 adopt\u0103m aceea\u0219i atitudine fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. Ceea ce primim de la el este mult mai mult!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acela\u0219i timp, Isus pare s\u0103 lege o \u00eendrept\u0103\u021bire de cealalt\u0103: \u00eendeplinirea \u00eendatoririlor fa\u021b\u0103 de stat nu ne poate face s\u0103 uit\u0103m de \u00eendatoririle noastre fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. A-l onora pe Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 \u0219i a ne comporta ca ni\u0219te cet\u0103\u021beni cinsti\u021bi. S\u0103 nu fie nicio ne\u00een\u021belegere: necinstea unor c\u00e2\u0219tiguri nu este acoperit\u0103, \u00een ochii lui Dumnezeu, de o ofrand\u0103 f\u0103cut\u0103 bisericii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dumnezeu cere o dreptate \u0219i mai mare dec\u00e2t cea cerut\u0103 de stat: nu este suficient s\u0103 &#8220;pl\u0103te\u0219ti&#8221; ceea ce se cuvine, ci este vorba \u0219i de a da din ceea ce este al nostru, de a tr\u0103i fraternitatea \u0219i solidaritatea. Din cuv\u00e2ntul lui Isus reiese necesitatea de a merge dincolo de &#8220;ceea ce se cuvine&#8221; pentru a da \u0219i ceea ce ne apar\u021bine \u00een mod legitim&#8230;<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211; <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>\u00ceN UNICUL DUMNEZEU, DEMNITATEA OMULUI.<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>SEMNIFICA\u021aIA LAICIT\u0102\u021aII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Rosy Bindi<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Liturghia Cuv\u00e2ntului din aceast\u0103 duminic\u0103 a 29-a din timpul obi\u0219nuit, prin cuvintele profetului Isaia \u0219i ale Evangheliei lui Matei, ne red\u0103 prima porunc\u0103 a Decalogului \u0219i fundamentul credin\u021bei noastre: \u201eEu sunt Domnul Dumnezeul t\u0103u [&#8230;] S\u0103 nu ai al\u0163i dumnezei afar\u0103 de mine\u201d (Ex 20, 2-3).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen pasajul evanghelic, Isus este supus unei \u00eentreb\u0103ri insidioase, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea, din partea du\u0219manilor s\u0103i. De data aceasta, farizeii sunt cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel pun\u0103 la punct \u0219i o fac folosind unul dintre subiectele cele mai sensibile, cel al rela\u021biei dintre puterea politic\u0103 \u0219i credin\u021ba religioas\u0103. Domina\u021bia roman\u0103, consolidat\u0103 \u00een timpul lui Isus, era prost suportat\u0103 de evrei, iar simbolul acestei intoleran\u021be era reprezentat \u00een primul r\u00e2nd de plata impozitelor datorate \u00eemp\u0103ratului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Problema nu era doar politic\u0103, pentru c\u0103 \u00eemp\u0103ratul Romei cerea s\u0103 fie recunoscut ca unic\u0103 autoritate politic\u0103 \u0219i religioas\u0103 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, orice act de supunere, cum ar fi plata impozitelor, era considerat o posibil\u0103 tr\u0103dare a unicului Dumnezeu \u0219i Domn al lui Israel.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De aici \u0219i \u00eentrebarea capcan\u0103 adresat\u0103 lui Isus: este sau nu este legal s\u0103 pl\u0103te\u0219ti tribut Cezarului?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centrebarea este precedat\u0103 de o recunoa\u0219tere de curaj \u0219i franche\u021be cu unicul scop de a-l obliga pe Maestru s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre o atitudine colabora\u021bionist\u0103 fa\u021b\u0103 de conduc\u0103torul roman, \u0219i deci tr\u0103darea unicului Dumnezeu, sau o pozi\u021bie ostil\u0103 fa\u021b\u0103 de Cezar \u0219i deci o rebeliune \u00eempotriva puterii politice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cenc\u0103 o dat\u0103, Isus, cunosc\u00e2ndu-le r\u0103utatea \u0219i ipocrizia, respinge ceea ce el nume\u0219te o adev\u0103rat\u0103 ispit\u0103 cu o lec\u021bie de credin\u021b\u0103 autentic\u0103 \u0219i de laicitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe moneda tributului care trebuie pl\u0103tit se afl\u0103 chipul Cezarului \u0219i, prin urmare, acea moned\u0103 trebuie returnat\u0103 Cezarului, dar lui Dumnezeu trebuie dat \u0219i returnat ceea ce este al lui Dumnezeu, adic\u0103 noi \u00een\u0219ine, toat\u0103 via\u021ba noastr\u0103. Cezarului respectarea regulilor, lui Dumnezeu recunoa\u0219terea domniei unice a vie\u021bii \u0219i istoriei noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eEu sunt Domnul \u0219i nu exist\u0103 altul; \u00een afar\u0103 de mine nu exist\u0103 Dumnezeu\u201d, ne aminte\u0219te Isaia \u00een prima lectur\u0103. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu gelos \u0219i vrea ca inimile noastre s\u0103 fie ne\u00eemp\u0103r\u021bite \u00een fa\u021ba lui; nu suport\u0103 s\u0103 fie \u00eenlocuit sau doar confundat cu al\u021bi idoli, cum ar fi bog\u0103\u021bia, puterea, ideologia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Primatul lui Dumnezeu \u0219i a domniei sale unice minimalizeaz\u0103 toate celelalte puteri \u0219i preten\u021biile lor de absolutizare. Demnitatea persoanei nu poate fi sacrificat\u0103 pe altarul niciunui suveran; dimpotriv\u0103, puterea politic\u0103 trebuie s\u0103 o recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 o respecte. Acesta este fundamentul libert\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103spunsul dat de Isus farizeilor, subliniind primatul lui Dumnezeu \u00een via\u021ba noastr\u0103, afirm\u0103, \u00een mod paradoxal, \u0219i existen\u021ba, consisten\u021ba \u0219i autonomia fiec\u0103rei dimensiuni a vie\u021bii noastre \u0219i a istoriei. De aici \u0219i fundamentul laicit\u0103\u021bii. Dac\u0103 \u00eei \u00eentoarcem via\u021ba lui Dumnezeu, nu numai c\u0103 este permis, dar este de datoria noastr\u0103 s\u0103 pl\u0103tim tribut Cezarului. A\u0219a cum ne aminte\u0219te <em>Scrisoarea c\u0103tre Diognetus<\/em>:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cre\u0219tinii se supun legilor stabilite, dar prin via\u021ba lor ei \u00eenving legile [&#8230;]. Ei tr\u0103iesc \u00een patria lor, dar ca str\u0103ini, ei particip\u0103 la toate ca cet\u0103\u021beni \u0219i se deta\u0219eaz\u0103 de toate ca str\u0103ini. Orice patrie str\u0103in\u0103 este patria lor \u0219i orice patrie este str\u0103in\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Invit\u00e2ndu-ne s\u0103 d\u0103m \u00eenapoi Cezarului ceea ce este al Cezarului, Isus vrea, de asemenea, s\u0103 ne reaminteasc\u0103 faptul c\u0103 alegerile pe care le facem \u00een \u021besutul viu al istoriei sunt \u00eencredin\u021bate responsabilit\u0103\u021bii noastre \u0219i nu trebuie s\u0103-l \u00eentemni\u021b\u0103m pe el \u0219i Biserica sa \u00een cuvintele \u0219i faptele pe care le s\u0103v\u00e2r\u0219im, pentru c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia sa nu este din aceast\u0103 lume \u0219i speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu poate coincide niciodat\u0103 cu niciun proiect uman de schimbare, de eliberare politic\u0103. Credin\u021ba nu trebuie s\u0103 fie niciodat\u0103 folosit\u0103 ca instrument pentru a-\u0219i afirma propria putere, pentru a-\u0219i impune propriul punct de vedere.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Poporul lui Israel \u00eel a\u0219tepta pe Mesia \u0219i mul\u021bi au crezut c\u0103 Isus \u00eei va elibera de opresiunea str\u0103in\u0103 \u0219i, conform viziunii Vechiului Testament, le va reda puterea \u0219i gloria. Pa\u0219tele lui Isus este purt\u0103torul unei alte eliber\u0103ri, cea n\u0103scut\u0103 din Cruce, din care putem trage lumin\u0103 \u0219i putere pentru proiectele noastre de libertate \u0219i dreptate \u00een istorie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ca \u0219i cre\u0219tini, nu putem \u0219i nu trebuie s\u0103 ne sustragem angajamentului nostru fa\u021b\u0103 de istorie, fa\u021b\u0103 de solidaritate \u0219i fa\u021b\u0103 de participarea la destinele omenirii. Cre\u0219tinul nu poate s\u0103 nu fie un cet\u0103\u021bean participant \u0219i pasionat de via\u021ba comunit\u0103\u021bii: el va lupta \u00eentotdeauna \u00eempotriva oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri a puterii de a se afirma ca absolut\u0103 \u0219i de a c\u0103lca \u00een picioare drepturile inviolabile ale persoanei umane, dar va fi exemplar \u00een respectarea legilor pentru a construi \u0219i a practica dreptatea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, \u00een 1991, episcopii italieni au dat un document pre\u021bios, <em>Educare alla legalit\u00e0<\/em> (<em>Educarea la legalitate<\/em>), \u00een care \u00eei invitau pe cre\u0219tini s\u0103 fac\u0103 legi bune \u0219i drepte \u0219i s\u0103 le respecte \u00een urm\u0103rirea interesului general. Au condamnat orice form\u0103 de ilegalitate, corup\u021bie, evaziune fiscal\u0103, orice expresie a puterii criminale \u0219i mafiote, dar \u0219i orice lips\u0103 de solidaritate cu comunitatea, deoarece m\u0103sura legalit\u0103\u021bii este dreptatea \u0219i binele comun. Ei ne invit\u0103 s\u0103 d\u0103m \u00eenapoi Cezarului ceea ce este al Cezarului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Papa Francisc a indicat \u00een repetate r\u00e2nduri corup\u021bia ca fiind cel mai grav p\u0103cat, a excomunicat mafiile, continu\u0103 s\u0103 condamne toate formele de exploatare \u0219i marginalizare, ne invit\u0103 s\u0103-i punem \u00een centru pe cei s\u0103raci, s\u0103 locuim la periferiile umanit\u0103\u021bii pentru a r\u0103scump\u0103ra de\u0219eurile pe care un sistem nedrept le produce \u00een fiecare zi. \u0218i toate acestea nu \u00een numele unei ideologii politice, ci \u00een ascultarea Evangheliei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dac\u0103 vom fi capabili s\u0103 \u00eei d\u0103m lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu, vom reu\u0219i s\u0103 red\u0103m demnitate fiec\u0103rei dimensiuni a existen\u021bei noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>\u00cemp\u0103ratul Cirus, printr-un edict, permite tuturor deporta\u021bilor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din Babilon. Profetul Isaia cite\u0219te acest act ca pe o revela\u021bie a lui Dumnezeu, care \u00eel iube\u0219te pe Israel, proasp\u0103t eliberat, \u0219i \u0219tie s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i inimilor str\u0103inilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial: <\/em><\/strong>Psalmul 95 ne permite acum s\u0103 r\u0103spundem la profe\u021bia lui Isaia, l\u0103ud\u00e2ndu-l pe Dumnezeu ca unic Domn al istoriei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Ast\u0103zi \u00eencepem citirea celui mai vechi text din \u00eentregul Nou Testament. Prima scrisoare a Sf\u00e2ntului Paul c\u0103tre cre\u0219tinii din Tesalonic \u00eencepe cu un salut, care devine o privire de binecuv\u00e2ntare \u0219i laud\u0103. S\u0103-l ascult\u0103m \u0219i noi ast\u0103zi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>\u00cen lectura evangheliei dup\u0103 Matei, ne apropiem de ultimele zile ale vie\u021bii publice a Domnului. Isus a intrat triumf\u0103tor \u00een Ierusalim \u0219i se a\u0219az\u0103 \u00een templu. Grupuri de oameni vin la el, pentru a-l asculta sau pentru a-l ispiti.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul ales ca prim\u0103 lectur\u0103 pentru aceast\u0103 duminic\u0103 este extras din colec\u021bia de oracole ale lui Isaia. Este de fapt o compunere ap\u0103rut\u0103 \u00een cercurile exila\u021bilor din Babilon la mijlocul secolului al VI-lea \u00ee.Cr. \u00cen numele lui Dumnezeu, profetul prezint\u0103 rolul lui Cirus care, prin edictul de eliberare din 538, permite repatrierea evreilor deporta\u021bi \u0219i ini\u021biaz\u0103 procesul de reconstruc\u021bie post-exilic\u0103 \u0219i de rena\u0219tere a Ierusalimului. Este un text excep\u021bional, pentru c\u0103 pentru prima \u0219i singura dat\u0103 este \u201eales\u201d un rege str\u0103in \u0219i p\u0103g\u00e2n, <em>ma\u0161ia\u1e25<\/em> \u00een ebraic\u0103, tradus \u00een greac\u0103 prin <em>christ\u00f3s<\/em>. Aceast\u0103 utilizare singular\u0103 a titlului rezervat regelui davidic ideal, care va instaura \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, este legat\u0103, pe de o parte, de strategia \u0219i politica de toleran\u021b\u0103 a lui Cirus, documentat\u0103 \u00een edictul s\u0103u \u00een favoarea refugia\u021bilor evrei, iar pe de alt\u0103 parte reflect\u0103 medita\u021bia discipolilor lui Isaia asupra evenimentelor istorice \u00een care ei v\u0103d ac\u021biunea suveran\u0103 \u0219i m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu. Textul se deschide cu oracolul de \u00eenvestitur\u0103: \u201eL-am luat de m\u00e2na dreapt\u0103, ca s\u0103 doboare na\u021biunile \u00een fa\u021ba lui, ca s\u0103 dezlege cureaua de la coapsele regilor\u201d. Expresia \u201es\u0103-l iau de m\u00e2na dreapt\u0103\u201d este o formul\u0103 de legitimare care este apoi comparat\u0103 cu lista ac\u021biunii istorice \u0219i politice a lui Cirus (557-529 \u00ee.Cr.).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen partea a doua a pasajului profetic, este anun\u021bat\u0103 ra\u021biunea acestei ini\u021biative a lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de regele p\u0103g\u00e2n: \u201eDe dragul lui Iacob, robul meu \u0219i al lui Israel, alesul meu, te-am chemat pe nume \u0219i \u021bi-am dat un titlu, de\u0219i tu nu m\u0103 cuno\u0219ti\u201d. Astfel, alegerea lui Cirus ca instrument al ac\u021biunii lui Dumnezeu reprezint\u0103 angajamentul s\u0103u fa\u021b\u0103 de comunitatea leg\u0103m\u00e2ntului: Iacob-Israel, slujitorul\/alesul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, motivul ultim \u0219i determinant al acestei alegeri a unui str\u0103in-p\u0103g\u00e2n care \u201enu-l cunoa\u0219te\u201d pe Dumnezeu, este manifestarea st\u0103p\u00e2nirii unice \u0219i depline a lui Dumnezeu \u00een istorie: \u201eEu sunt Domnul, nu exist\u0103 altul\u201d. \u00cen ultimele propozi\u021bii, se simte preocuparea tipic\u0103 a comunit\u0103\u021bii exilate care tr\u0103ia \u00eentr-un context idolatru: reafirmarea credin\u021bei tradi\u021bionale \u00een Dumnezeu, singurul Domn. Acest principiu de credin\u021b\u0103, \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een tradi\u021bia exodului \u0219i a leg\u0103m\u00e2ntului, permite, de asemenea, s\u0103 interpret\u0103m rolul istoric interna\u021bional al lui Cirus \u00eentr-o cheie m\u00e2ntuitoare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Statutul religios al comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine este garan\u021bia \u0219i fundamentul unei rela\u021bii corecte cu institu\u021biile publice \u0219i politice. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, poate fi citit \u00eenceputul scrisorii lui Paul c\u0103tre comunitatea tesalonicenilor. \u201eBisericii Tesalonicenilor, care este \u00een Dumnezeu Tat\u0103l \u0219i \u00een Domnul Isus Cristos\u201d. \u00cen aceste expresii se define\u0219te statutul bisericii \u0219i al cre\u0219tinilor. Existen\u021ba cre\u0219tin\u0103 se bazeaz\u0103 pe trei structuri vitale: credin\u021ba, iubirea \u0219i speran\u021ba, toate caracterizate de o dimensiune activ\u0103, dinamic\u0103 \u0219i perseverent\u0103. Comunitatea cre\u0219tin\u0103 nu este \u00eens\u0103 o agregare religioas\u0103 sau cultural\u0103 liber\u0103, ci este sf\u00e2nta convocare care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te r\u0103d\u0103cina \u00een ini\u021biativa suveran\u0103 a lui Dumnezeu. Aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 se realizeaz\u0103 prin chemarea cu proclamarea Cuv\u00e2ntului \u0219i prin puterea interioar\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt. A\u0219a se \u00een\u021belege tema liturghiei Cuv\u00e2ntului din aceast\u0103 duminic\u0103: unicul Domn Dumnezeu este cel care conduce evenimentele istoriei. El, prin ac\u021biunea sa m\u00e2ntuitoare \u00een favoarea credincio\u0219ilor, define\u0219te statutul lor religios \u0219i rela\u021bia lor de drept cu mediul \u00eenconjur\u0103tor, inclusiv \u00een plan public \u0219i politic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lecturile din Vechiul Testament, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een afirmarea domniei unice a lui Dumnezeu, ne preg\u0103tesc pentru a \u00een\u021belege mesajul pasajului evanghelic \u00een punctul s\u0103u central. Confruntarea dintre Isus \u0219i reprezentan\u021bii lumii iudaice pe tema pl\u0103\u021bii sau nu a tributului c\u0103tre \u00eemp\u0103rat se soldeaz\u0103, de fapt, cu o declara\u021bie religioas\u0103 despre unicitatea lui Dumnezeu, care este o garan\u021bie a unei libert\u0103\u021bi autentice \u00een plan istoric \u0219i politic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0\uf0fe O controvers\u0103 clasic\u0103.<\/strong> Episodul \u201etributului adus Cezarului\u201d este plasat de tradi\u021bia sinoptic\u0103 comun\u0103 \u00een ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de activitate a lui Isus la Ierusalim. \u00cen acest caz, Matei urmeaz\u0103 substan\u021bial textul lui Marcu, cu unele modific\u0103ri care reflect\u0103 perspectiva sa editorial\u0103. Matei p\u0103streaz\u0103 datina tradi\u021bional\u0103 marcian\u0103 despre asocierea ciudat\u0103 a fariseilor cu irodienii, care, \u00een calitate de sus\u021bin\u0103tori ai politicii familiale a lui Irod, au o atitudine ambivalent\u0103 fa\u021b\u0103 de puterea de ocupa\u021bie roman\u0103. De fapt, fiii lui Irod exercit\u0103 puterea \u00een numele Romei, dar \u00een acela\u0219i timp reprezint\u0103 interesele dinastiei autohtone. Acela\u0219i lucru se poate spune \u0219i despre farisei. Ace\u0219tia au rezerve teoretice \u0219i religioase cu privire la legitimitatea supunerii la suveranitatea Romei, dar, de fapt, se adapteaz\u0103 la situa\u021bia unei \u021b\u0103ri ocupate militar. \u00cen \u00eentrebarea pus\u0103 de adversari, nu este \u00een joc doar loialitatea sau neloialitatea fa\u021b\u0103 de regimul roman, ci \u0219i permisivitatea tributului \u00een contextul legii iudaice. Cu alte cuvinte, chestiunea tributului c\u0103tre Cezar are implica\u021bii at\u00e2t politice, c\u00e2t \u0219i religioase.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oricare ar fi r\u0103spunsul s\u0103u, Isus se expune instrumentaliz\u0103rii. Dac\u0103 spune: \u201eDa, este legal\u201d, \u00eei sus\u021bine pe pro-romani \u00eempotriva na\u021bionali\u0219tilor; dac\u0103 spune: \u201eNu este legal\u201d, se aliaz\u0103 cu mi\u0219carea clandestin\u0103 antiroman\u0103. \u201eAceast\u0103 imagine \u0219i aceast\u0103 inscrip\u021bie, ale cui sunt?\u201d. Ei i-au r\u0103spuns: \u201eAle lui Cezar\u201d. Propozi\u021bia final\u0103 pune cap\u0103t dezbaterii \u0219i condenseaz\u0103 totodat\u0103 \u00eentregul mesaj al Evangheliei cu privire la aceast\u0103 problem\u0103: \u201eDa\u021bi deci Cezarului ce este al Cezarului \u0219i lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu\u201d. Noutatea interven\u021biei lui Isus const\u0103 \u00een faptul c\u0103 mut\u0103 problema de la nivelul juridic \u0219i moral, licit sau interzis, la nivelul religios al rela\u021biei cu Dumnezeu, recunoscut ca unic Domn, f\u0103r\u0103 concuren\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe O chestiune religioas\u0103.<\/strong> \u201eCezarul-\u00eemp\u0103rat\u201d, c\u0103ruia Isus \u00eei recunoa\u0219te dreptul la tribut, nu mai este Augustus, care pretinde domina\u021bia din motive ideologice sau religioase, ci este pur \u0219i simplu persoana responsabil\u0103 cu administrarea treburilor publice. Isus nu polemizeaz\u0103 cu privire la legitimitatea sau nu a puterii romane de ocupa\u021bie \u00een Palestina, dar, prin revendicarea dreptului suveran al lui Dumnezeu, el pune \u0219i bazele libert\u0103\u021bii la nivel istoric \u0219i politic. Reducerea autorit\u0103\u021bii politice la dimensiunea sa secular\u0103 este singura condi\u021bie nu numai pentru \u00eentemeierea libert\u0103\u021bii religioase, ci \u0219i a libert\u0103\u021bii politice, \u00een conformitate cu formele istorice decise de grupurile umane \u0219i de entit\u0103\u021bile na\u021bionale \u0219i istorice. \u00cemp\u0103r\u0103\u021biile lumii \u0219i slava lor sunt atribuite de Satana celor care i se \u00eenchin\u0103 (Mt 4,8-10). Isus a respins de la \u00eenceput aceast\u0103 tenta\u021bie a unui mesianism politic. El a anun\u021bat \u0219i a f\u0103cut prezent\u0103 prin gesturile sale de eliberare \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu prin desfiin\u021barea domniei lui Satana (Mt 12,25-28). Prin urmare, Dumnezeu \u0219i regalitatea sa nu concureaz\u0103 cu puterea Cezarului, pentru c\u0103 se afl\u0103 pe un alt nivel. De aceea, discipolii lui Isus sunt invita\u021bi s\u0103 fac\u0103 propria lor alegere; ei nu pot sluji la doi st\u0103p\u00e2ni (Mt 6,24). Evanghelia lui Matei le propune cre\u0219tinilor s\u0103i aceast\u0103 dezbatere, care a abordat un subiect fierbinte \u00een r\u00e2ndul mi\u0219c\u0103rilor \u0219i grupurilor integra\u021bioniste sau colabora\u021bioniste din timpul ocupa\u021biei romane \u00een Palestina, pentru c\u0103 problema rela\u021biilor mi\u0219c\u0103rii cre\u0219tine cu comunitatea iudaic\u0103, care, dup\u0103 anul 70, trebuia s\u0103 recunoasc\u0103 supunerea sa fa\u021b\u0103 de Imperiu cu o tax\u0103 special\u0103, este \u00eenc\u0103 vie \u0219i dezb\u0103tut\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 549\/septembrie-octombrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Tizian, <em>Tributul adus Cezarului<\/em><\/p>\n<p>Hits: 79<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DE LA DUMINICA A 29-A DE PESTE AN LA\u00a0SOLEMNITATEA CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI \uf0c4 Ultimele duminici ale anului liturgic ne atrag aten\u021bia [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34730,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34729"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34729"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34729\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34731,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34729\/revisions\/34731"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34730"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34729"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34729"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34729"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}