{"id":34484,"date":"2023-10-05T00:05:03","date_gmt":"2023-10-04T21:05:03","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=34484"},"modified":"2023-12-29T16:03:50","modified_gmt":"2023-12-29T13:03:50","slug":"scrisoarea-pastorala-a-ips-aurel-perca-pentru-anul-pastoral-2023-2023-duminica-ziua-domnului-redescoperirea-duminicii-in-familii-si-in-comunitatile-parohiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/10\/05\/scrisoarea-pastorala-a-ips-aurel-perca-pentru-anul-pastoral-2023-2023-duminica-ziua-domnului-redescoperirea-duminicii-in-familii-si-in-comunitatile-parohiale\/","title":{"rendered":"Scrisoarea pastoral\u0103 a \u00cePS Aurel Perc\u0103 pentru Anul pastoral 2023-2024: \u201eDuminica – Ziua Domnului: redescoperirea duminicii \u00een familii \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bile parohiale\u201d"},"content":{"rendered":"

\u201eCristos s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een inimile voastre prin credin\u021b\u0103. \u00cenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u0219i \u00eentemeia\u021bi \u00een iubire, s\u0103 fi\u021bi \u00een stare s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi sfin\u021bii care este l\u0103rgimea \u0219i lungimea, \u00een\u0103l\u021bimea \u0219i profunzimea \u0219i s\u0103 cunoa\u0219te\u021bi iubirea infinit\u0103 a lui Cristos ca s\u0103 fi\u021bi plini \u00een toate de plin\u0103tatea lui Dumnezeu\u201d<\/em> (Ef <\/em>3,17-19).<\/p>\n

Cucernici confra\u021bi preo\u021bi,<\/em>
\nDragi persoane consacrate,<\/em>
\nIubi\u021bi fra\u021bi \u0219i surori \u00een Cristos,<\/em><\/p>\n

Cu acest \u00eendemn al Sf\u00e2ntului Paul adresat credincio\u0219ilor din Efes m\u0103 adresez\u00a0 \u00eentregii comunit\u0103\u021bi a Arhidiecezei noastre pentru a prezenta tema anului pastoral 2023-2024 despre Ziua Domnului, duminica, invit\u00e2nd pe to\u021bi preo\u021bii, persoanele consacrate \u0219i credincio\u0219ii s\u0103 parcurgem acest an \u00een spirit sinodal, \u00een comuniune, participare \u0219i misiune, pentru a redescoperi valoarea \u0219i importan\u021ba duminicii \u00een familie \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bile parohiale.<\/p>\n

Anul pastoral este inaugurat chiar \u00een ziua \u00een care, \u00een Vatican, se deschide prima faz\u0103 final\u0103 a Sinodului episcopilor (4-29 octombrie) \u0219i la care suntem invita\u021bi s\u0103 ne aducem contribu\u021bia prin rug\u0103ciune, c\u0103ci, a\u0219a cum spune Papa Francisc, \u201ef\u0103r\u0103 rug\u0103ciune nu va fi Sinod\u201d <\/em>(Papa Francisc, Inten\u021bie de rug\u0103ciune pentru luna octombrie 2022).<\/p>\n

\u00cen ultimii trei ani, itinerarul nostru pastoral a fost caracterizat de o reflec\u021bie asupra liturgiei \u0219i sacramentelor. Ne-am concentrat mai \u00eent\u00e2i asupra liturgiei cu implica\u021biile sale asupra vie\u021bii cre\u0219tine, apoi asupra sacramentelor, \u00een tripla lor \u00eemp\u0103r\u021bire dup\u0103 Catehismul Bisericii Catolice: sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine, sacramentele de vindecare \u0219i sacramentelor comuniunii de via\u021b\u0103 \u0219i al slujirii.<\/p>\n

Am considerat c\u0103 este important s\u0103 aducem \u00een aten\u021bia credincio\u0219ilor no\u0219tri importan\u021ba duminicii \u0219i a particip\u0103rii la Sf\u00e2nta Liturghie \u00een zilele de duminic\u0103 \u0219i s\u0103rb\u0103toare,\u00a0 care are ca punct central celebrarea Euharistiei \u0219i pe care trebuie s\u0103 o redescoperim \u0219i s\u0103 o tr\u0103im mai bine \u00een familie \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bile parohiale.<\/p>\n

Un nou an pastoral este un bun prilej de har, pe care Domnul ni-l ofer\u0103 pentru a cre\u0219te \u00een via\u021ba cre\u0219tin\u0103, valorific\u00e2nd din plin Ziua Domnului. \u0218i consider c\u0103 sfin\u021birea duminicii, \u00een condi\u021biile actuale, este de mare actualitate \u0219i importan\u021b\u0103.<\/p>\n

Efortul nostru pastoral trebuie s\u0103 se \u00eendrepte spre recuperarea sensului duminicii pentru comunit\u0103\u021bile noastre catolice \u0219i pentru via\u021ba de familie, precum \u0219i importan\u021ba celebr\u0103rii \u0219i particip\u0103rii la Sf\u00e2nta Liturghie \u00een aceast\u0103 Zi a Domnului. Euharistia este punctul central, spre care trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m duminic\u0103 de duminic\u0103; din acest motiv, Conciliul Vatican II a dorit s\u0103 sublinieze c\u0103 \u201eduminica este s\u0103rb\u0103toarea primordial\u0103, care trebuie prezentat\u0103 piet\u0103\u021bii credincio\u0219ilor \u0219i \u00eentip\u0103rit\u0103 bine \u00een ea, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 \u0219i zi de bucurie \u0219i de \u00eencetare a lucrului\u201d<\/em> (Constitu\u021bia liturgic\u0103 Sacrosanctum Concilium<\/em>, nr. 106).<\/p>\n

    \n
  1. \n

    Ziua Domnului \u00eentr-o lume secularizat\u0103<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen ultima vreme, duminica a devenit o problem\u0103 serioas\u0103, nu numai \u00een plan religios \u0219i pastoral, ci \u0219i \u00een plan cultural, social, politic \u0219i economic. Atunci c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 abord\u0103m aceast\u0103 problem\u0103, nu intr\u0103 \u00een joc doar experien\u021ba de credin\u021b\u0103 \u0219i angajarea pastoral\u0103, ci \u0219i \u00eentreaga complexitate a \u021besutului social.<\/p>\n

    Caracterul festiv al duminicii este cu siguran\u021b\u0103 cel mai perceput \u0219i cel mai universal \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de cultura contemporan\u0103. Dar duminica omului secularizat nu este aceea\u0219i cu cea a cre\u0219tinului. Omul secularizat \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te duminica \u00een primul r\u00e2nd ca pe o zi de odihn\u0103 de la munc\u0103, iar s\u0103rb\u0103torirea ei este adesea redus\u0103 la simplul sentiment de a se sim\u021bi eliberat de povara muncii \u0219i de grijile trudei zilnice; duminica a devenit tot mai mult o zi de s\u0103rb\u0103toare care este aproape doar o simpl\u0103 evadare. Cultura secularizat\u0103 contemporan\u0103, de fapt, a golit duminica de semnifica\u021bia sa religioas\u0103 ini\u021bial\u0103 \u0219i tinde s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103 at\u00e2t cu o evadare \u00een sfera privat\u0103, c\u00e2t \u0219i cu noi ritualuri de mas\u0103: sport, festivaluri, discoteci, turism… Din punct de vedere lingvistic, am trecut de la \u201eziua Domnului\u201d la \u201eweekend\u201d, de la \u201eprima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d la \u201eweekend\u201d, \u201esf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d.<\/p>\n

    \n

    \u00cen loc s\u0103 fie o zi special\u0103 cu un scop special, pentru mul\u021bi duminica a devenit acum pur \u0219i simplu o parte a \u201eweekendului\u201d. Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea a remarcat capcanele acestei tendin\u021be recente: \u201eDin nefericire, atunci c\u00e2nd duminica \u00ee\u0219i pierde sensul originar \u0219i se reduce la a fi doar \u00absf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u00bb (weekend), se poate \u00eent\u00e2mpla ca omul, de\u0219i \u00een haine de s\u0103rb\u0103toare, s\u0103 devin\u0103 incapabil de a tr\u0103i o s\u0103rb\u0103toare, deoarece r\u0103m\u00e2ne limitat de un orizont at\u00e2t de redus \u00eenc\u00e2t nu-i mai \u00eeng\u0103duie s\u0103 vad\u0103 cerul\u201d<\/em> (Ioan Paul II, Scrisoarea apostolic\u0103 Dies Domini<\/em>, nr. 4, 31 mai 1998).<\/p>\n<\/blockquote>\n

    La aceast\u0103 schimbare au contribuit mul\u021bi factori obiectivi: trecerea de la o cultur\u0103 predominant rural\u0103 la una urban\u0103 \u0219i industrial\u0103, cu o puternic\u0103 concentrare a popula\u021biei \u00een zonele urbane; ritmul tot mai rapid de lucru (\u00een special \u00een sectorul serviciilor); organizarea tot mai strict\u0103 a timpului liber, din ce \u00een ce mai extins; mobilitatea mai mare a persoanelor (migra\u021bia intern\u0103, u\u0219urin\u021ba de a c\u0103l\u0103tori, posedarea unui mijloc de transport, a doua cas\u0103); apoi trebuie s\u0103 amintim de noile posibilit\u0103\u021bi de a practica sporturi, promovarea activit\u0103\u021bilor culturale, politice, sportive \u0219i diferite concursuri, care tot mai mult sunt concentrate pentru ziua de duminic\u0103.<\/p>\n

    Niciuna dintre aceste noi realit\u0103\u021bi nu este \u00een sine rea sau ilegitim\u0103, dar nu se poate nega c\u0103 din toate acestea poate ap\u0103rea pericolul pierderii dimensiunii religioase a vie\u021bii \u0219i a timpului. Ziua Domnului este astfel redus\u0103 la o simpl\u0103 \u201ezi a omului\u201d.<\/p>\n

    \u00cen fa\u021ba acestor fenomene, se deschide astfel una dintre cele mai importante misiuni ale unei re\u00eennoiri pastorale care trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 sesizeze aspectele pozitive ale noului mod de a tr\u0103i duminica, s\u0103 le valorifice \u0219i s\u0103 le permit\u0103 cre\u0219tinilor s\u0103 celebreze \u00eentotdeauna cu demnitate ziua Domnului \u0219i s\u0103 fie martori clari ai acesteia.<\/p>\n

    De asemenea, trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 nimeni nu scap\u0103 de fenomenul distan\u021b\u0103rii progresive de practica religioas\u0103. B\u0103ncile bisericilor sunt ocupate de persoane cu p\u0103rul din ce \u00een ce mai alb; p\u0103rin\u021bii se simt incapabili s\u0103-\u0219i trimit\u0103 copiii la liturghia duminical\u0103; tinerii p\u0103r\u0103sesc via\u021ba parohial\u0103…, \u0219i am putea continua lista cu multe situa\u021bii care se observ\u0103 foarte u\u0219or \u0219i la nivelul parohiilor din cadrul Arhidiecezei noastre. Iar pandemia de Covid-19 a accelerat acest proces de sc\u0103dere a participan\u021bilor la celebr\u0103rile liturgice duminicale.<\/p>\n

    Cadrul crizei \u00een jurul Zilei Domnului este mai larg: num\u0103rul de credincio\u0219i la celebr\u0103rile liturgice duminicale este \u00een sc\u0103dere, este \u00eengrijor\u0103toare \u0219i reducerea num\u0103rului de hirotoniri, de urmare a vie\u021bii religioase, criza familiei cre\u0219tine… Este\u00a0 o criz\u0103 de credin\u021b\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de credincio\u0219ii altor confesiuni, de exemplu, ortodoc\u0219i \u0219i protestan\u021bi.<\/p>\n

    \u00cen fa\u021ba unei astfel de panorame, ne \u00eentreb\u0103m: cum \u00een\u021belegem cu adev\u0103rat duminica? Ce este ea?<\/strong><\/p>\n

    \n

    Catehismul Bisericii Catolice ne spune: \u201eConform tradi\u021biei apostolice, care dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din ziua \u00cenvierii lui Cristos, Biserica celebreaz\u0103 Misterul Pascal \u00een fiecare a opta zi, care e numit\u0103 pe bun\u0103 dreptate ziua Domnului sau duminica<\/em>\u201d.\u00a0 Ziua \u00cenvierii lui Cristos este, \u00een acela\u0219i timp, \u201eprima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d, memorial al primei zile a crea\u021biei, \u0219i \u201ea opta zi\u201d \u00een care Cristos, dup\u0103 \u201eodihna\u201d din ziua marelui Sabat, inaugureaz\u0103 ziua \u201epe care a f\u0103cut-o Domnul\u201d, \u201eziua care nu cunoa\u0219te apus\u201d. \u201eCina Domnului\u201d este centrul ei, c\u0103ci \u00een ea \u00eentreaga comunitate a credincio\u0219ilor \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Domnul cel \u00eenviat, care \u00eei invit\u0103 la osp\u0103\u021bul s\u0103u… Ea a devenit pentru cre\u0219tini prima dintre toate zilele, prima dintre toate s\u0103rb\u0103torile, ziua Domnului (…), \u201eduminica\u201d (CBC, nr. 1166; 2174). <\/em>\u201eZiua Domnului, ziua \u00cenvierii, ziua cre\u0219tinilor este ziua noastr\u0103. Tocmai de aceea e numit\u0103 ziua Domnului: c\u0103ci \u00een aceast\u0103 zi Domnul s-a \u00een\u0103l\u021bat glorios la Tat\u0103l<\/em>\u201d (Ibid<\/em>).<\/p>\n<\/blockquote>\n

    \u00cen acest timp de relativism \u0219i de neglijare a multor aspecte din tr\u0103irea cre\u0219tin\u0103, este foarte important ca duminica s\u0103 redevin\u0103 cu adev\u0103rat ziua Domnului, o zi \u00een care omul se \u00eentoarce la Dumnezeul s\u0103u \u0219i \u00eei mul\u021bume\u0219te pentru via\u021b\u0103, pentru bunurile pe care le are, pentru s\u0103n\u0103tate, pentru familie, pentru bucuria de a tr\u0103i, \u0219i aceasta, ca o comunitate \u00een atitudine de rug\u0103ciune.<\/p>\n

      \n
    1. \n

      Locul de cinste al duminicii<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      Ne va ajuta foarte mult \u00een acest an pastoral s\u0103 recitim Scrisoarea apostolic\u0103 pe care Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea a adresat-o episcopilor, preo\u021bilor, persoanelor consacrate \u0219i tuturor credincio\u0219ilor despre Ziua Domnului, Dies Domini<\/em>.<\/p>\n

      \u00a0Datat\u0103 \u00een 31 mai 1998, Scrisoarea apostolic\u0103 Dies Domini<\/em> face parte dintr-un corp semnificativ al Magisteriului Bisericii cu privire la Euharistie. Trat\u00e2nd duminica drept zi a Domnului \u0219i sfin\u021birea ei, aceasta abordeaz\u0103 locul special al Euharistiei \u00een ziua \u00een care se comemoreaz\u0103 \u00cenvierea Domnului.<\/p>\n

      Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea \u00eel conduce pe cititorul credincios prin cele cinci capitole ale Scrisorii pentru a \u00een\u021belege marile motiva\u021bii ale celebr\u0103rii duminicii. Cele cinci capitole sunt, \u00een primul r\u00e2nd, orientate spre evenimentul cre\u0219tin radical: \u00cenvierea, celebrat\u0103 ca Pa\u0219tele s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de duminic\u0103, \u00een misterul prezen\u021bei lui Isus \u00een Euharistie. Acesta este, prin \u00eens\u0103\u0219i natura sa, misterul spre care se \u00eendreapt\u0103 ochii credin\u021bei \u00een c\u0103utarea de a-l tr\u0103i pe Isus \u00een P\u00e2inea Cuv\u00e2ntului \u0219i \u00een Euharistie. Duminica este ziua Domnului pentru c\u0103 este prilejul de a celebra crea\u021bia m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu, care este hran\u0103 pentru poporul s\u0103u \u00een drumul s\u0103u spre ve\u0219nicie, spre ziua care va fi \u00eentotdeauna duminic\u0103.<\/p>\n

      \u0218tim cum \u00een alte culturi ziua de odihn\u0103 este respectat\u0103 de to\u021bi \u0219i nu exist\u0103 nicio dificultate \u00een a ie\u0219i din casele lor pentru a-l l\u0103uda pe Dumnezeu \u00een aceste zile consacrate. Cu toate acestea, \u00een societatea modern\u0103 de ast\u0103zi, evolu\u021biile social-economice, schimb\u0103rile culturale \u0219i dificultatea de a tr\u0103i valorile vie\u021bii cre\u0219tine au sf\u00e2r\u0219it prin a modifica \u00een mod semnificativ sensul sacru al zilei de odihn\u0103, transform\u00e2nd-o exclusiv \u00eentr-o zi de petrecere a timpului liber, f\u0103r\u0103 nicio conota\u021bie cu sensul originar al duminicii.<\/p>\n

      F\u0103r\u0103 recunoa\u0219terea semnifica\u021biei pozitive pe care odihna o are pentru fiin\u021ba uman\u0103, nu putem s\u0103 nu constat\u0103m c\u0103 atunci c\u00e2nd timpul liber devine singurul obiectiv al odihnei duminicale, omul sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a se izola \u00een lumea sa \u0219i uit\u0103 dimensiunea cea mai sublim\u0103 pe care o are aceast\u0103 zi sfin\u021bit\u0103 de Domnul \u2013 uit\u0103 de transcendent. Omul nu-\u0219i mai aminte\u0219te de evenimentele pe care Dumnezeu ni le d\u0103ruie\u0219te pe drumul vie\u021bii noastre.<\/p>\n

      De aceea, vedem mul\u021bimi de oameni care, \u00een ziua Domnului,\u00a0 se \u00eenghesuie \u00een locurile de agrement \u0219i de cump\u0103r\u0103turi, care sunt noile temple de \u00eenchinare ale omului, care se plimb\u0103 prin centrele comerciale purta\u021bi de stimulii de a cump\u0103ra lucruri, de multe ori de prisos, care \u00eens\u0103 le las\u0103 un gol imens, \u00eentruc\u00e2t golul existen\u021bial nu va fi umplut cu lucruri materiale. Numai atunci c\u00e2nd omul se \u00eentoarce cu smerenie la Dumnezeul \u0219i Creatorul s\u0103u, \u00een \u201eziua pe care El a f\u0103cut-o\u201d, numai atunci omul va fi complet ref\u0103cut.<\/p>\n

        \n
      1. \n

        Duminica \u2013 ziua comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, ziua Euharistiei<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n
        \n

        \u201eBiserica, din tradi\u021bia apostolic\u0103 care \u00ee\u0219i are originea chiar \u00een ziua \u00cenvierii lui Cristos, celebreaz\u0103 misterul pascal la fiecare opt zile, \u00een ziua numit\u0103 pe bun\u0103 dreptate \u00abZiua Domnului\u00bb sau Duminic\u0103. \u00cen aceast\u0103 zi, a\u0219adar, credincio\u0219ii trebuie s\u0103 se adune, ascult\u00e2nd cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i particip\u00e2nd la Euharistie, pentru a aminti patima, \u00eenvierea \u0219i gloria Domnului Isus \u0219i pentru a-i mul\u021bumi lui Dumnezeu, care le-a dat o nou\u0103 na\u0219tere la o speran\u021b\u0103 vie prin \u00eenvierea lui Isus Cristos din mor\u021bi (cf. 1Pt<\/em> 1,3).<\/em><\/p>\n

        Duminica este, a\u0219adar, s\u0103rb\u0103toarea principal\u0103 care trebuie prezentat\u0103 \u0219i inculcat\u0103 \u00een evlavia credincio\u0219ilor, pentru ca ea s\u0103 fie \u0219i o zi de bucurie \u0219i de eliberare de munc\u0103. Nicio alt\u0103 solemnitate nu trebuie s\u0103 aib\u0103 prioritate fa\u021b\u0103 de ea, dac\u0103 nu este cu adev\u0103rat de mare importan\u021b\u0103, deoarece duminica este fundamentul \u0219i nucleul \u00eentregului an liturgic<\/em>\u201d (Constitu\u021bia liturgic\u0103 Sacrosanctum Concilium<\/em>, nr. 106).<\/p>\n<\/blockquote>\n

        \u201eF\u0103r\u0103 duminic\u0103 nu putem tr\u0103i<\/em>\u201d: aceast\u0103 expresie a martirilor africani din primele secole este un adev\u0103r pe care trebuie s\u0103 \u00eel redescoperim ast\u0103zi. Primii cre\u0219tini nu puteau tr\u0103i f\u0103r\u0103 Euharistie. Era ca un fel de \u201ecarte de identitate\u201d a lor, care \u00eei deosebea de alte grupuri. Era o necesitate pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Cristos \u00eenviat, pentru a-i asculta cuv\u00e2ntul, pentru a primi Trupul \u0219i S\u00e2ngele s\u0103u, pentru a-l \u00eent\u00e2lni, pentru a se reuni cu el, pentru a se aduna cu comunitatea \u0219i pentru a pleca cu puterea Domnului s\u0103 transforme societatea. Fiecare comunitate cre\u0219tin\u0103, adun\u00e2ndu-i pe to\u021bi membrii s\u0103i pentru \u201efr\u00e2ngerea p\u00e2inii\u201d, se simte pe sine ca fiind locul unde se realizeaz\u0103 \u00een mod concret misterul Bisericii.<\/p>\n

        \u00cen celebrarea \u00eens\u0103\u0219i a Euharistiei, comunitatea se deschide comuniunii cu Biserica universal\u0103, implor\u00e2ndu-l pe Tat\u0103l s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de \u201eBiserica de pe tot p\u0103m\u00e2ntul\u201d \u0219i s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een unitatea tuturor credincio\u0219ilor cu Papa \u0219i cu episcopii fiec\u0103rei Biserici particulare p\u00e2n\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u0219irea ei \u00een iubire.<\/p>\n

        Duminica este, a\u0219adar, ziua Bisericii \u0219i ziua Euharistiei!<\/strong><\/p>\n

        Trebuie s\u0103 subliniem importan\u021ba celebr\u0103rii Liturghiei parohiale de duminic\u0103. Nici o activitate pastoral\u0103 nu este at\u00e2t de vital\u0103 \u0219i de formare pentru comunitate, fie c\u0103 este celebrat\u0103 de episcop \u00een catedral\u0103, fie c\u0103 este celebrat\u0103 de preotul paroh \u00een parohie. Aici descoperim importan\u021ba sensului comunitar al Liturghiei \u0219i, mai ales, al Euharistiei duminicale: Cristos \u00cenviat ne reune\u0219te \u0219i ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fim ferment de iubire \u00een societate.<\/p>\n

          \n
        1. \n

          Celebrarea euharistic\u0103, inima duminicii<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

          \u00cen ziua sa, Cel \u00cenviat se face prezent \u00een celebrarea euharistic\u0103 \u0219i ni se d\u0103ruie\u0219te \u00een Cuv\u00e2nt, \u00een P\u00e2ine \u0219i \u00een dinamismul iubirii sale, permi\u021b\u00e2ndu-ne s\u0103 tr\u0103im propria sa via\u021b\u0103. \u00cen mod semnificativ, Catehismul Bisericii Catolice \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 \u201ecelebrarea duminical\u0103 a Zilei Domnului \u0219i a Euharistiei se afl\u0103 \u00een centrul vie\u021bii Bisericii<\/em>\u201d (CBC, nr. 2177). Renun\u021barea la Euharistia de duminic\u0103 duce la s\u0103r\u0103cire, la a vedea cum credin\u021ba \u0219i apartenen\u021ba la Biseric\u0103 sl\u0103besc de la o zi la alta \u0219i la con\u0219tientizarea incapacit\u0103\u021bii noastre de a face din duminic\u0103 o zi de s\u0103rb\u0103toare. Pe m\u0103sur\u0103 ce industria divertismentului devine din ce \u00een ce mai prolific\u0103 \u0219i ocaziile de petrecere se \u00eenmul\u021besc, omul pare s\u0103 fi pierdut \u201ede ce\u201d \u0219i \u201epentru cine\u201d s\u0103 fac\u0103 s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

          Sunt demne de repetat cuvintele Sf\u00e2ntului Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea din Scrisoarea apostolic\u0103 Ziua Domnului<\/em>: \u201eDin nefericire, atunci c\u00e2nd duminica \u00ee\u0219i pierde semnifica\u021bia sa originar\u0103 \u0219i este redus\u0103 la un simplu \u00abweekend\u00bb, se poate \u00eent\u00e2mpla ca omul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis \u00eentr-un orizont at\u00e2t de \u00eengust \u00eenc\u00e2t nu mai poate vedea \u00abcerul\u00bb. Atunci, oric\u00e2t de festiv \u00eembr\u0103cat ar fi, el devine intim incapabil s\u0103 \u00abpetreac\u0103\u00bb<\/em>\u201d (Papa Ioan Paul al II-lea, Dies Domini<\/em>, nr. 4).<\/p>\n

          Participarea la Euharistia duminical\u0103, mai mult dec\u00e2t o obliga\u021bie, ar trebui s\u0103 fie o necesitate! Cum am putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 Euharistie? \u201eSine Dominico non possumus…!\u201d<\/strong><\/p>\n

          \u201eBiserica tr\u0103ie\u0219te din Euharistie\u201d (cf. Papa Ioan Paul al II-lea, Ecclesia de Eucharistia,<\/em> 17 aprilie 2003). \u201eToate sacramentele<\/em>\u201d, citim \u00een Decretul Conciliului Vatican II, Presbyterorum ordinis<\/em>, \u201eprecum \u0219i toate slujirile biserice\u0219ti \u0219i operele de apostolat sunt str\u00e2ns legate de Euharistie \u0219i or\u00e2nduite \u00een vederea ei. C\u0103ci \u00een sf\u00e2nta Euharistie este cuprins tot binele spiritual al Bisericii, Cristos \u00eensu\u0219i, Pa\u0219tele nostru \u0219i p\u00e2inea cea vie, care prin trupul s\u0103u \u00eensufle\u021bit de Duhul Sf\u00e2nt \u0219i d\u0103t\u0103tor de via\u021b\u0103 insufl\u0103 via\u021b\u0103 oamenilor, chem\u00e2ndu-i \u0219i c\u0103l\u0103uzindu-i astfel s\u0103 se ofere \u00eempreun\u0103 cu el pe ei \u00een\u0219i\u0219i, truda lor \u0219i toate cele create. De aceea, Euharistia apare ca izvor \u0219i culme a \u00eentregii evangheliz\u0103ri<\/em>\u201d (PO, nr. 5).<\/p>\n

          De aceea, duminica este \u00eenainte de toate ziua Euharistiei, iar s\u0103rb\u0103torirea ei nu se poate concepe f\u0103r\u0103 participarea la Sf\u00e2nta Liturghie. Duminica \u0219i Euharistia se implic\u0103 reciproc \u0219i se apar\u021bin reciproc, deoarece Euharistia \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te momentul propriu \u0219i primordial \u00een duminic\u0103, iar duminica \u00ee\u0219i trage sensul din Euharistie. Biserica nu exist\u0103 f\u0103r\u0103 Euharistie, iar lumea f\u0103r\u0103 Euharistie nu prime\u0219te energiile de transfigurare \u0219i de m\u00e2ntuire care eman\u0103 din acest sacrament.<\/p>\n

            \n
          1. \n

            Ziua Domnului \u0219i familia<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n
            \n

            Dac\u0103 participarea la Euharistie este inima duminicii, \u201ear fi totu\u0219i limitativ s\u0103 reducem doar la ea datoria de a o sfin\u021bi. \u00centr-adev\u0103r, Ziua Domnului este tr\u0103it\u0103 bine dac\u0103 este marcat\u0103 de amintirea plin\u0103 de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i activ\u0103 a actelor m\u00e2ntuitoare ale lui Dumnezeu. Acest lucru \u00eei angajeaz\u0103 pe fiecare dintre discipolii lui Cristos s\u0103 dea \u0219i altor momente ale zilei, tr\u0103ite \u00een afara contextului liturgic \u2013 via\u021ba de familie, rela\u021biile sociale, ocaziile de petrecere a timpului liber \u2013 un stil care s\u0103 ajute s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 pacea \u0219i bucuria Domnului \u00cenviat \u00een \u021bes\u0103tura obi\u0219nuit\u0103 a vie\u021bii<\/em>\u201d (Dies Domini<\/em>, nr. 52).<\/p>\n<\/blockquote>\n

            Ce imagine minunat\u0103 contempl\u0103m \u00een fiecare duminic\u0103, atunci c\u00e2nd familiile cre\u0219tine se adun\u0103 \u00een parohii \u0219i \u00een diferite locuri de cult, pentru a se \u00eenchina \u00eempreun\u0103 Domnului \u0219i pentru a cre\u0219te \u00eempreun\u0103 \u00een credin\u021b\u0103!!<\/p>\n

            Aceast\u0103 bucurie a \u00eent\u00e2lnirii cu Domnul care ne m\u00e2ntuie\u0219te nu este individual\u0103, ci o celebr\u0103m mereu uni\u021bi cu \u00eentreaga Biseric\u0103. \u00cen timpul Sfintei Liturghii de duminic\u0103, ne \u00eent\u0103rim unitatea cu ceilal\u021bi membri ai comunit\u0103\u021bii noastre cre\u0219tine \u0219i devenim \u201eun singur trup \u0219i un singur Duh, dup\u0103 cum \u0219i voi ave\u021bi o singur\u0103 n\u0103dejde \u00een voca\u021bia la care a\u021bi fost chema\u021bi. Exist\u0103 un singur Domn, o singur\u0103 credin\u021b\u0103, un singur botez. Exist\u0103 un singur Dumnezeu \u0219i Tat\u0103l tuturor, care este mai presus de toate, care lucreaz\u0103 prin to\u021bi \u0219i se afl\u0103 \u00een to\u021bi<\/em>\u201d (Ef<\/em> 4,4-6). Din acest motiv, \u201eadunarea duminical\u0103 este un loc privilegiat de unitate<\/em>\u201d (Dies Domini<\/em>, nr. 34), mai ales pentru familiile cre\u0219tine care \u201edau via\u021b\u0103 uneia dintre cele mai calificate expresii ale identit\u0103\u021bii \u0219i \u00abslujbei\u00bb lor ca \u00abbiseric\u0103 domestic\u0103\u00bb, atunci c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii particip\u0103 \u00eempreun\u0103 cu copiii lor la unica mas\u0103 a Cuv\u00e2ntului \u0219i a P\u00e2inii vie\u021bii<\/em>\u201d (Ibid)<\/em>.<\/p>\n

              \n
            1. \n

              Celebrarea liturghiei \u0219i transmisiunile TV<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

              Au trecut mai bine de trei ani de c\u00e2nd pandemia Covid-19 a bulversat rutina vie\u021bii noastre cotidiene \u0219i a pus \u00een mare pericol s\u0103n\u0103tatea oamenilor.\u00a0 Pentru a ne proteja enoria\u0219ii vulnerabili, peste tot s-a luat m\u0103sura dificil\u0103 \u0219i drastic\u0103 de a \u00eenchide bisericile pentru a reduce la minimum agravarea epidemiei. \u00cen mod necesar, a fost ridicat\u0103 \u0219i obliga\u021bia catolicilor de a participa la liturghia de duminic\u0103.<\/p>\n

              Pentru a alimenta \u0219i sus\u021bine credin\u021ba credincio\u0219ilor care au fost izola\u021bi de biserici, peste tot s-a recurs la transmisiunile on-line sau prin televiziune a liturghiilor duminicale. A fost o solu\u021bie \u00een fa\u021ba unei situa\u021bii critice care nu se \u0219tia unde va duce omenirea.\u00a0 \u00cen vremuri disperate, s-a f\u0103cut ceea ce era necesar s\u0103 se fac\u0103.<\/p>\n

              Am \u00eenv\u0103\u021bat multe lucruri, \u00een special despre pierdere, dar \u0219i despre recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru ceea ce consider\u0103m at\u00e2t de u\u0219or de la sine \u00een\u021beles. Acum c\u0103 suntem capabili s\u0103 ne reunim din nou ca Trup al lui Cristos, ca biseric\u0103, ar trebui s\u0103 facem acest lucru cu bucurie, recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i energie re\u00eennoit\u0103.<\/p>\n

              Oric\u00e2t de mult ar \u00eendeplini mass-media un serviciu apreciat fa\u021b\u0103 de bolnavi \u0219i fa\u021b\u0103 de cei care nu pot merge la biseric\u0103, \u0219i au f\u0103cut un mare serviciu \u00een transmiterea Sfintei Liturghii \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care nu exista posibilitatea de a celebra \u00een comun, nicio emisiune nu egaleaz\u0103 participarea personal\u0103 \u0219i nici nu o poate \u00eenlocui. Dimpotriv\u0103,\u00a0 aceste transmisiuni risc\u0103 s\u0103 \u00eendep\u0103rteze de \u00eent\u00e2lnirea personal\u0103 \u0219i intim\u0103 cu Dumnezeul \u00eentrupat, care ni s-a d\u0103ruit nu \u00een mod virtual, ci cu adev\u0103rat, spun\u00e2nd: \u201eCine m\u0103n\u00e2nc\u0103 trupul meu \u0219i bea s\u00e2ngele meu r\u0103m\u00e2ne \u00een mine \u0219i eu \u00een el<\/em>\u201d (In<\/em> 6,56). Acest contact fizic cu Domnul este vital, indispensabil, de ne\u00eenlocuit.<\/p>\n

              Acum c\u0103 societatea a revenit la normalitate \u0219i Covid-19 este sub control, iar riscurile\u00a0pentru s\u0103n\u0103tate minimizate, este timpul s\u0103 insist\u0103m ca credincio\u0219ii no\u0219tri s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Euharistia de duminic\u0103, pentru a ne asigura c\u0103 se consolideaz\u0103 comuniunea lor cu Dumnezeu \u0219i cu Biserica.<\/strong><\/p>\n

              Sf\u00e2nta Liturghie transmis\u0103 la televiziune, radio \u0219i alte mijloace de comunicare social\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r un mare ajutor pentru cei care nu pot merge la biseric\u0103, pentru cei bolnavi sau care se afl\u0103 \u00een imposibilitatea de a ajunge la o biseric\u0103 apropiat\u0103. Cei care pot merge la biseric\u0103 ar trebui s\u0103 fac\u0103 acest lucru, accept\u00e2nd invita\u021bia Domnului: \u201eFerici\u021bi cei chema\u021bi la osp\u0103\u021bul de nunt\u0103 al Mielului<\/em>\u201d (Ap<\/em> 19,9).<\/p>\n

                \n
              1. \n

                Obliga\u021bia particip\u0103rii la liturghia duminical\u0103<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                Euharistia duminical\u0103 a fost \u00eentotdeauna \u021binut\u0103 \u00een mare considera\u021bie de c\u0103tre Biseric\u0103.\u00a0 Celebrarea memorialului\u00a0 \u00cenvierii Domnului este o tradi\u021bie care dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la Apostoli \u0219i de aceea este numit\u0103 Ziua Domnului.\u00a0 Celebrarea \u00cenvierii Domnului este inima credin\u021bei cre\u0219tine. Este baza credin\u021bei noastre \u00een Isus ca fiind Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Este, de asemenea, r\u0103spunsul la disperarea lumii \u0219i la sensul vie\u021bii.<\/p>\n

                \u00cen fa\u021ba fenomenului de golire progresiv\u0103 a con\u021binutului religios al duminicii \u0219i a incapacit\u0103\u021bii multor cre\u0219tini de a descoperi bog\u0103\u021bia spiritual\u0103 a Euharistiei din ziua Domnului, trebuie s\u0103 insist\u0103m pe participarea credincio\u0219ilor la Sf\u00e2nta Liturghie duminical\u0103, care este obligatorie, deoarece este un semn caracteristic al cre\u0219tinului \u0219i un mod privilegiat de a hr\u0103ni credin\u021ba \u0219i de a \u00eent\u0103ri m\u0103rturia. F\u0103r\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie duminica \u0219i \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare, ne-ar lipsi ceva esen\u021bial \u00een via\u021ba noastr\u0103 cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

                Caracterul central a Zilei Domnului \u0219i a Euharistiei duminicale trebuie s\u0103 fie reafirmat insistent \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bilor noastre parohiale. De asemenea, este necesar s\u0103 se insiste asupra demnit\u0103\u021bii \u0219i caracterului sacru al celebr\u0103rilor, preg\u0103tind bine \u0219i antren\u00e2nd pe credincio\u0219i la o participare activ\u0103.<\/p>\n

                  \n
                1. \n

                  Concluzie<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                  Pentru ca duminica s\u0103 redevin\u0103 centrul vie\u021bii Bisericii \u0219i a comunit\u0103\u021bilor parohiale, va fi nevoie de mult timp \u0219i de mult\u0103 munc\u0103. Transform\u0103rile culturale nu sunt reversibile \u0219i este nerealist s\u0103 presupunem o \u00eentoarcere la situa\u021biile din trecut.<\/p>\n

                  Duminica noastr\u0103, a\u0219a cum este tr\u0103it\u0103 ast\u0103zi, este foarte diferit\u0103 de cea a bunicilor no\u0219tri. Dar, prin toate transform\u0103rile sociale \u0219i culturale necesare, acele caracteristici \u0219i spiritul care au f\u0103cut ca aceast\u0103 zi s\u0103 fie \u201est\u0103p\u00e2na zilelor Domnului\u201d nu se pot pierde niciodat\u0103 \u00een duminica cre\u0219tinului.<\/strong><\/p>\n

                  Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, trebuie s\u0103 fim capabili s\u0103-i red\u0103m caracterul s\u0103u cel mai adev\u0103rat \u0219i mai propriu: chipul plin de bucurie al adev\u0103ratei s\u0103rb\u0103tori.<\/p>\n

                  Probabil c\u0103 nu va fi suficient s\u0103 ne ocup\u0103m mai bine de celebrarea Euharistiei; nici m\u0103car s\u0103 punct\u0103m ziua cu momente de rug\u0103ciune, nici s\u0103 facem vizite la cunoscu\u021bi, la bolnavi, la cimitir. Toate acestea sunt necesare, dar nu vor fi suficiente.<\/p>\n

                  Este necesar s\u0103 ne \u00eentoarcem la \u201es\u0103rb\u0103toare\u201d. Iar s\u0103rb\u0103toarea \u00eenseamn\u0103 bucurie, dorin\u021ba de a fi \u00eempreun\u0103, \u00eenc\u00e2ntarea de a vorbi unii cu al\u021bii \u0219i de a prelungi \u00eent\u00e2lnirea, este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire, este odihn\u0103, este \u0219i distrac\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103. Toate acestea sunt autentice atunci c\u00e2nd sunt \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een bucuria cre\u0219tin\u0103; nicio s\u0103rb\u0103toare nu este adev\u0103rat\u0103 dac\u0103 nu se exprim\u0103 \u00een bucuria care vine din comuniunea cu Dumnezeu, care construie\u0219te \u0219i sus\u021bine comunitatea eclezial\u0103, care este un semn de speran\u021b\u0103 care trebuie d\u0103ruit lumii.<\/p>\n

                  Este de datoria noastr\u0103, a slujitorilor Bisericii, s\u0103 revitaliz\u0103m s\u0103rb\u0103torirea duminicii.<\/strong><\/p>\n

                  Parohiile, toate comunit\u0103\u021bile, familiile, grupurile \u0219i mi\u0219c\u0103rile ecleziale, toate sus\u021binute \u0219i animate \u00een mod egal de caritate \u0219i de Spiritul lui Cristos, sunt chemate ca prin entuziasmul \u0219i prin imagina\u021bia lor creatoare s\u0103 redea Zilei Domnului toat\u0103 adev\u0103rata sa fizionomie. \u0218i aceast\u0103 ac\u021biune poate \u00eensemna a merge \u00eempreun\u0103 \u00een \u201ecomuniune, participare \u0219i misiune\u201d, \u00een spirit sinodal.<\/p>\n

                  Dragii mei fra\u021bi \u0219i surori,<\/em><\/p>\n

                  Dumnezeu s\u0103 v\u0103 dea s\u0103 tr\u0103i\u021bi mereu \u00een via\u021ba voastr\u0103 bucuria duminicii \u0219i s\u0103 v\u0103 binecuv\u00e2nteze copiii \u0219i to\u021bi membrii familiei voastre.<\/p>\n

                  Ast\u0103zi, duminica este cu siguran\u021b\u0103 amenin\u021bat\u0103 din exterior, dar \u0219i mai mult din interior. Duminica ne va fi p\u0103strat\u0103 doar dac\u0103 o vom s\u0103rb\u0103tori, o vom p\u0103stra \u0219i o vom modela \u00een calitate de cre\u0219tini. Dintr-un profund spirit cre\u0219tin, \u0219i deci din convingere pascal\u0103, v\u0103 cer acest lucru. Domnul r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat este centrul Bisericii noastre locale. Fie ca El s\u0103 ne dea, \u0219i personal \u0219i \u00een comunitatea eclezial\u0103, un drum con\u0219tient \u0219i hot\u0103r\u00e2t spre S\u0103rb\u0103toarea mai presus de toate s\u0103rb\u0103torile: Duminica.<\/p>\n

                  Domnul Cristos s\u0103 v\u0103 binecuv\u00e2nteze pe to\u021bi \u00een puterea Crucii \u0219i a \u00cenvierii sale!<\/p>\n

                  Cu binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103 p\u0103rinteasc\u0103 \u0219i arhiereasc\u0103!<\/p>\n

                  Dat\u0103 la 4 octombrie 2023, s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Francisc de Assisi, ziua deschiderii lucr\u0103rilor Sinodului episcopilor.<\/em><\/p>\n

                  + Aurel Perc\u0103<\/p>\n

                  Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti<\/p>\n

                  \n

                  Hits: 472<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                  \u201eCristos s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een inimile voastre prin credin\u021b\u0103. \u00cenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u0219i \u00eentemeia\u021bi \u00een iubire, s\u0103 fi\u021bi \u00een stare s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi sfin\u021bii care este l\u0103rgimea \u0219i lungimea, \u00een\u0103l\u021bimea \u0219i profunzimea \u0219i s\u0103 cunoa\u0219te\u021bi iubirea infinit\u0103 a lui Cristos ca s\u0103 fi\u021bi plini \u00een toate de plin\u0103tatea lui Dumnezeu\u201d (Ef 3,17-19). Cucernici confra\u021bi preo\u021bi, Dragi […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34485,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34484"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34484"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34484\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35501,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34484\/revisions\/35501"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34485"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34484"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34484"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34484"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}