{"id":34359,"date":"2023-09-22T23:00:06","date_gmt":"2023-09-22T20:00:06","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=34359"},"modified":"2023-09-24T09:38:36","modified_gmt":"2023-09-24T06:38:36","slug":"34359","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/09\/22\/34359\/","title":{"rendered":"\u201eBun\u0103tatea \u0219i dreptatea lui Dumnezeu\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XV-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><u>DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>24 SEPTEMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>BUN\u0102TATEA \u0218I DREPTATEA LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O parabol\u0103 din Evanghelia dup\u0103 Matei d\u0103 tonul tematic al liturgiei Cuv\u00e2ntului. Tema este cea a noii \u201edrept\u0103\u021bi\u201d care r\u0103stoarn\u0103 criteriile logicii umane. Este evident\u0103 astfel tensiunea dintre principiul drept\u0103\u021bii retributive \u0219i cel al d\u0103ruirii gratuite de c\u0103tre st\u0103p\u00e2n (<strong><em>Evanghelie<\/em><\/strong>). Este vorba de stilul misterios al ac\u021biunii lui Dumnezeu, care ascult\u0103 de o logic\u0103 diferit\u0103 de cea uman\u0103, a\u0219a cum este descris\u0103 \u00een <strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong> extras\u0103 din cartea profetului Isaia. Imaginea viei este simbolic\u0103 pentru poporul pe care Dumnezeu l-a ales pentru sine, Israelul antic \u0219i comunitatea cre\u0219tin\u0103. A lucra \u00een vie \u00eenseamn\u0103 \u201ea se consuma\u201d pentru realizarea planului lui Dumnezeu, a participa la planul s\u0103u de m\u00e2ntuire. Aceasta este chemarea pentru fiecare credincios, pentru care \u201ea tr\u0103i este Cristos\u201d, a\u0219a cum ne aminte\u0219te Paul \u00een <strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>LOGICA LUI DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Parabola de ast\u0103zi &#8211; merit\u0103 s\u0103 subliniem de la bun \u00eenceput &#8211; nu este o lec\u021bie despre dreptatea retributiv\u0103. Subiectul despre care se vorbe\u0219te este \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor\u201d \u0219i Isus vrea s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un sistem foarte diferit de al nostru. Nu logica justi\u021biei \u0219i a drepturilor este cea care domin\u0103, dar cea a iubirii, a darului gratuit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nimeni nu merit\u0103 bucuria lui Dumnezeu. Nimeni nu poate pretinde c\u0103 are dreptul la ea. O astfel de preten\u021bie ar ar\u0103ta c\u0103 nu a \u00een\u021beles absolut nimic. Prin urmare, nimeni nu se poate prezenta \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu ca un angajat care cere plata a ceea ce i se cuvine&#8230;.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru a lucra \u00een \u201evie\u201d se ajunge la ore diferite&#8230; dar asta nu d\u0103 dreptul de a cere mai mult. De ce? Pentru c\u0103 dreptatea \u00een fiecare caz este respectat\u0103: \u201econtractul\u201d este onorat. Dumnezeu nu-\u0219i \u00eencalc\u0103 niciodat\u0103 promisiunile!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen orice caz, \u00eens\u0103, apare o realitate care ar trebui s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit&#8230; Proprietarul viei ac\u021bioneaz\u0103 din bun\u0103tate, nu din interes. Muncitorii l-ar costa mult mai pu\u021bin dac\u0103 ar aplica \u201elogica sindical\u0103\u201d. \u00cen acest caz, cei care au lucrat doar o or\u0103 ar fi trebuit s\u0103 primeasc\u0103 o doisprezecime din bani, iar cei care au lucrat doar trei ore un sfert din bani.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dup\u0103 acest ultim ra\u021bionament, este clar c\u0103, dac\u0103 nu se face abstrac\u021bie de dreptate, bun\u0103tatea, generozitatea, dorin\u021ba de a d\u0103rui fericire, cu pre\u021bul propriului buzunar, este cea care inspir\u0103 un astfel de comportament. \u00cen acest punct, \u00eentrebarea este inevitabil\u0103: cum reac\u021bion\u0103m la bun\u0103tatea, la mila pe care Dumnezeu o rezerv\u0103 fra\u021bilor no\u0219tri? Ne bucur\u0103m sau ne r\u0103zvr\u0103tim?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: left;\">De aici \u0219i fraza final\u0103: \u201eAstfel, cei din urm\u0103 vor fi cei dint\u00e2i \u0219i cei dint\u00e2i cei din urm\u0103\u201d. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu func\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 logica iubirii. Cei care au luat-o drept o afacere nu au \u00een\u021beles nimic: se aseam\u0103n\u0103 un pic cu fiul cel mare din parabola \u201efiului risipitor\u201d (sau a \u201etat\u0103lui milostiv\u201d). El a ascultat mereu, a muncit, a stat acas\u0103&#8230; dar nu-l \u00een\u021belege pe tat\u0103l s\u0103u \u0219i nu vrea s\u0103 participe la s\u0103rb\u0103toarea \u00eentoarcerii fratelui s\u0103u!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul style=\"text-align: center;\">\n<li style=\"text-align: left;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PENTRU DREPTATE GENERATIV\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>Giuseppina De Simone<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eSau sunte\u021bi invidio\u0219i pentru c\u0103 sunt bun?\u201d (Mt 20,16). Ce este aceast\u0103 invidie pe bun\u0103tatea Domnului despre care vorbe\u0219te Evanghelia lui Matei?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este cu siguran\u021b\u0103 nedumerire, dezam\u0103gire \u0219i poate chiar resentiment fa\u021b\u0103 de ceea ce nu \u00een\u021belegem, dar ne sim\u021bim superiori: prea mare \u0219i prea nobil pentru a fi pe m\u0103sura noastr\u0103. \u00cen acest resentiment, \u00eens\u0103, exist\u0103 \u0219i fascina\u021bie, dorin\u021b\u0103. Prea m\u0103re\u021b pentru a fi propor\u021bionat cu noi, dar astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 atrag\u0103 \u0219i s\u0103 fie perceput ca un scop spre care s\u0103 ne str\u0103duim, sf\u00e2r\u0219itul unei dorin\u021be ne\u00eemplinte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu exist\u0103 doar revendicarea propriilor drepturi \u00een murmurul muncitorilor din prima or\u0103. Evanghelia mut\u0103 axa \u00eentreb\u0103rii, duc\u00e2nd-o la stilul care transpare \u00een ac\u021biunile proprietarului viei. Acest Dumnezeu care face s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele \u0219i peste cei buni \u0219i peste cei r\u0103i, care a\u0219teapt\u0103 \u0219i se bucur\u0103 pentru fiul risipitor, care las\u0103 oile la st\u00e2n\u0103 pentru a merge s\u0103 caute oaia pierdut\u0103, este un Dumnezeu derutant. Scriptura ne invit\u0103 s\u0103 nu consider\u0103m bun\u0103tatea Domnului doar ca pe un exces de iubire de neatins, aproape o ciud\u0103\u021benie a celui care este atotputernic \u0219i nu depinde de nimeni \u00een ac\u021biunile sale. Nu exist\u0103 arbitrariul bun\u0103voin\u021bei celui care are toat\u0103 puterea; nu exist\u0103 nici bun\u0103tatea infinit\u0103 care cel mult mi\u0219c\u0103, dar care este ea \u00eens\u0103\u0219i dincolo de orice logic\u0103 a drept\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u0103ile Domnului sunt mai presus de c\u0103ile noastre, dar sunt c\u0103i drepte. \u201eDrept este Domnul \u00een toate c\u0103ile Sale\u201d (Psalmul 144). Aceasta este cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de dreptate, care nu se opune iubirii, ci care \u00ee\u0219i are adev\u0103rul \u0219i criteriul propriu \u00een iubire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Adev\u0103rata dreptate este iubire<\/em><\/strong>. \u0218i mai bun\u0103 este mila. Adic\u0103 o iubire care \u0219tie s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i care \u00eel face pe cel\u0103lalt s\u0103 fie, care \u00eei pune condi\u021bii pentru ca cel\u0103lalt s\u0103 fie, care \u00eel scoate dintr-o condi\u021bie de imobilitate \u0219i de marginalitate. Muncitorii prin\u0219i \u00een vie de st\u0103p\u00e2n pe parcursul zilei de c\u0103tre st\u0103p\u00e2n nu avuseser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci pe nimeni care s\u0103-i cheme. Erau bloca\u021bi \u00een imposibilitatea de a-\u0219i pune \u00een valoare abilit\u0103\u021bile pentru c\u0103 nimeni nu \u00eei chemase. St\u0103p\u00e2nul viei a pus ochii pe ei \u0219i i-a chemat la lucru.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este nevoie de o chemare care s\u0103 ias\u0103 din imobilitate \u0219i anonimat pentru a exprima ceea ce este \u0219i ceea ce are cineva. \u0218i este nevoie ca privirea celuilalt s\u0103 se opreasc\u0103 asupra noastr\u0103, s\u0103 ne recunoasc\u0103. Bun\u0103tatea Domnului este dreptate, pentru c\u0103 este iubirea care recunoa\u0219te \u0219i face s\u0103 fie, iubirea care m\u00e2ntuie\u0219te.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trebuie s\u0103 ne deschidem inimile la aceast\u0103 bun\u0103tate care este dreptate, l\u0103s\u00e2ndu-ne transforma\u021bi de ea. \u00cen cuvintele liturghiei, am putea spune: \u201eDeschide, Doamne, inima noastr\u0103\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t r\u0103scump\u0103rarea ta \u201es\u0103 transforme \u00eentreaga noastr\u0103 via\u021b\u0103\u201d. Este o dreptate la care trebuie s\u0103 ne conform\u0103m g\u00e2ndurile \u0219i ac\u021biunile noastre, dar mai ales sentimentele noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mila nu este sentimentul pios al c\u00e2torva suflete alese, ci este \u0219i poate fi un principiu de transformare a realit\u0103\u021bii \u0219i de umanizare a lumii. Ea este privirea care se sprijin\u0103 pe cel\u0103lalt, pe diversitatea situa\u021biilor \u0219i a drumurilor. Capacitatea de a \u021bine cont de diversitate: nu \u00eens\u0103 cu un stil grijuliu sau \u00eentr-o atitudine de superioritate prost ascuns\u0103 care creeaz\u0103 dependen\u021be. O privire care recunoa\u0219te \u0219i care elibereaz\u0103. Care \u00eei elibereaz\u0103, de asemenea \u0219i mai ales, pe cei care devin capabili de aceast\u0103 privire. Suntem prea adesea prizonierii propriilor noastre modele de judecat\u0103 \u0219i evaluare. \u00centr-o lume care este din ce \u00een ce mai \u00een mi\u0219care, marcat\u0103 de pluralitate \u0219i amestec, riscul este s\u0103 oscil\u0103m \u00eentre rigiditate extrem\u0103 sau fluiditate total\u0103 \u00een sistemele noastre de evaluare a realit\u0103\u021bii \u0219i de considerare a celorlal\u021bi, men\u021bin\u00e2nd doar propriile noastre nevoi \u0219i propriul nostru drept drept criteriu pentru propriile noastre nevoi \u0219i drepturi. Nevoile \u0219i propriul drept ca \u0219i criteriu de referin\u021b\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 astfel ca teama de a pierde spa\u021biul s\u0103 ne taie respira\u021bia \u0219i s\u0103 ne \u00eempiedice s\u0103 vedem, s\u0103 ne fac\u0103 insensibili \u0219i indiferen\u021bi, s\u0103 ne retragem total \u00een noi \u00een\u0219ine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Privirea la care \u00eendeamn\u0103 Evanghelia, cu un mod de a ac\u021biona care este cel al st\u0103p\u00e2nului viei, este \u00een schimb o privire care deschide. Cel\u0103lalt nu este concurentul de care trebuie s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m, care trebuie relegat \u00eentr-un spa\u021biu marginal c\u0103ruia cel mult \u00eei rezerv\u0103m ceea ce avanseaz\u0103 (c\u00e2nd avanseaz\u0103). Cel\u0103lalt este un tovar\u0103\u0219 de drum \u0219i de munc\u0103, este cel cu care s\u0103 \u00eempar\u021bi oboseala zilei \u0219i cultivarea viei: indiferent de timpul, de investi\u021bia de for\u021b\u0103 \u0219i de energie de care este capabil; \u0219i indiferent de istoria din care vine \u0219i pe care o aduce cu el.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este vorba de a recunoa\u0219te dreptul celuilalt de a fi acolo \u0219i de a recunoa\u0219te c\u0103, f\u0103r\u0103 contribu\u021bia lui sau a ei, via nu poate fi cultivat\u0103. Nu exist\u0103 cine vine primul \u0219i cine vine al doilea, nu exist\u0103 o superioritate sau o prioritate care s\u0103 fie revendicat\u0103, ci datoria unei recunoa\u0219teri reciproce care ne face s\u0103 fim \u00eempreun\u0103 \u00een diversitatea drumurilor \u0219i a istoriilor, av\u00e2nd nevoie unul de cel\u0103lalt \u0219i fiind datori unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. O logic\u0103 retributiv\u0103 sau meritocratic\u0103 care m\u0103soar\u0103 productivitatea dup\u0103 criterii pur cantitative sau o dreptate distributiv\u0103 ghidat\u0103 de criterii de echitate absolut\u0103 \u0219i formal\u0103 risc\u0103 s\u0103 fie profund nedreapt\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Diferit\u0103 este dreptatea care izvor\u0103\u0219te din mil\u0103, dintr-un sentiment care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te cea mai potrivit\u0103 amploare \u0219i care, \u00een recunoa\u0219tere, \u00eel face pe cel\u0103lalt s\u0103 se foloseasc\u0103 de capacit\u0103\u021bile sale, numindu-l pe nume. Dreptatea st\u0103p\u00e2nului viei este o dreptate generatoare (d\u0103d\u0103toare de via\u021b\u0103), care transform\u0103, elibereaz\u0103, face s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 demnitatea fiin\u021bei umane, deschiz\u00e2nd spa\u021biul de exprimare a contribu\u021biei sale unice \u0219i esen\u021biale. Este o dreptate care ne invit\u0103 s\u0103 facem loc bog\u0103\u021biei care se afl\u0103 \u00een diferite istorii, culturi, tradi\u021bii; chiar \u0219i \u00een cele care au r\u0103mas sau au fost l\u0103sate \u00een mod deliberat la margine. Este o dreptate de care avem nevoie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong><em>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Dumnezeu consoleaz\u0103 poporul \u00een exil \u0219i sus\u021bine speran\u021ba celor care tr\u0103iesc, la propriu, pierdu\u021bi. Profetul Isaia ne invit\u0103 s\u0103 \u00eel c\u0103ut\u0103m pe Domnul care este aproape, abandon\u00e2nd logica uman\u0103 \u0219i asum\u00e2ndu-ne stilul milostiv al lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial: <\/em><\/strong>psalmul r\u0103sun\u0103 de certitudinea apropierii paterne a lui Dumnezeu, fiind aproape de cei care \u00eel invoc\u0103. Dreptatea \u0219i bun\u0103tatea sa sunt cele care se extind spre toate creaturile. Ele sunt daruri care trebuie invocate \u0219i care ne hr\u0103nesc credin\u021ba.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>\u00centr-un moment crucial al vie\u021bii sale, care \u00eel expune riscului de moarte, Paul alege s\u0103 se comporte conform logicii lui Dumnezeu. \u00cen rela\u021bia sa vie cu Cristos, el g\u0103se\u0219te puterea de a dep\u0103\u0219i logica uman\u0103 a calculului \u0219i ne invit\u0103 s\u0103 ne comport\u0103m \u00eentr-un mod demn de Evanghelie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>Parabola muncitorilor chema\u021bi la orice or\u0103 \u0219i pl\u0103ti\u021bi \u00een acela\u0219i mod \u00eel deruteaz\u0103 pe ascult\u0103tor. Este necesar s\u0103 ne oprim la acest paradox care ne pune \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 etaloanele noastre de judecat\u0103: misterul lui Dumnezeu vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea tuturor cu gratuitate; nu ac\u021bioneaz\u0103 \u00eempotriva legii, ci o extinde.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul care ne este propus ca prim\u0103 lectur\u0103 ne introduce \u00een tema pe care, \u00eentr-un fel, o putem recunoa\u0219te ca fiind firul comun al liturgiei Cuv\u00e2ntului, o dreptate \u201enou\u0103\u201d care submineaz\u0103 logica uman\u0103 a rela\u021biilor. Pasajul, care face parte din oracolele asociate numelui lui Isaia, face parte din ultimul capitol al c\u0103r\u021bii m\u00e2ng\u00e2ierilor, numit\u0103 astfel pentru c\u0103 este evident\u0103 preocuparea de a sus\u021bine \u00eencrederea \u0219i speran\u021ba refugia\u021bilor exila\u021bi \u00een ajunul repatrierii lor. Textul se deschide cu o dubl\u0103 invita\u021bie: \u201eC\u0103uta\u021bi-l pe Domnul c\u00e2t timp poate fi g\u0103sit, chema\u021bi-l c\u00e2t timp este aproape\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 invita\u021bie presant\u0103 de a-L c\u0103uta pe Dumnezeu M\u00e2ntuitorul este reluat\u0103 de o a doua chemare, mai concret\u0103, la convertire: \u201eS\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 cel r\u0103u calea sa \u0219i omul nedrept g\u00e2ndurile sale\u201d. Aceast\u0103 a doua chemare este motivat\u0103 de reamintirea ac\u021biunii milostive a lui Dumnezeu care iart\u0103 cu generozitate. Acestea sunt stilul ac\u021biunii lui Dumnezeu, \u201ecalea sa \u0219i logica sa\u201d, \u201eg\u00e2ndurile sale\u201d, care nu se pot compara cu cele umane. \u00centre cele dou\u0103 moduri de a g\u00e2ndi \u0219i de a ac\u021biona, cele ale omului \u0219i cele ale lui Dumnezeu, exist\u0103 aceea\u0219i opozi\u021bie \u0219i distan\u021b\u0103 care distinge cerul de p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un exemplu de nou\u0103 logic\u0103 cre\u0219tin\u0103 este dat de textul scrisorii lui Paul c\u0103tre Filipeni, propus\u0103 ca a doua lectur\u0103. Textele apostolului din aceast\u0103 scrisoare ne vor \u00eenso\u021bi \u00een urm\u0103toarele patru duminici. Este o scrisoare trimis\u0103 la jum\u0103tatea anilor &#8217;50 din \u00eenchisoarea din Efes, unde a\u0219teapt\u0103 ca s\u0103 fie judecat cazul s\u0103u. Exist\u0103 at\u00e2t posibilitatea unei achit\u0103ri, c\u00e2t \u0219i cea a unei condamn\u0103ri; Paul este confruntat cu via\u021ba \u0219i cu moartea. \u00cen orice caz, criteriul fundamental de evaluare pentru apostol r\u0103m\u00e2ne rela\u021bia sa vital\u0103 cu Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fa\u021ba oric\u0103reia dintre perspective, el nu se supune criteriilor umane: dorin\u021ba de a sc\u0103pa de o via\u021b\u0103 insuportabil\u0103 sau teama de moarte. \u201ePentru mine, a tr\u0103i este Cristos \u0219i a muri un c\u00e2\u0219tig\u201d. \u00cen cazul sentin\u021bei favorabile pentru Paul, aceasta \u00eei ofer\u0103 posibilitatea de a continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 rela\u021bia sa cu Cristos \u00een activitatea misionar\u0103 \u0219i pastoral\u0103 \u00een numele comunit\u0103\u021bii. \u00cen cazul mor\u021bii, el nu numai c\u0103 \u00eei d\u0103 glorie \u0219i m\u0103rturie final\u0103 lui Isus, dar ajunge \u0219i la comuniunea deplin\u0103 cu Cristos, Domnul s\u0103u. Cu toate acestea, Paul adaug\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, pe baza credin\u021bei sale, c\u0103 este convins s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru bucuria \u0219i progresul comunit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Astfel, criteriul de evaluare a situa\u021biei sale nu este inspirat de motive interesate, chiar \u0219i omene\u0219te de \u00een\u021beles, ci de perspectiva credin\u021bei ca rela\u021bie vital\u0103 \u0219i dinamic\u0103 cu Isus Cristos. Aceast\u0103 rela\u021bie personal\u0103 a lui Paul cu Cristos \u00eel antreneaz\u0103 \u00een acela\u0219i dinamism al iubirii care s-a manifestat \u00een evenimentul istoric al lui Isus. \u00centr-adev\u0103r, rela\u021bia cu Cristos pentru Paul se realizeaz\u0103 \u00een slujirea \u0219i d\u0103ruirea de sine fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinii din comunitate: \u201ePentru voi este mai necesar s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u201d. Iat\u0103 deci ce alege Paul: s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu \u0219i pentru Cristos \u00een slujirea pastoral\u0103 a comunit\u0103\u021bii din Filipi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest fel \u00een\u021belegem sensul mesajului paulin, \u0219i anume c\u0103 credin\u021ba deschide noi orizonturi \u0219i ofer\u0103 al\u021bi parametri de evaluare dec\u00e2t logica pur uman\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Rug\u0103ciunea sugerat\u0103 de psalm, dup\u0103 cum am v\u0103zut, a preg\u0103tit adunarea pentru a asculta mesajul evanghelic din Evanghelia dup\u0103 Matei. Parabola muncitorilor, chema\u021bi s\u0103 lucreze \u00een vie, transcrie \u00een form\u0103 simbolic\u0103 stilul ac\u021biunii lui Dumnezeu. Ce este dreptatea? M\u00e2ntuirea este o recompens\u0103 pentru ac\u021biunile omului sau un dar al bun\u0103t\u0103\u021bii \u0219i bun\u0103voin\u021bei lui Dumnezeu?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Semnifica\u021bia parabolelor.<\/strong> Parabolele lui Isus nu r\u0103spund la probleme abstracte \u0219i nici nu ilustreaz\u0103 principii teoretice. Parabolele evanghelice, care reiau fragmente din via\u021ba real\u0103, pentru a reda \u00een transparen\u021b\u0103 stilul ac\u021biunii lui Dumnezeu, s-au maturizat \u00een dezbaterea dintre Isus \u0219i contemporanii s\u0103i. \u00cen fa\u021ba op\u021biunilor lui Isus, care \u00eei prime\u0219te pe p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i m\u0103n\u00e2nc\u0103 cu ei, care \u00eei d\u0103 \u00eencredere celui abandonat, apar obiec\u021bii \u0219i rezisten\u021be din partea celor binevoitori \u00een special, a exper\u021bilor religio\u0219i \u0219i a celor devota\u021bi. De ce faci asta? Unde este dreptatea lui Dumnezeu?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Gesturile \u0219i cuvintele lui Isus dezv\u0103luie o perspectiv\u0103 diferit\u0103 care o contrazice pe cea a celor care respect\u0103 legea. Pentru a intra \u00een contact \u0219i a comunica cu cei care \u00eei contrazic, Isus poveste\u0219te o istorie, \u00een care ace\u0219tia se afl\u0103 \u00een mod simbolic printre protagoni\u0219tii dezbaterii istorice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Libertatea iubirii.<\/strong> Parabola muncitorilor, chema\u021bi la ore diferite \u0219i remunera\u021bi dup\u0103 criterii diferite, are o structur\u0103 bipolar\u0103. \u00cen prima parte, se trece rapid \u00een revist\u0103 diferitele ini\u021biative ale st\u0103p\u00e2nului de a avea lucr\u0103tori \u00een via sa. El iese s\u0103 angajeze muncitori \u00een zori \u0219i continu\u0103 aproape din trei \u00een trei ore p\u00e2n\u0103 cu o or\u0103 \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul zilei de lucru. Primele patru grupuri de lucr\u0103tori sunt chemate pe baza unui contract, dup\u0103 cum spune textul: \u201eS-a \u00een\u021beles cu ei pentru un ban pe zi \u0219i i-a trimis \u00een via sa\u201d. Acela\u0219i lucru \u00eel face \u0219i cu ceilal\u021bi. Doar \u00een cazul celor chema\u021bi \u00een ultimul ceas nu se men\u021bioneaz\u0103 \u00een mod explicit plata.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cea de-a doua parte \u201eorbiteaz\u0103\u201d \u00een jurul pl\u0103\u021bii \u0219i a reac\u021biilor pe care aceasta le st\u00e2rne\u0219te. Ceea ce e ciudat este inversarea ordinii de plat\u0103: cei care au fost chema\u021bi primii sunt ultimii care sunt pl\u0103ti\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Astfel, ei ajung s\u0103 asiste la plata \u201eultimilor\u201d, cei care au lucrat doar o or\u0103, care primesc o zi \u00eentreag\u0103 de salariu. De aici a\u0219teptarea lor, apoi dezam\u0103girea \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, protestul. Din punctul lor de vedere, nu este corect ca cei care au \u00eendurat oboseala \u0219i c\u0103ldura zilei s\u0103 fie asimila\u021bi cu cei care au muncit doar o or\u0103 \u0219i \u00een cel mai favorabil moment. Ultimul cuv\u00e2nt al st\u0103p\u00e2nului care intervine \u00een discu\u021bie ofer\u0103 cheia pentru a \u00een\u021belege \u00eentreaga afacere: \u201eNu pot s\u0103 fac cu lucrurile mele ce vreau? Sau e\u0219ti invidios pentru c\u0103 sunt bun?\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cele dou\u0103 puncte de vedere sunt bine sintetizate de aceast\u0103 \u00eentrebare. Pe de o parte, exist\u0103 criteriul drept\u0103\u021bii contractuale: fiec\u0103ruia ce-i apar\u021bine, dup\u0103 presta\u021bia sa; pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 un nou criteriu, cel al bun\u0103t\u0103\u021bii sau al m\u0103rinimiei care d\u0103ruie\u0219te chiar \u0219i acolo unde nu exist\u0103 drepturi. St\u0103p\u00e2nul viei revendic\u0103 libertatea de a da liber dincolo de drepturile drept\u0103\u021bii stricte. Libertatea iubirii este cea care demasc\u0103 pseudo-dreptatea celor care fac s\u0103 coincid\u0103 binele cu interesele lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Direc\u021bii pentru comunitate.<\/strong> La parabola evanghelic\u0103, redactarea lui Matei a ad\u0103ugat o fraz\u0103 general\u0103: \u201eAstfel, cei din urm\u0103 vor fi cei dint\u00e2i \u0219i cei dint\u00e2i cei din urm\u0103\u201d. Aceast\u0103 propozi\u021bie, care se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een alte contexte evanghelice, reprezint\u0103 aplica\u021bia eclezial\u0103 f\u0103cut\u0103 de Matei. P\u0103g\u00e2nii, care sunt ultimii chema\u021bi \u00een compara\u021bie cu evreii, sunt primii \u00een experien\u021ba m\u00e2ntuitoare \u00een compara\u021bie cu cei care au respins vestirea Evangheliei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Chiar \u0219i \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii, cei mici, cre\u0219tinii \u00een criz\u0103, \u00een perspectiva sau \u00een logica iubirii gratuite a lui Dumnezeu, sunt obiectul solicit\u0103rii \u0219i al grijii pastorale. \u00cen realitate, parabola r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103, pentru c\u0103 nu se spune nimic despre cum au reac\u021bionat cei dint\u00e2i chema\u021bi \u0219i cei din urm\u0103. Fiecare ascult\u0103tor al Evangheliei \u0219i fiecare comunitate sunt provocate s\u0103 intre \u00een noua perspectiv\u0103, revelat\u0103 \u0219i pus\u0103 \u00een aplicare prin cuvintele \u0219i faptele lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Consecin\u021bele la nivel pastoral \u0219i spiritual sunt de mare relevan\u021b\u0103, mult mai eficiente dec\u00e2t acele lecturi alegorice care au marcat istoria exegezei acestei parabole evanghelice. Ideea c\u0103 Dumnezeu cheam\u0103 \u00een epoci succesive ale istoriei lumii sau \u00een diferite etape ale vie\u021bii individuale poate fi aplicarea principiului ini\u021biativei gratuite a lui Dumnezeu, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu se reduce la banalul \u00eendemn \u201eniciodat\u0103 nu este prea t\u00e2rziu\u201d. Mai fructuoas\u0103 este o lectur\u0103 a parabolei care pune \u00een eviden\u021b\u0103 rela\u021bia dintre \u201edreptatea\u201d paradoxal\u0103 a lui Dumnezeu \u0219i \u201edreptatea\u201d uman\u0103, \u00een care trebuie s\u0103 se recurg\u0103 adesea la principiul retribu\u021biei \u0219i la respectarea contractelor pentru a evita falsele forme de nedreptate sau pentru a garanta respectarea drepturilor. Pe de alt\u0103 parte, ne d\u0103m seama c\u0103 niciun contract sau cod de legi nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fundamenteze \u00een rela\u021biile umane acea fidelitate care este substan\u021ba drept\u0103\u021bii \u0219i \u00een termeni sociali \u0219i institu\u021bionali.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 549\/septembrie-octombrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Rembrandt, <em>Parabola lucr\u0103torilor in vie<\/em><\/p>\n<p>Hits: 247<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN 24 SEPTEMBRIE 2023 BUN\u0102TATEA \u0218I DREPTATEA LUI DUMNEZEU O parabol\u0103 din Evanghelia dup\u0103 Matei d\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34360,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34359"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34359"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34359\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34364,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34359\/revisions\/34364"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34360"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}