{"id":34231,"date":"2023-09-16T20:58:11","date_gmt":"2023-09-16T17:58:11","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=34231"},"modified":"2023-09-16T20:58:11","modified_gmt":"2023-09-16T17:58:11","slug":"logica-iertarii-meditatie-pentru-duminica-a-xxiv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/09\/16\/logica-iertarii-meditatie-pentru-duminica-a-xxiv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eLogica iert\u0103rii\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXIV-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><u>DUMINICA A XXIV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>17 SEPTEMBRIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>LOGICA IERT\u0102RII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iertarea, ca principiu \u0219i norm\u0103 a rela\u021biilor interpersonale, este marea noutate a Evangheliei, vestea bun\u0103 prin excelen\u021b\u0103: \u201eV\u0103 dau o porunc\u0103 nou\u0103 [&#8230;] Cum v-am iubit pe voi, a\u0219a s\u0103 v\u0103 iubi\u021bi \u0219i voi unii pe al\u021bii.\u201d Aceast\u0103 fraz\u0103, preluat\u0103 din Evanghelia dup\u0103 Ioan, este o transcriere esen\u021bial\u0103 a temei care str\u0103bate \u0219i d\u0103 unitate liturgiei Cuv\u00e2ntului. \u00cen a doua parte a discursului comunitar al lui Matei (<strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong>), iertarea lui Dumnezeu este propus\u0103 ca r\u0103d\u0103cin\u0103 \u0219i model al iert\u0103rii fraterne \u00een comunitate. Este acela\u0219i sfat pe care \u00eel g\u0103sim \u00een <strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, pentru c\u0103 ranchiuna nu-\u0219i g\u0103se\u0219te audien\u021b\u0103 la Dumnezeu. Tocmai aceasta este sursa de via\u021b\u0103 a comunit\u0103\u021bii, care nu exist\u0103 \u00een sine, ci doar tr\u0103ind pentru Domnul (<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>).<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EFECTELE BENEFICE ALE IERT\u0102RII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iertarea nu este u\u0219oar\u0103, imediat\u0103, spontan\u0103. Dimpotriv\u0103. Cu c\u00e2t prejudiciul adus vie\u021bii noastre este mai important, cu c\u00e2t suferin\u021ba care ne-a fost provocat\u0103 este mai mare, cu at\u00e2t este mai greu s\u0103 putem ierta. Uneori este nevoie de o decizie eroic\u0103! \u00cemi amintesc de vremurile \u00eentunecate \u0219i dramatice pe care le-au traversat unele \u021b\u0103ri, \u00een care dreptul la libertate, \u00een multiplele sale forme, a fost batjocorit, c\u0103lcat \u00een picioare, denigrat, prin tortur\u0103 \u0219i eliminarea fizic\u0103 a opozan\u021bilor. \u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc la femeile care \u0219i-au pierdut so\u021bul \u0219i copiii, care au disp\u0103rut peste noapte, nu s-au mai \u00eentors. M\u0103rturiile lor sunt \u0219ocante, dar \u0219i mai \u0219ocant\u0103 este disponibilitatea unora de a-i ierta pe criminali, pe c\u0103l\u0103i.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen evanghelia de ast\u0103zi, Isus ne cere s\u0103 iert\u0103m \u00eentotdeauna, indiferent de situa\u021bie. Nu este un sfat, o invita\u021bie adresat\u0103 celor mai angaja\u021bi, celor cu o con\u0219tiin\u021b\u0103 mai sensibil\u0103. Isus se adreseaz\u0103 tuturor celor care au decis s\u0103 \u00eel urmeze. Ne arat\u0103 calea care nu este ranchiuna, ura sau, mai r\u0103u, r\u0103zbunarea. Iertarea nu face excep\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus nu ignor\u0103 efortul pe care \u00eel presupune iertarea. Pentru a recunoa\u0219te acest lucru, este suficient s\u0103 fi fost victima unei calomnii, a unei nedrept\u0103\u021bi, a unei tr\u0103d\u0103ri, a unei infidelit\u0103\u021bi. Cei a c\u0103ror reputa\u021bie sau sentimente au fost atinse \u0219tiu c\u00e2t de mult cost\u0103 un gest sau un cuv\u00e2nt de mil\u0103. \u0218tie c\u0103 exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 parte a fiin\u021bei sale r\u0103nite care refuz\u0103 s\u0103 cedeze \u00een fa\u021ba celuilalt \u0219i c\u0103 m\u00e2ndria lupt\u0103 deschis \u00eempotriva dorin\u021bei de \u00eemp\u0103care.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i totu\u0219i, \u00een ciuda a toate, Isus ne cere s\u0103 iert\u0103m. Dar de ce ne cere un asemenea lucru, care pare imposibil?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 un prim motiv, clar. Suntem cu to\u021bii p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i Dumnezeu continu\u0103 s\u0103 ne ierte. Chiar dac\u0103 am dat-o \u00een bar\u0103, chiar dac\u0103 am provocat adev\u0103rate dezastre prin comportamentul nostru. Chiar dac\u0103 am plecat, tr\u00e2ntind u\u0219a casei \u0219i ignor\u00e2nd suferin\u021ba provocat\u0103 Celui care este Tat\u0103l nostru&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar exist\u0103 un al doilea motiv, la fel de puternic. Isus a iertat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, chiar \u0219i pe cei care l-au condamnat la o moarte nedreapt\u0103 \u0219i crud\u0103 pe cruce.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i mai exist\u0103 un al treilea motiv, adesea ignorat. Iertarea este bun\u0103. Este bun\u0103 pentru cei care o primesc, dar \u0219i pentru cei care o ofer\u0103. Este ceea ce m\u0103rturise\u0219te Gemma Calabresi \u00eentr-o carte recent\u0103 (<em>La crepa e la luce<\/em>, Mondadori). Gemma Calabresi a r\u0103mas v\u0103duv\u0103 la v\u00e2rsta de 25 de ani, cu doi copii mici \u0219i un al treilea \u00een p\u00e2ntece, dup\u0103 ce Brig\u0103zile Ro\u0219ii i-au ucis so\u021bul:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Este posibil s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti o via\u021b\u0103 de iubire chiar \u0219i dup\u0103 o pieredere dureroas\u0103. Se poate crede \u00een fiin\u021bele umane chiar \u0219i dup\u0103 ce le cuno\u0219ti r\u0103utatea. Se poate g\u0103si for\u021ba de a-\u021bi schimba perspectiva, de a-\u021bi l\u0103rgi inima, de a-\u021bi suspenda judecata. Scriu aceast\u0103 carte pentru a l\u0103sa o m\u0103rturie de credin\u021b\u0103 \u0219i \u00eencredere. Pentru a relata cea mai semnificativ\u0103 experien\u021b\u0103 care mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een via\u021b\u0103, cea care i-a dat un sens adev\u0103rat \u0219i profund: s\u0103 iert.<\/em><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>MEMORIE \u0218I IERTARE (\u00ceN <em>PAUL RICOEUR<\/em>) \u0218I<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00ceN <em>FRATELLI TUTTI <\/em>DE PAPA FRANCISC <\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Mauro Cinquetti<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">\u201eDe c\u00e2te ori s\u0103 iert? P\u00e2n\u0103 la \u0219apte ori?\u201d (Mt 18, 21).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tuturor ni s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 suferim nedrept\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 tr\u0103im rupturi \u00een rela\u021bii care provoac\u0103 resentimente, ur\u0103, dorin\u021be de r\u0103zbunare. Este posibil s\u0103 iert\u0103m? \u00cen ce termeni? Enciclica Papei Francisc <em>Fratelli tutti<\/em>, \u00een capitolul al VII-lea, intitulat \u201eC\u0103i pentru o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire\u201d, se opre\u0219te asupra temei reconcilierii \u0219i a construirii unor leg\u0103turi sociale re\u00eennoite: \u201eEste nevoie de artizani ai p\u0103cii dispu\u0219i s\u0103 ini\u021bieze cu ingeniozitate \u0219i \u00eendr\u0103zneal\u0103 procese de vindecare \u0219i de \u00eent\u00e2lnire re\u00eennoit\u0103\u201d (<em>FT<\/em> 225). Papa stabile\u0219te c\u00e2teva principii pentru construirea unor noi modalit\u0103\u021bi de \u00eent\u00e2lnire care trec inevitabil prin iertare. Putem identifica trei \u00een special.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8211; S\u0103 se porneasc\u0103 din nou de la adev\u0103r<\/em><\/strong>: \u201eNumai din adev\u0103rul istoric al faptelor poate lua na\u0219tere efortul perseverent \u0219i durabil de a se \u00een\u021belege unii pe al\u021bii \u0219i de a \u00eencerca o nou\u0103 sintez\u0103 pentru binele tuturor\u201d (<em>FT<\/em> 226).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>&#8211; <em>A cere dreptate<\/em><\/strong><em>:<\/em> \u201eDac\u0103 un infractor mi-a f\u0103cut r\u0103u mie sau unuia dintre cei dragi mie, nimic nu m\u0103 \u00eempiedic\u0103 s\u0103 cer dreptate [&#8230;] Sunt obligat s\u0103 fac acest lucru, iar iertarea nu numai c\u0103 nu anuleaz\u0103 aceast\u0103 necesitate, dar o cere\u201d (<em>FT<\/em>241). Dreptatea nu este r\u0103zbunare, care multiplic\u0103 r\u0103ul \u0219i ura, ci este a veghea ca cei vinova\u021bi s\u0103 nu mai fac\u0103 nici un r\u0103u, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie nes\u0103n\u0103toas\u0103 de a-i distruge \u0219i r\u0103ni.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8211; A ierta f\u0103r\u0103 a uita<\/em><\/strong><strong>:<\/strong> \u201eIertarea nu implic\u0103 uitarea\u201d (<em>FT<\/em> 250), ba chiar \u201ecei care iart\u0103 cu adev\u0103rat nu uit\u0103, ci renun\u021b\u0103 s\u0103 fie domina\u021bi de aceea\u0219i for\u021b\u0103 distructiv\u0103 care le-a f\u0103cut r\u0103u\u201d (<em>FT<\/em> 251).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pornind de la aceste trei principii, papa Francisc abordeaz\u0103 apoi dou\u0103 probleme actuale: a\u0219a-numitul \u201er\u0103zboi just\u201d \u0219i problema pedepsei cu moartea. Orizontul pe care \u00eel schi\u021beaz\u0103 este acela de a se distan\u021ba de ranchiunile \u0219i temerile care duc la c\u0103utarea r\u0103zbun\u0103rii \u0219i alimenteaz\u0103 cruzimea, \u00een favoarea proceselor de vindecare \u0219i de reintegrare social\u0103. Linia indicat\u0103 de pap\u0103 se intersecteaz\u0103 cu ceea ce juri\u0219tii \u0219i filozofii numesc ast\u0103zi \u201edreptate restaurativ\u0103\u201d. Notabil\u0103 este contribu\u021bia lui Paul Ricoeur (1913-2005), care, \u00een ultimii ani ai specula\u021biei sale filozofice, s-a oprit asupra categoriilor de <em>memorie<\/em> \u0219i <em>iertare<\/em>. Nu este dificil s\u0103 g\u0103sim la el exact cele trei principii identificate de Papa Francisc \u00een <em>Fratelli tutti<\/em>: importan\u021ba clarific\u0103rii adev\u0103rului faptelor, necesitatea unei drept\u0103\u021bi care nu este r\u0103zbunare, necesitatea unei opere de memorie care s\u0103 nu fie o simpl\u0103 uitare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8211; \u00cencepe\u021bi din nou cu adev\u0103rul<\/em><\/strong><strong>.<\/strong> Mai \u00eent\u00e2i de toate, \u0219i pentru Ricoeur, este necesar s\u0103 se vad\u0103 care este adev\u0103rul, s\u0103 se clarifice faptele. Care sunt faptele? Potrivit filozofului hermeneutic francez, trebuie s\u0103 se favorizeze o nara\u021biune comun\u0103 a faptelor istoriei. Aflarea adev\u0103rului faptelor implic\u0103 ascultarea unor nara\u021biuni diferite ale acestora: \u201eIertarea este o form\u0103 specific\u0103 de revizuire a trecutului\u201d care trece prin \u201eschimbul de amintiri\u201d. \u00centruc\u00e2t identitatea mea nu este o substan\u021b\u0103 imobil\u0103, ci o poveste narat\u0103 care se \u00eentrep\u0103trunde cu cea a at\u00e2tor altora, povestirea reciproc\u0103 creeaz\u0103 \u201eposibilitatea unei revizuiri reciproce, nu doar solitare \u0219i introspective a propriului trecut\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>. Istoria poate fi \u201epovestit\u0103 altfel\u201d, \u201edin punctul de vedere al celuilalt &#8211; prietenul meu sau adversarul meu\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>. A\u0219adar, l\u0103rgirea privirii prin schimbul de amintiri este un prim pas necesar pentru a ajunge la adev\u0103r.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8211; Cer\u00e2nd dreptate.<\/em><\/strong> Al doilea pas este activarea drept\u0103\u021bii, dar o dreptate restaurativ\u0103 \u0219i nu punitiv\u0103, adic\u0103 care nu urm\u0103re\u0219te r\u0103zbunarea sau pedeapsa, ci \u201erestaurarea, reconstruc\u021bia leg\u0103turii sociale\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a>. Se urm\u0103re\u0219te o \u201ejusti\u021bie non-violent\u0103\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn4\" name=\"_ftnref4\">[4]<\/a>, o \u201ejusti\u021bie de mediere\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn5\" name=\"_ftnref5\">[5]<\/a>. Este vorba de promovarea unor forme alternative \u0219i \u201eorizontale\u201d de dreptate, care evit\u0103 audierile publice pentru a favoriza ascultarea \u0219i dialogul \u00een cabinetul judec\u0103torului \u0219i pentru a deschide viitorul cu o valoare educativ\u0103 \u0219i preventiv\u0103. Ricoeur citeaz\u0103, de asemenea, ca exemplu concret de dreptate restaurativ\u0103 experien\u021ba Comisiei pentru adev\u0103r \u0219i reconciliere a lui Nelson Mandela \u0219i Desmond Tutu din Africa de Sud, care a oferit un spa\u021biu public de ascultare \u0219i de relatare a suferin\u021belor \u0219i prejudec\u0103\u021bilor \u0219i a permis un <em>catharsis<\/em> comun f\u0103r\u0103 a trece prin dreptatea penal\u0103 \u0219i coercitiv\u0103<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn6\" name=\"_ftnref6\">[6]<\/a>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8211; Iertarea f\u0103r\u0103 uitare.<\/em><\/strong> \u00cen cele din urm\u0103, iertarea, tocmai pentru c\u0103 presupune o munc\u0103 asupra memoriei (memoriilor), nu poate fi uitare. Nu este vorba de \u0219tergerea \u0219i uitarea faptelor, care sunt de ne\u0219ters, ci se poate reveni asupra \u201esensului a ceea ce ni s-a \u00eent\u00e2mplat\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn7\" name=\"_ftnref7\">[7]<\/a>, deoarece sensul evenimentelor nu este fixat pentru totdeauna, ci poate fi \u00eembog\u0103\u021bit. Iertarea este o vindecare a memoriei care nu se retrage \u00een suferin\u021ba sa, ci iese din paralizia trecutului \u0219i se deschide spre viitor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iertarea este, prin urmare, dificil\u0103, dar nu imposibil\u0103. Scopul drumului adev\u0103rului, al reconstruc\u021biei \u0219i al memoriei este de a \u201edezlega agentul de fapta sa\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn8\" name=\"_ftnref8\">[8]<\/a>, adic\u0103 de a recunoa\u0219te c\u0103 \u201einfractorul poate fi considerat capabil de altceva dec\u00e2t crimele \u0219i erorile sale\u201d, de a vedea \u00een el un poten\u021bial de bine, posibilitatea unei alte pove\u0219ti, pentru c\u0103 \u201etu valorezi mult mai mult dec\u00e2t faptele tale\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftn9\" name=\"_ftnref9\">[9]<\/a>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Cartea lui Ben Sirah pune \u00een fa\u021ba ochilor inimii iertarea \u0219i r\u0103zbunarea ca dou\u0103 moduri de a tr\u0103i. Autorul ne invit\u0103 s\u0103 l\u0103s\u0103m deoparte m\u00e2nia, ranchiuna \u0219i furia \u0219i s\u0103 alegem iertarea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial: <\/em><\/strong>Psalmul este relatarea inimii celui care a f\u0103cut experien\u021ba iert\u0103rii lui Dumnezeu. Este o invita\u021bie de a-l binecuv\u00e2nta pe Dumnezeu care iart\u0103 gre\u0219elile \u0219i vindec\u0103 intemperiile cu o mil\u0103 infinit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Unei comunit\u0103\u021bi amenin\u021bate de dezbinare, intoleran\u021b\u0103 \u0219i dispre\u021b fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, Paul propune acceptarea necondi\u021bionat\u0103 \u0219i reciproc\u0103, datorit\u0103 apartenen\u021bei la un singur Domn. Puterea acestei iubiri iert\u0103toare decurge din \u00eenvierea lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>Pentru a-i invita pe discipoli s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 limitele iert\u0103rii, Isus nu ofer\u0103 un discurs teoretic, ci poveste\u0219te o istorie. Parabola \u00eei conduce \u00eenapoi la sursa iert\u0103rii, \u00een inima lui Dumnezeu, \u0219i \u00eei invit\u0103 s\u0103 nu-i \u00eentrerup\u0103 curgerea ei \u00een re\u021beaua rela\u021biilor fraterne.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 tem\u0103 a iert\u0103rii ne este prezentat\u0103 de textul lui Ieshuah ben Sirah, cunoscut \u00een tradi\u021bia greac\u0103 \u0219i latin\u0103 sub numele de Sirah. Autorul este un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor din secolul al II-lea \u00ee.Cr., educat, format \u00een \u0219colile din Ierusalim \u0219i familiarizat cu cultura interna\u021bional\u0103. El \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte, mai ales noilor genera\u021bii, tradi\u021bia religioas\u0103 \u0219i moral\u0103 a poporului s\u0103u \u00een fa\u021ba provoc\u0103rii culturii hegemonice, reprezentat\u0103 de elenism.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen pasajul ales pentru liturgia cuv\u00e2ntului din aceast\u0103 duminic\u0103, \u00eentr-o serie de mici propozi\u021bii \u0219i de justific\u0103ri ale acestora, se recomand\u0103 iertarea oferit\u0103 cu generozitate ca o condi\u021bie pentru ca iertarea p\u0103catelor de c\u0103tre Dumnezeu s\u0103 fie cerut\u0103 \u00een rug\u0103ciune. Se enun\u021b\u0103 principiul sapien\u021bial \u0219i religios: \u201eResentimentul \u0219i m\u00e2nia sunt lucruri oribile, iar p\u0103c\u0103tosul le poart\u0103 \u00een el\u201d. Urmeaz\u0103 ilustrarea acestei propozi\u021bii, care aminte\u0219te principiul coresponden\u021bei dintre ac\u021biunea lui Dumnezeu \u0219i cea a omului: dac\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 nu iart\u0103 renun\u021b\u00e2nd la r\u0103zbunare, nu va putea conta pe iertarea \u0219i mila lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest principiu, care aminte\u0219te de cel al Tat\u0103lui nostru (Mt 6,12), este exemplificat printr-o serie de fraze care se bazeaz\u0103 pe o serie de considera\u021bii sapien\u021biale. \u00cen primul r\u00e2nd, omul este un p\u0103c\u0103tos. Cum poate el s\u0103 se a\u0219tepte s\u0103 primeasc\u0103 iertarea p\u0103catelor sale de la Dumnezeu dac\u0103 nu este dispus s\u0103 \u00ee\u0219i ierte aproapele? \u201eUn om care r\u0103m\u00e2ne \u00een m\u00e2nie fa\u021b\u0103 de un alt om, cum poate cere Domnului vindecare?\u201d. Vindecarea, ca \u00een mul\u021bi psalmi, este cererea bolnavului care este con\u0219tient de p\u0103catul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un al doilea motiv pentru a recomanda iertarea generoas\u0103 \u00een rela\u021biile cu aproapele este con\u0219tientizarea propriei limit\u0103ri: \u201eAminte\u0219te-\u021bi de sf\u00e2r\u0219it \u0219i nu mai ur\u00ee\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fiin\u021ba uman\u0103 este o creatur\u0103 fragil\u0103, f\u0103cut\u0103 din \u201ecarne\u201d, care depinde \u00een totalitate de libera ini\u021biativ\u0103 a lui Dumnezeu. Con\u0219tientizarea propriei limit\u0103ri ar trebui s\u0103 fie un motiv suficient pentru a fi iert\u0103tor fa\u021b\u0103 de alte fiin\u021be umane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest lucru este reluat de un motiv preluat din tradi\u021bia istoric\u0103 a lui Israel, care are \u00een clauzele leg\u0103m\u00e2ntului regulile sale de via\u021b\u0103: \u201eAdu-\u021bi aminte de precepte \u0219i nu-l ur\u00ee pe aproapele t\u0103u, de leg\u0103m\u00e2ntul Celui Prea\u00eenalt, \u0219i uit\u0103 gre\u0219elile altora\u201d. Ben Sirah face s\u0103 coincid\u0103 \u00een\u021belepciunea, care este un dar de la Dumnezeu, cu legea leg\u0103m\u00e2ntului transmis\u0103 de Moise (Sir 24, 22). Trimiterea este la tradi\u021bia levitic\u0103, unde exist\u0103 o culegere a \u201eporuncilor\u201d, cu un accent deosebit pe rela\u021biile juste \u0219i fraterne \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii (cf. Lev 19, 17-18). Cine vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een rela\u021bie cu Dumnezeu \u00een cadrul leg\u0103m\u00e2ntului trebuie s\u0103 respecte poruncile \u0219i stipula\u021biile acestuia. Astfel, iertarea infrac\u021biunilor ca o condi\u021bie pentru men\u021binerea unor rela\u021bii bune cu aproapele face parte din logica leg\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A doua lectur\u0103, care \u00eencheie Scrisoarea c\u0103tre Romani, se potrive\u0219te foarte bine cu tema celorlalte dou\u0103 texte. Paul, \u00een ultimele dou\u0103 capitole ale scrisorii, dicteaz\u0103 c\u00e2teva instruc\u021biuni \u0219i reguli pentru via\u021ba unei comunit\u0103\u021bi \u00een care coexist\u0103 mentalit\u0103\u021bi \u0219i practici de via\u021b\u0103 divergente \u0219i, \u00een unele cazuri, opuse.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Atitudinea pe care Paul o sugereaz\u0103 pentru cre\u0219tinii amenin\u021ba\u021bi de dezbinare este acceptarea f\u0103r\u0103 a ceda tenta\u021biei intoleran\u021bei \u0219i a dispre\u021bului fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi. Motiva\u021bia fundamental\u0103 a acestei accept\u0103ri este apartenen\u021ba tuturor credincio\u0219ilor la un singur Domn. De aceea, nimeni nu se poate erija \u00een st\u0103p\u00e2n sau judec\u0103tor al celorlal\u021bi: \u201eFie c\u0103 tr\u0103im, fie c\u0103 murim, apar\u021binem Domnului\u201d. Aceast\u0103 declara\u021bie este confirmat\u0103 de o formul\u0103 tradi\u021bional\u0103 de credin\u021b\u0103: \u00een virtutea mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii sale, Isus este constituit Domn al celor vii \u0219i al celor mor\u021bi. \u00cen lumina acestui text paulin, se \u00eentrevede motiva\u021bia ultim\u0103 a rela\u021biilor fr\u0103\u021be\u0219ti \u00een comunitate. Moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus \u00eei elibereaz\u0103 pe credincio\u0219i de egoism \u0219i \u00eei face capabili de noi rela\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lecturile din textele primului leg\u0103m\u00e2nt arat\u0103 r\u0103d\u0103cinile nout\u0103\u021bii Evangheliei, centrate pe iertarea lui Dumnezeu, revelat\u0103 \u0219i comunicat\u0103 de Isus \u0219i pus\u0103 la baza rela\u021biilor comunitare. Se crede c\u0103 iertarea este o noutate introdus\u0103 de Evanghelie, pentru c\u0103 Vechiul Testament nu ar fi cunoscut dec\u00e2t logica r\u0103zbun\u0103rii sau a represaliilor, chiar dac\u0103 ar fi fost controlat\u0103 de legea sau de principiul r\u0103zbun\u0103rii. Se \u0219tie c\u0103 acest principiu, care stabile\u0219te coresponden\u021ba perfect\u0103 \u00eentre crim\u0103 \u0219i pedeaps\u0103, se bazeaz\u0103 pe criteriul drept\u0103\u021bii retributive, acceptat de legisla\u021bia antic\u0103 \u0219i de toate codurile moderne. Isus propune r\u0103sturnarea acestui criteriu \u00een numele \u201edrept\u0103\u021bii debordante\u201d inspirate de ac\u021biunea Tat\u0103lui Creator.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Comunitatea iert\u0103rii.<\/strong> \u00cen acest cadru, ascultarea Evangheliei lui Matei cap\u0103t\u0103 toate rezonan\u021bele sale spirituale. \u00cen cea de-a doua parte a discursului eclezial, primul evanghelist traseaz\u0103 un proiect ideal de comunitate: aceasta este format\u0103 din fra\u021bi \u0219i surori care iart\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 parte a discursului se deschide cu dialogul introductiv dintre Petru \u0219i Isus: \u201eDoamne, dac\u0103 fratele meu \u00eemi va gre\u0219i, de c\u00e2te ori s\u0103-l iert? P\u00e2n\u0103 la \u0219apte ori?\u201d. Num\u0103rul indicat de Petru este o m\u0103sur\u0103 excep\u021bional\u0103, care o dep\u0103\u0219e\u0219te pe cea prev\u0103zut\u0103 de practica sinagogal\u0103. R\u0103spunsul lui Isus sun\u0103 ca un principiu nou, care r\u0103stoarn\u0103 logica r\u0103zbun\u0103rii sau a represaliilor, a\u0219a cum sun\u0103 \u0219i c\u00e2ntecul sabiei puse \u00een gura banditului din de\u0219ert, Lameh, \u00een Gen 4, 24: \u201eNu-\u021bi spun de \u0219apte ori, ci de \u0219aptezeci de ori c\u00e2te \u0219apte\u201d. Propunerea evanghelic\u0103 este cea a iert\u0103rii nelimitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Relatarea parabolic\u0103.<\/strong> Pentru a confirma, motiva \u0219i amplifica acest cuv\u00e2nt al lui Isus, urmeaz\u0103 parabola regelui \u0219i a slujitorului nemilostiv. Povestirea parabolic\u0103 este construit\u0103 prin intermediul a trei tablouri succesive, \u00een care apar \u00een progresie cei trei protagoni\u0219ti: regele \u0219i cei doi slujitori. Interven\u021bia celorlal\u021bi servitori serve\u0219te ca o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre a doua \u0219i a treia scen\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Regele, care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 controleze administrarea regatului s\u0103u, este prezentat cu un func\u021bionar, un debitor radical insolvabil. Suma de zece mii de talan\u021bi are o valoare evocatoare. O astfel de datorie descurajeaz\u0103 orice \u00eencercare, fie din partea servitorului de a rambursa, fie din partea regelui de a oferi o compensa\u021bie corespunz\u0103toare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Atitudinea servitorului \u00een aceste condi\u021bii pare pur \u0219i simplu ireal\u0103, ca s\u0103 nu spunem absurd\u0103: \u201eAi r\u0103bdare cu mine \u0219i \u00ee\u021bi voi da totul \u00eenapoi\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Solu\u021bia sose\u0219te pe nea\u0219teptate \u0219i este aceea a unei remiteri totale. Motivul invocat este \u201ecompasiunea\u201d: \u201eSt\u0103p\u00e2nul a avut mil\u0103 de robul acela, l-a l\u0103sat s\u0103 plece \u0219i i-a iertat datoria\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Urmeaz\u0103 cea de-a doua imagine, \u00een care servitorul iertat se confrunt\u0103 cu un tovar\u0103\u0219 care are \u0219i el o datorie, dar de data aceasta fa\u021b\u0103 de el \u0219i pentru o sum\u0103 care nu se compar\u0103 cu cea care tocmai a fost iertat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O sut\u0103 de dinari este o datorie care poate fi achitat\u0103, \u00eentr-un anumit interval de timp, chiar \u0219i de un muncitor sau func\u021bionar modest. Prin urmare, cererea servitorului de am\u00e2nare la plat\u0103 este rezonabil\u0103 \u0219i de \u00een\u021beles. Refuzul servitorului \u0219i reac\u021bia nemiloas\u0103 a acestuia introduc cea de-a treia scen\u0103, \u00een care se rezolv\u0103 mica dram\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Regele \u0219i primul servitor, care a experimentat iertarea, dar nu a fost \u00een stare s\u0103-i ierte o mic\u0103 datorie, se afl\u0103 din nou fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. De aici \u0219i reac\u021bia regelui: \u201em\u00e2niindu-se, st\u0103p\u00e2nul l-a dat pe m\u00e2na c\u0103l\u0103ilor p\u00e2n\u0103 va fi pl\u0103tit toat\u0103 datoria\u201d. Cuvintele regelui eviden\u021biaz\u0103 punctul central \u0219i cheie al \u00eentregii pove\u0219ti simbolice: \u201eNu trebuia s\u0103 te \u00eenduri \u015fi tu de cel care este servitor ca \u015fi tine a\u015fa cum eu m-am \u00eendurat de tine?\u201d<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe De la istorie la comunitate.<\/strong> Principiul coresponden\u021bei este cel care decide soarta servitorului nemilos. Acum nu mai este loc pentru compasiune, ci m\u00e2nia pune \u00een mi\u0219care procesul de condamnare iremediabil\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen limbajul biblic, m\u00e2nia lui Dumnezeu este legat\u0103 de judecata care demasc\u0103 \u0219i condamn\u0103 p\u0103catul. Matei \u00eencheie aceast\u0103 parabol\u0103 cu o fraz\u0103 care ne ofer\u0103 aplica\u021bia comunitar\u0103 pastoral\u0103: \u201eA\u015fa v\u0103 va face \u015fi Tat\u0103l meu ceresc dac\u0103 nu ve\u0163i ierta fiecare fratelui s\u0103u din inim\u0103\u201d. Aplica\u021bia preia aspectul amenin\u021b\u0103tor al povestirii evanghelice pentru a-i avertiza pe cititori asupra riscului care planeaz\u0103 asupra celor care nu-\u0219i iart\u0103 sincer fratele. M\u00e2ntuirea este iertarea suprem\u0103 a lui Dumnezeu, pe m\u0103sura iert\u0103rii istorice tr\u0103ite \u00een comunitatea fratern\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Primul evanghelist este deosebit de atent la experien\u021ba iert\u0103rii p\u0103catelor \u0219i a iert\u0103rii fraterne. Iertarea p\u0103catelor este un bun la fel de esen\u021bial\u0103 ca \u0219i p\u00e2inea cea de toate zilele. Ea nu poate fi dec\u00e2t invocat\u0103. De fapt, ea depinde exclusiv de mila lui Dumnezeu care se afl\u0103 la \u00eenceputul \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii credincio\u0219ilor. Preocuparea pastoral\u0103 a Evangheliei lui Matei a \u00een\u0103bu\u0219it aspectul teologic al iert\u0103rii. Evanghelistul vrea s\u0103 zguduie comunitatea sa, care risc\u0103 s\u0103 subestimeze angajamentul de a tr\u0103i iertarea fratern\u0103. El \u0219tie c\u0103 mesajul central al Evangheliei este manifestarea milostivirii Tat\u0103lui, care a devenit apropiat\u0103 \u0219i experimentabil\u0103 \u00een Isus. La r\u00e2ndul s\u0103u, comunitatea cre\u0219tin\u0103, care se na\u0219te din acceptarea Evangheliei, face vizibil chipul Tat\u0103lui prin stilul s\u0103u de via\u021b\u0103. \u00cen rela\u021biile comunitare, inspirate de logica iert\u0103rii sincere, se \u00eentrevede prezen\u021ba efectiv\u0103 a milostivirii Tat\u0103lui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 549\/septembrie-octombrie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> P. RICOEUR, <em>La traduzione. Una sfida etica<\/em>, Morcelliana, Brescia 2001, 85.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> IDEM, <em>Il perdono pu\u00f2 guarire? <\/em>\u00een <em>La societ\u00e0 degli individui<\/em> 7 (2004) 7.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> L. ALICI (ed.), <em>Il diritto di punire. Testi di Paul Ricoeur<\/em>, Morcelliana, Brescia 2012, 82.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> <em>Ibidem<\/em>, 61, 83, 85.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> <em>Ibidem,<\/em> 83.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> Cf. P. RICOEUR<em>, La memoria, la storia, l\u2019oblio<\/em>, Raffaello Cortina, Milano 2003, 686.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref7\" name=\"_ftn7\">[7]<\/a> <em>Idem<\/em>, <em>Il perdono pu\u00f2 guarire?,<\/em> cit., 7.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref8\" name=\"_ftn8\">[8]<\/a> <em>Idem<\/em>, <em>La memoria, la storia, l\u2019oblio<\/em>, cit., 696. Cfr. despre aceasta faimoasa fraz\u0103 Sf. Ioan XXIII la nr, 83 din <em>Pacem in terris <\/em>din 1963: \u00abNu trebuie s\u0103 confund\u0103m niciodat\u0103 eroarea cu erata \u00bb; cfr. Constitu\u021biei <em>Gaudium et spes<\/em> (1965), nr. 28.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/593771B4-DC9F-4815-960D-F41510A96E52#_ftnref9\" name=\"_ftn9\">[9]<\/a> <em>Ibidem<\/em>, 701-702. \u00cen continuarea lui Ricoeur, cfr. M. CARTABIA &#8211; A. CERETTI, <em>Un altro storia inizia qui<\/em>, Bompiani, Milano 2020. O frumoas\u0103 m\u0103rturie a iert\u0103rii poate fi g\u0103sit\u0103 la G. CALABRESI MILITE, <em>La crepa e la luce. Sulla strada del perdono. La mia storia<\/em>, Mondadori, Milano 2022.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Murillo, <em>\u00centoarcerea fiului risipitor<\/em><\/p>\n<p>Hits: 353<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXIV-A DE PESTE AN 17 SEPTEMBRIE 2023 LOGICA IERT\u0102RII Iertarea, ca principiu \u0219i norm\u0103 a rela\u021biilor interpersonale, este marea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":34234,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34231"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34231"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34231\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34235,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34231\/revisions\/34235"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34234"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34231"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34231"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34231"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}