{"id":33960,"date":"2023-08-12T20:15:41","date_gmt":"2023-08-12T17:15:41","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=33960"},"modified":"2023-08-12T23:20:12","modified_gmt":"2023-08-12T20:20:12","slug":"mergand-in-intampinarea-domnului-care-vine-meditatie-in-duminica-a-xix-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/08\/12\/mergand-in-intampinarea-domnului-care-vine-meditatie-in-duminica-a-xix-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eMerg\u00e2nd \u00een \u00eent\u00e2mpinarea Domnului care vine\u201d &#8211; Medita\u021bie \u00een Duminica a XIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>13 AUGUST 2023<\/strong><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>MERG\u00c2ND \u00ceN \u00ceNT\u00c2MPINAREA DOMNULUI CARE VINE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din aceast\u0103 duminic\u0103 se concentreaz\u0103 asupra figurii lui Ilie, care, fugind, speriat \u0219i deprimat, se refugiaz\u0103 \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 pentru a-\u0219i petrece noaptea, dar prime\u0219te porunca Domnului de a se prezenta \u00een fa\u021ba lui. Doar \u00een sunetul lini\u0219tit al unei adieri bl\u00e2nde, profetul \u00eel recunoa\u0219te pe Dumnezeul care \u00eei poate oferi pacea \u0219i siguran\u021ba pe care le dore\u0219te \u0219i iese din pe\u0219ter\u0103 pentru a-l \u00eent\u00e2lni.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen cea de-<strong><em>a doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, Paul, care se descrie pe sine ca fiind \u201eisraelit, din neamul lui Abraham, din semin\u021bia lui Beniamin\u201d (Rom 11, 1), \u00ee\u0219i exprim\u0103 suferin\u021ba de a-i vedea pe fra\u021bii s\u0103i israeli\u021bi resping\u00e2nd vestirea Evangheliei, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t ar vrea, dac\u0103 ar putea, s\u0103-i salveze de pedeapsa pe cei care nu-l accept\u0103 pe Domnul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia <\/em><\/strong>prezint\u0103 episodul umbl\u0103rii lui Isus pe ap\u0103, caracterizat, \u00een versiunea mateian\u0103, at\u00e2t prin dialogul dintre Isus \u0219i Petru, acesta din urm\u0103 cer\u00e2ndu-i s\u0103 i se al\u0103ture merg\u00e2nd \u0219i el pe ap\u0103, c\u00e2t \u0219i prin m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 care \u00eencheie pasajul, ambele elemente absente \u00een pasajele celorlal\u021bi evangheli\u0219ti sinoptici.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>NU V\u0102 FIE TEAM\u0102!<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu e nevoie de prea mult pentru a ne sim\u021bi pierdu\u021bi&#8230; C\u00e2nd existen\u021ba noastr\u0103 decurge f\u0103r\u0103 probleme, f\u0103r\u0103 zv\u00e2cniri, \u0219i totul pare s\u0103 se \u00eencadreze \u00een parametrii de lini\u0219te, ne sim\u021bim aproape ca ni\u0219te lei. Dar de \u00eendat\u0103 ce ne lovim de o problem\u0103 serioas\u0103, de \u00eendat\u0103 ce s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 trebuie s\u0103 se confrunte cu unele dificult\u0103\u021bi, de \u00eendat\u0103 ce curajul nostru cedeaz\u0103 \u00een fa\u021ba unor rafale de v\u00e2nt, curajul nostru se pierde imediat&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd intr\u0103m \u00een adev\u0103rate turbulen\u021be, c\u00e2nd ne afl\u0103m \u00een mijlocul unei furtuni? Atunci se risc\u0103 s\u0103 se cad\u0103 \u00een cea mai neagr\u0103 angoas\u0103, s\u0103 se scufunde \u00een fric\u0103&#8230;.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 fiec\u0103ruia dintre noi, \u00een experien\u021ba noastr\u0103 personal\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i comunit\u0103\u021bii de cre\u0219tini. Tenta\u021bia este aceea\u0219i: s\u0103 contezi doar pe tine \u00eensu\u021bi, pe propriile resurse, pe propriile capacit\u0103\u021bi, \u0219i s\u0103 nu te \u00eencredin\u021bezi lui, s\u0103 nu te abandonezi lui cu aceea\u0219i \u00eencredere ca un copil.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">At\u00e2ta timp c\u00e2t Petru prive\u0219te spre Isus, reu\u0219e\u0219te s\u0103 mearg\u0103 pe ap\u0103, dar de \u00eendat\u0103 ce se las\u0103 capturat de violen\u021ba elementelor \u0219i \u00ee\u0219i ia ochii de la Domnul, \u00eencepe imediat s\u0103 se scufunde.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">At\u00e2ta timp c\u00e2t ne \u021binem privirea fixat\u0103 asupra Lui, reu\u0219im s\u0103 p\u0103\u0219im chiar \u0219i pe c\u0103r\u0103ri cu grad mare de risc, dar de \u00eendat\u0103 ce ne l\u0103s\u0103m captiva\u021bi de pericolele din jurul nostru, de \u00eendat\u0103 ce \u00eencepem s\u0103 ne g\u00e2ndim la ceea ce ni s-ar putea \u00eent\u00e2mpla, ne pierdem imediat puterea de a merge mai departe.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">At\u00e2ta timp c\u00e2t Biserica se las\u0103 condus\u0103 doar de dorin\u021ba de a fi fidel\u0103 Domnului s\u0103u, este capabil\u0103 s\u0103 treac\u0103 chiar \u0219i prin vremuri teribile cu luciditate \u0219i senin\u0103tate; dar de \u00eendat\u0103 ce \u00eencepe s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ea \u00eens\u0103\u0219i, la imaginea ei, la dificult\u0103\u021bile pe care trebuie s\u0103 le \u00eenfrunte, pierde imediat lejeritatea care vine din Evanghelie \u0219i devine st\u00e2ngace pentru c\u0103 este \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu balast.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eEu sunt\u201d, ne spune Isus. Conta\u021bi pe mine, pe prezen\u021ba mea. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, motivul \u00eencrederii noastre, sursa speran\u021bei noastre este el, numai el, Cuv\u00e2ntul s\u0103u, m\u00e2na sa \u00eentins\u0103. Nu priceperea noastr\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de navigatori, capabili s\u0103 dep\u0103\u0219im orice piedic\u0103. Nu experien\u021ba noastr\u0103 de a \u00eenfrunta pericolele. Ci lumina \u0219i puterea care vin de la El.<\/p>\n<ul style=\"text-align: center;\">\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DE LA TEAM\u0102 LA FRICA DE DUMNEZEU.<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>CUM CREDIN\u021aA NE POATE VENI \u00ceN AJUTOR \u00ceN MOMENTELE DE TEAM\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Ezio Caretti<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eNu te teme: viseaz\u0103!\u201d. Acestea sunt cuvintele Papei Francisc \u00eentr-un film documentar despre intensitatea profetic\u0103 a c\u0103l\u0103toriilor sale prin lume.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centr-un alt film istoric, <em>Calea Lactee<\/em>, L. Bunuel \u00ee\u0219i \u00eencheie plimbarea prin lumea medieval\u0103, impregnat\u0103 de imagini de actualitate, cu un episod care descrie plastic ce este credin\u021ba. Isus tocmai a redat vederea la doi orbi. Apoi, ar\u0103t\u00e2nd cu degetul ar\u0103t\u0103tor drept, le strig\u0103 aspru celor prezen\u021bi renun\u021barea radical\u0103 la toate leg\u0103turile pre\u021bioase de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i porne\u0219te pe iarba deas\u0103 a unei paji\u0219ti. Cei doi orbi miraculo\u0219i \u00eel urmeaz\u0103 \u0219i ei. Dar trebuie s\u0103 treac\u0103 un \u0219an\u021b: primul trece peste \u0219i \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul ca un om v\u0103z\u0103tor; cel de-al doilea ezit\u0103 cu team\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ne b\u00e2jb\u00e2ind cu bastonul pe aceast\u0103 parte a \u0219an\u021bului: ochii lui nu mai v\u0103d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Credin\u021ba este un salt \u00een \u00eentuneric, necesit\u0103 un curaj dincolo de orice fric\u0103 rezonabil\u0103 \u0219i uman\u0103. Credin\u021ba cere curajul de a-\u0219i asuma riscuri, de a nu se \u00eentoarce asupra propriilor pa\u0219i, cere \u00eencredere \u0219i abandon. Ca \u00eentotdeauna c\u00e2nd este vorba de iubire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Omul se na\u0219te cu temerile de supravie\u021buire \u0219i conflictele existen\u021bei umane. Frica caracterizeaz\u0103 lumea animal\u0103 \u0219i animalitatea care se afl\u0103 \u00een om.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2nd exist\u0103 o amenin\u021bare de r\u0103zboi sau de revolt\u0103 social\u0103, ne facem provizii de sare, zah\u0103r, f\u0103in\u0103, paste f\u0103inoase&#8230; C\u00e2nd se d\u0103 vestea c\u0103 ho\u021bii au dat ni\u0219te spargeri \u00een cartier, ne g\u00e2ndim s\u0103 \u00eenlocuim u\u0219a exterioar\u0103 a apartamentului cu o u\u0219\u0103 de securitate. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de r\u0103zboiul de \u0219ase zile din Israel, am v\u0103zut elevi care mergeau la \u0219coal\u0103 cu o arm\u0103 ag\u0103\u021bat\u0103 pe um\u0103r, aproape ca o completare a ghiozdanului; se nume\u0219te autoap\u0103rare, dar este un semn de mare team\u0103 \u0219i sl\u0103biciune.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un preot \u00een v\u00e2rst\u0103, care \u00eenc\u0103 mai are luciditate \u0219i prezen\u021b\u0103 de spirit (poate nu suficient realism \u0219i pruden\u021b\u0103), a spus \u00eentr-o zi cu dezam\u0103gire: \u201eAsear\u0103, un t\u00e2n\u0103r cu fa\u021ba acoperit\u0103 m-a confruntat pe strad\u0103 pentru a-mi extorca bani. Acesta era obiceiul lui ca autoap\u0103rare \u0219i dep\u0103\u0219ire a fricii\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica are origini \u0219i forme diferite.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica unui copil se datoreaz\u0103 lipsei de experien\u021b\u0103, \u00eentunericului, abandonului. Dep\u0103\u0219irea fricilor din copil\u0103rie ne face umani, pentru c\u0103 nu ne na\u0219tem oameni, ci devenim oameni.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica de ap\u0103 sau de aer depinde de faptul c\u0103 aerul \u0219i apa nu sus\u021bin, ci \u00eenghit sau las\u0103 s\u0103 cad\u0103. De aceea Petru se scufund\u0103 \u00een ciuda invita\u021biei Domnului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica Luciei Mondella din <em>Promessi Sposi<\/em> (<em>Logodnicii<\/em>) apare \u00een fa\u021ba ipotezei unei violen\u021be iminente; angoasa ei (un nivel ridicat de fric\u0103: o fric\u0103 de a muri pentru&#8230;) o face pe Lucia s\u0103 fac\u0103 un gest de renun\u021bare radical\u0103 la via\u021ba pe care a visat-o: sacrificiul vie\u021bii de dragul vie\u021bii. Nu acesta este planul lui Dumnezeu, chiar dac\u0103 Isus pe cruce face un gest asem\u0103n\u0103tor: oferirea Vie\u021bii pentru ca ei s\u0103 aib\u0103 Via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica celui care fraudeaz\u0103 \u0219i a celui care minte este aceea de a fi descoperit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica celui care are posesiuni este aceea de a-\u0219i pierde averea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2inele \u00eei atac\u0103 cu team\u0103 pe cei din fa\u021ba lui: poate pentru c\u0103 el \u00eensu\u0219i se teme de evolu\u021bia incert\u0103 a celor care se apropie de el.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Branduardi c\u00e2nt\u0103 \u00een poemul s\u0103u franciscan c\u0103 lupul este \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, dar iadul mai mult.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica de abandon, de singur\u0103tate \u00een fa\u021ba durerii l-a chinuit \u0219i pe Cristos, pe cruce \u0219i \u00een Ghetsemani.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Marea team\u0103 care cuprinde lumea dezvoltat\u0103 a Occidentului este aceea a unui conflict nuclear sau a unei epidemii pandemice care s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol \u00eentreaga omenire; sau ca nivelul \u00eenalt de trai tehnologic atins s\u0103 se transforme \u00eentr-o capcan\u0103 mortal\u0103 cu efect de bumerang distructiv.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eNumai moartea nu are remediu\u201d, spune un vechi adagiu necre\u0219tin. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, este mai u\u0219or s\u0103-i g\u0103sim pe cei care spun c\u0103 se tem mai mult de boal\u0103 \u0219i de durerea fizic\u0103 dec\u00e2t de moarte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Curajul \u00eenvinge frica, nu o elimin\u0103, ci o \u00eenfrunt\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ce ne va permite \u00een cele din urm\u0103 victoria asupra fricii?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Numai frica de Dumnezeu \u0219terge orice team\u0103. Frica de Dumnezeu este virtutea credincio\u0219ilor, a adev\u0103ra\u021bilor adoratori, con\u0219tien\u021bi \u0219i responsabili de darurile primite, a celor care recunosc frumuse\u021bea care este stupefiant\u0103, dar fragil\u0103 \u0219i casant\u0103. A\u0219a cum ne temem de c\u0103derea la p\u0103m\u00e2nt a unui vas pre\u021bios, tot a\u0219a ne temem de planul lui Dumnezeu pentru om \u0219i natur\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Credin\u021ba transform\u0103 teama \u00een fric\u0103 de Dumnezeu, \u00een respect, \u00een descoperire, \u00een glorificare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica este \u00eentotdeauna \u00eenso\u021bit\u0103 de iubire. Trecerea de la team\u0103 la frica de Dumnezeu este itinerarul oric\u0103rei vie\u021bi \u00een Cristos. Atrac\u021bia Muntelui Sion dizolv\u0103 frica de Muntele Sinai; prezen\u021ba lui Dumnezeu nu mai \u021bine departe, ci atrage.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vom fi capabili s\u0103 transform\u0103m teama (\u0219i chiar indiferen\u021ba) \u00een admira\u021bie fa\u021b\u0103 de Domnul cel Prea\u00eenalt al universului? Atunci vom fi preg\u0103ti\u021bi s\u0103 tr\u0103im \u00een pace pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m sf\u00e2r\u0219itul lumii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Dumnezeul cel puternic, care-\u0219i manifest\u0103 \u00eentotdeauna puterea, \u00eent\u00e2mpin\u0103 angoasa profetului \u0219i, \u00een \u0219oapta unei brize bl\u00e2nde, \u00eel scoate din \u00eentunericul triste\u021bii sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial:<\/em><\/strong> Dorin\u021ba omului de a locui \u00een ceruri prime\u0219te r\u0103spuns prin aplecarea lui Dumnezeu, care se face prezent pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i \u00eempline\u0219te orice promisiune de dreptate \u0219i de bine. S\u0103 re\u00eennoim invocarea noastr\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Pasiunea apostolului Paul pentru Evanghelie se manifest\u0103 printr-o triste\u021be profund\u0103. \u00cendeplinirea promisiunilor nu este acceptat\u0103 de to\u021bi oamenii leg\u0103m\u00e2ntului \u0219i Paul \u00eensu\u0219i este gata s\u0103 dea totul, s\u0103 se despart\u0103 de Cristos, cu condi\u021bia ca Cristos s\u0103 fie recunoscut.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>\u00cempreun\u0103 cu ucenicii, abandona\u021bi \u00een furtun\u0103 \u0219i zdrobi\u021bi de fric\u0103, suntem condu\u0219i s\u0103-l recunoa\u0219tem pe Isus care vine spre noi \u0219i ne \u00eentinde m\u00e2na: prezen\u021ba sa re\u00eennoie\u0219te \u00een noi m\u0103rturisirea credin\u021bei noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Contextul.<\/strong> Tranzi\u021bia dintre capitolele 18 \u0219i 19 din Cartea \u00eent\u00e2i a Regilor este destul de drastic\u0103: manifestarea credin\u021bei, \u00eencrederii \u0219i puterii lui Ilie \u00een episodul de pe Muntele Carmel (18,16 \u0219i urm. ), care s-a \u00eencheiat cu moartea, la ordinul lui Ilie, a tuturor profe\u021bilor lui Baal (18,40), este pus\u0103 \u00een contrast cu un Ilie speriat, \u201e\u00eenfrico\u0219at\u201d (19,3) dup\u0103 ce un mesager \u00eei transmite amenin\u021barea cu moartea pe care i-o adreseaz\u0103 regina Izabela (19,1-2), at\u00e2t de speriat \u0219i deprimat \u00eenc\u00e2t \u201edore\u0219te s\u0103 moar\u0103\u201d (19,4).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cititorul pasajului ar merita s\u0103 se \u00eentrebe ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Ilie cel \u00eencrez\u0103tor \u00een sine \u0219i mai ales plin de credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeul lui Israel, ar\u0103tat \u00een capitolul precedent. Acesta nu este singurul caz din Biblie \u00een care un personaj principal, dat ca exemplu, puternic \u00een credin\u021b\u0103 \u00een cea mai mare parte a vie\u021bii sale, este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u0219i ca slab \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor: Moise a uitat \u0219i el promisiunea solemn\u0103 a Domnului \u201eEu voi fi cu tine\u201d (Ex 3,12) \u0219i i-a cerut \u0219i el lui Dumnezeu s\u0103-i dea moartea: \u201eDac\u0103 vrei s\u0103 m\u0103 tratezi a\u0219a, las\u0103-m\u0103 s\u0103 mor mai degrab\u0103, las\u0103-m\u0103 s\u0103 mor, dac\u0103 am g\u0103sit bun\u0103voin\u021b\u0103 \u00een ochii t\u0103i\u201d (Num 11,15).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prezen\u021ba Domnului al\u0103turi de credincio\u0219ii s\u0103i cu func\u021bie \u201edefensiv\u0103\u201d este o tem\u0103 frecvent\u0103, dar foarte adesea uitat\u0103, \u00een Biblie: s\u0103 ne g\u00e2ndim, de exemplu, la Psalmul 46 (\u201eDomnul o\u0219tirilor este cu noi, fort\u0103rea\u021ba noastr\u0103 este Dumnezeul lui Iacob\u201d vv. 8.12), precum \u0219i la promisiunea de la sf\u00e2r\u0219itul primei evanghelii: \u201e&#8221;Eu sunt cu voi \u00een toate zilele, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacului\u201d (Mt 28, 20). Aceast\u0103 schimbare a profetului Ilie este func\u021bional\u0103 din punct de vedere teologic pentru a ar\u0103ta cum, atunci c\u00e2nd \u00eei lipse\u0219te siguran\u021ba (1Regi 18), puterea lui Dumnezeu apare pentru a suplini sl\u0103biciunile umane ale profetului s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Textul.<\/strong> Pasajul liturgic pentru prima lectur\u0103 din aceast\u0103 duminic\u0103 elimin\u0103 orice men\u021biune a sl\u0103biciunii lui Ilie \u0219i a motivului pentru care acesta se afl\u0103 pe muntele Horeb (lipsesc vv. 9b-10.13b-14), precum \u0219i dubla \u00eentrebare a lui Dumnezeu: \u201eCe faci aici, Ilie?\u201d (v. 9.13). Acesta de contextualizeaz\u0103 complet pasajul, concentr\u00e2ndu-se pe fenomenele naturale (v\u00e2nt, cutremur, foc, briz\u0103), probabil pentru a face o leg\u0103tur\u0103 mai evident\u0103 cu v\u00e2ntul puternic men\u021bionat \u00een Evanghelie. Cu toate acestea, pare relevant s\u0103 observ\u0103m c\u0103 discu\u021bia despre sl\u0103biciunea manifestat\u0103 de Ilie, pe care am discutat-o pe larg \u00een sec\u021biunea anterioar\u0103, poate ajuta la \u00een\u021belegerea \u0219i explicarea sl\u0103biciunii lui Petru prezentat\u0103 \u00een Evanghelie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul, \u00een formularea sa liturgic\u0103, nu prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi deosebite, dar putem observa c\u0103, de\u0219i se afirm\u0103 explicit c\u0103 \u201eDomnul nu era [\u00een ele]\u201d, elementele naturale enumerate nu sunt alese la \u00eent\u00e2mplare, \u00eentruc\u00e2t toate sunt folosite \u00een Biblie pentru a exprima o teofanie sau cel pu\u021bin o manifestare a puterii divine: Ne g\u00e2ndim la focul din tufi\u0219ul aprins (Ex 3), la v\u00e2ntul care despart apele M\u0103rii Ro\u0219ii (Ex 10,19) \u0219i mai ales la v\u00e2ntul impetuos de la Rusalii (Fap 2), la cutremurul amenin\u021bat de Dumnezeu (Ez 38,19), la cutremurul din ceasul mor\u021bii lui Cristos (Mt 27, 54) \u0219i la cel care \u00eenso\u021be\u0219te cobor\u00e2rea \u00eengerului pentru a anun\u021ba \u00eenvierea sa (Mt 28, 2). Interpretarea foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 potrivit c\u0103reia Ilie iese doar c\u00e2nd aude \u201e\u0219oapta unei adieri u\u0219oare\u201d (v. 12b-13) pentru c\u0103 Domnul era prezent \u00een ea \u0219i a ac\u021bionat, nu cu putere (a\u0219a cum ar fi explicitat celelalte trei elemente naturale), ci \u201ecu bl\u00e2nde\u021be\u201d, convertind inima lui Ilie, este \u00een prezent pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 de numero\u0219i exege\u021bi, din mai multe motive. Este mai probabil ca contrastul dintre lini\u0219tea brizei \u0219i celelalte evenimente \u201eviolente\u201d s\u0103 exprime r\u0103spunsul la c\u0103utarea de pace a lui Ilie \u0219i s\u0103 contrasteze astfel cu \u201ezgomotul\u201d, climatul de team\u0103 provocat \u00een profet de amenin\u021b\u0103rile \u0219i tulbur\u0103rile \u00eempotriva persoanei sale, despre care el \u00eensu\u0219i vorbe\u0219te \u00een vv. 10-13. Ilie, dup\u0103 ce a ie\u0219it din pe\u0219ter\u0103, nu s-a convertit, dimpotriv\u0103, naratorul ne arat\u0103 extrem de clar c\u0103 nimic nu s-a schimbat pentru profet; vedem acest lucru din faptul c\u0103 r\u0103spunsul lui Ilie la dubla \u00eentrebare a lui Dumnezeu (v. 9.13) este exact acela\u0219i: \u201eSunt plin de zel pentru Domnul, Dumnezeul o\u0219tirilor [&#8230;]. Am r\u0103mas singur \u0219i ei caut\u0103 s\u0103-mi ia via\u021ba\u201d (vv. 10.14). Acest lucru ne spune c\u0103 problema nu este rezolvat\u0103 \u0219i c\u0103 el se simte \u00eenc\u0103 singur. Dumnezeu este cel care trebuie s\u0103 intervin\u0103, a\u0219a cum am spus mai sus, pentru a compensa sl\u0103biciunea lui Ilie, \u0219i o face trimi\u021b\u00e2ndu-l s\u0103 \u00eei ung\u0103 pe Cazael, pe Jeu \u0219i mai ales pe succesorul s\u0103u Elizeu. Numai atunci Ilie nu va mai fi singur.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Afirma\u021bia solemn\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul capitolului al optulea al Scrisoarei c\u0103tre Romani, c\u0103 \u201e[nimic] nu va putea vreodat\u0103 s\u0103 ne despart\u0103 de dragostea lui Dumnezeu, care este \u00een Cristos Isus, Domnul nostru\u201d (8, 39), ar fi fost o bun\u0103 \u00eencheiere a epistolei, sau cel pu\u021bin a p\u0103r\u021bii sale teologice, care ar fi putut fi urmat\u0103 de o sec\u021biune cu con\u021binut moral consecvent \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii dogmatice, con\u021binut moral pe care \u00eel g\u0103sim \u00een epistol\u0103, dar numai \u00eencep\u00e2nd cu capitolul 12.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Capitolele 9-11 par, la prima vedere, s\u0103 \u00eentrerup\u0103 organizarea scrierii, \u00eenc\u00e2t au fost considerate de unii ca o lung\u0103 parantez\u0103, un excursus. Este \u00eens\u0103 o ipotez\u0103 greu de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceste capitole constituie aproape o cincime din scrisoare (\u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een \u0219aisprezece capitole). Probabil c\u0103 func\u021bia acestor capitole \u00een economia scrisorii este aceea de a explica cum Evanghelia anun\u021bat\u0103 de apostol este cea \u201epe care el [Dumnezeu] o promisese prin profe\u021bii s\u0103i \u00een Sfintele Scripturi\u201d (Rom 1, 2), o revela\u021bie f\u0103cut\u0103 lui Israel, poporul ales, care nu poate fi deci pur \u0219i simplu exclus din vestire. Aceste capitole au rolul de a ar\u0103ta realizarea \u00een Cristos a revela\u021biei Vechiului Testament, iar acest lucru pentru Paul este o necesitate din cel pu\u021bin dou\u0103 motive.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Unul subiectiv, afectiv: Paul, care este israelit \u0219i m\u00e2ndru de aceasta (Rom 11,1b; Fil 3,4b-6), sufer\u0103 (Rom 9,2) v\u0103z\u00e2nd cum fra\u021bii s\u0103i resping evanghelia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Unul obiectiv, teologic: Paul trebuie s\u0103 afirme c\u0103 \u201ecuv\u00e2ntul lui Dumnezeu nu a e\u0219uat\u201d (9,6), c\u0103 Dumnezeu nu \u0219i-a \u00eenc\u0103lcat promisiunea \u0219i nu \u0219i-a respins poporul (11,1a). Afirma\u021bia pe care Paul o ofer\u0103 (v. 2) este introdus\u0103 \u00eentr-un mod foarte solemn, cu patru afirma\u021bii care servesc la afirmarea veridicit\u0103\u021bii a ceea ce spune: cu expresiile sinonime \u201espun adev\u0103rul\u201d \u0219i \u201enu mint\u201d, cu m\u0103rturia con\u0219tiin\u021bei sale \u0219i cu referirea la Cristos \u0219i la Duhul Sf\u00e2nt, limbajul este foarte apropiat de cel al unui jur\u0103m\u00e2nt. \u201eProblema\u201d acestei afirma\u021bii este c\u0103 Paul, explic\u00e2nd con\u021binutul suferin\u021bei sale, afirm\u0103 printre r\u00e2nduri c\u0103, cel pu\u021bin dup\u0103 p\u0103rerea sa, Israel este anatema, adic\u0103 excomunicat, sau cel pu\u021bin vede un risc foarte mare ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. De fapt, Paul \u00ee\u0219i exprim\u0103 dorin\u021ba de a lua asupra sa vina pe care o recunoa\u0219te \u00een mod evident \u00een Israel, nu mai pu\u021bin dec\u00e2t Moise, recunosc\u00e2nd \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu p\u0103catul lui Israel pentru c\u0103 a turnat \u0219i s-a \u00eenchinat la vi\u021belul de aur, de\u0219i el nu luase parte la aceasta, \u00eei cere lui Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 poc\u0103in\u021b\u0103 pentru el (Ex 32,32). Chiar \u0219i referirea la termenul de \u201eisraeli\u021bi\u201d (care trimite, mult mai mult dec\u00e2t cel de \u201eevrei\u201d, la defini\u021bia de popor ales), precum \u0219i enumerarea prerogativelor lor (\u201eadop\u021bia ca fii, gloria, leg\u0103mintele, legisla\u021bia, cultul, promisiunile\u201d), pe de o parte exprim\u0103 caracterul lor special, ales, pe de alt\u0103 parte subliniaz\u0103 gravitatea faptului de a nu-l fi recunoscut \u0219i acceptat pe Cristos. Iat\u0103 de ce Paul, \u00een continuarea capitolului, l\u0103rge\u0219te de fapt conceptul de israeli\u021bi, dincolo de limitele poporului ales \u00een sens strict, pentru a-i include \u0219i pe neamuri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Problema identit\u0103\u021bii lui Isus str\u0103bate \u00eentreaga Evanghelie dup\u0103 Matei. \u00cen special, capitolul 13 se \u00eencheiase cu uimirea \u0219i scandalul iudeilor care \u00eentrebau: \u201eDe unde vine aceast\u0103 \u00een\u021belepciune \u0219i aceste minuni? Nu cumva acesta este fiul t\u00e2mplarului?\u201d (13,54b-55), \u00een timp ce capitolul din pasajul nostru se deschidea cu afirma\u021bia lui Irod: \u201eAcesta este Ioan Botez\u0103torul\u201d (14,2). Chiar \u0219i pasajul imediat anterior pasajului nostru, cel al \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor \u0219i a pe\u0219tilor (14,13-21), de\u0219i nu \u00een mod explicit, pune \u00een discu\u021bie identitatea lui Isus. Ulterior, \u00eentrebarea revine \u00een capitolul 16: \u201eCine spune lumea c\u0103 este Fiul Omului? [&#8230;] Cine zice\u021bi voi c\u0103 sunt Eu?\u201d (16,13.15) \u0219i \u00een capitolul 17, a\u0219a cum am v\u0103zut duminica trecut\u0103, \u00een episodul Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Identitatea lui Isus pus\u0103 \u00een discu\u021bie.<\/strong> \u00cen pasajul nostru, tema identit\u0103\u021bii lui Isus este central\u0103 \u0219i constituie firul conduc\u0103tor, \u00eencep\u00e2nd cu nerecunoa\u0219terea lui Isus, confundat cu o fantom\u0103, \u0219i continu\u00e2nd cu un dialog \u00eentre Isus \u0219i Petru despre identitatea sa (v. 27.28) pentru a ajunge la afirma\u021bia solemn\u0103: \u201eTu e\u0219ti cu adev\u0103rat Fiul lui Dumnezeu\u201d, care \u00eencheie episodul. \u00cen ambele cazuri, ucenicii se afl\u0103 \u00eentr-o barc\u0103; o dificultate este eviden\u021biat\u0103: furtuna \u00een Matei 8 \u0219i v\u00e2ntul din fa\u021b\u0103 \u00een pasajul nostru; \u00een ambele pasaje, ucenicii se tem, iar \u00een cel de-al doilea pasaj, Petru este cel care se teme \u00een mod deosebit (v. 30).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen ambele pasaje ucenicii se tem, iar \u00een cel de-al doilea pasaj este Petru cel care o tr\u0103ie\u0219te \u00een mod deosebit (v. 30); frica d\u0103 na\u0219tere unei cereri de salvare din partea Domnului: \u201eSalveaz\u0103-ne, Doamne!\u201d (8,25), \u201eDoamne, salveaz\u0103-m\u0103!\u201d (14,30); Isus mustr\u0103 frica \u0219i lipsa de credin\u021b\u0103 a ucenicilor cu dou\u0103 expresii aproape identice: \u201eDe ce v\u0103 teme\u021bi, oameni cu pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103?\u201d (8,26), \u201eOm cu pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103, de ce ai ezitat?\u201d (14,31).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen sf\u00e2r\u0219it, episoadele se \u00eencheie cu tema identit\u0103\u021bii lui Isus: \u201eCine este acesta, de care p\u00e2n\u0103 \u0219i v\u00e2nturile \u0219i marea \u00eel ascult\u0103?\u201d (8,27); \u201eCu adev\u0103rat tu e\u0219ti Fiul lui Dumnezeu!\u201d (14,33). Principalele diferen\u021be sunt constituite de rolul lui Petru \u0219i de afirma\u021bia final\u0103 de credin\u021b\u0103 din cartea noastr\u0103, care ia locul \u00eentreb\u0103rii finale din episodul furtunii (\u201eCine este omul acesta?\u201d). \u00cen mod semnificativ, aceste dou\u0103 elemente constituie, de asemenea, principalele ad\u0103ugiri ale primei evanghelii \u00een compara\u021bie cu Evanghelia lui Marcu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Fric\u0103 \u0219i pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103.<\/strong> Reac\u021bia ucenicilor la vederea lui Isus este de \u00een\u021beles; ei cred c\u0103 au halucina\u021bii sau c\u0103 v\u0103d un spirit. Umblarea pe ap\u0103 a lui Isus este repetat\u0103 de dou\u0103 ori, ca \u0219i cum ar sublinia veridicitatea ei: ucenicii v\u0103d scena (v. 26), dar naratorul \u00eel informase deja mai devreme pe cititor despre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 (v. 25). Accentul pus pe \u201ea vedea\u201d, \u201e\u0219ocul\u201d provocat \u00een r\u00e2ndul ucenicilor, invita\u021bia de a nu se teme, precum \u0219i utilizarea expresiei \u201eEu sunt\u201d (v. 27) \u0219i concluzia constituit\u0103 de o revela\u021bie a identit\u0103\u021bii lui Isus, toate acestea sunt elemente tipice mai degrab\u0103 ale teofaniei dec\u00e2t ale povestirii miraculoase, \u0219i tocmai \u00een acest fel trebuie interpretat pasajul nostru. Foarte important este \u0219i caracterul dinamic al textului: este pres\u0103rat cu verbe de mi\u0219care sau, mai precis, de apropiere: Isus se \u00eendreapt\u0103 spre ucenici \u0219i Petru se \u00eendreapt\u0103 spre Isus, cu diferen\u021ba c\u0103 Isus reu\u0219e\u0219te s\u0103 ajung\u0103 la ucenici \u00een finalul textului \u0219i restabile\u0219te lini\u0219tea, \u00een timp ce Petru, din cauza lipsei sale de credin\u021b\u0103, nu reu\u0219e\u0219te \u00een inten\u021bia sa \u0219i trebuie s\u0103 fie ridicat de Isus. V\u00e2ntul, capabil s\u0103 mi\u0219te lucrurile \u0219i s\u0103 fac\u0103 marea s\u0103 se mi\u0219te, este cauza \u0219i simbolul a ceea ce zdruncin\u0103 credin\u021ba lui Petru, stabilitatea sa, iar acesta \u00eencepe s\u0103 se scufunde \u00een mare. Din aceast\u0103 situa\u021bie de pericol fizic, dar simbolic \u0219i spiritual, Isus trebuie s\u0103-l salveze, dar nu-l scute\u0219te de o mustrare pentru lipsa sa de credin\u021b\u0103. Credin\u021ba lui Petru, a\u0219a cum va deveni \u0219i mai evident mai t\u00e2rziu, nu este \u00eenc\u0103 la nivelul resurselor, nu este \u00eenc\u0103 de natur\u0103 s\u0103 \u00eendure dificult\u0103\u021bile \u0219i s\u0103 \u00eenving\u0103 temerile (Mt 16,22-23; 26,69-75): credin\u021ba este pu\u021bin\u0103 pentru c\u0103 este fragil\u0103, un mic v\u00e2nt, frica de suferin\u021b\u0103 (a lui sau a Maestrului s\u0103u) este suficient\u0103 pentru ca ea s\u0103 cedeze. Acela\u0219i cuv\u00e2nt ebraic \u201eamin\u201d, pe care \u00een Evanghelii \u00eel g\u0103sim tradus prin \u201e\u00een adev\u0103r\u201d, are \u0219i el valoarea de afirmare a credin\u021bei \u0219i a \u00eencrederii \u00een Dumnezeu, dar con\u021bine \u0219i sensul de \u201ea rezista\u201d: credin\u021ba este astfel dac\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 reziste la intemperiile vie\u021bii. Iat\u0103 de ce Petru este mustrat: credin\u021ba lui era slab\u0103 \u0219i de aceea frica \u0219i \u00eendoiala au putut s\u0103 se instaleze.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\uf0fe Recunoa\u0219terea m\u00e2ntuitoare.<\/strong> Afirma\u021bia final\u0103 a credin\u021bei este pe c\u00e2t de surprinz\u0103toare \u00een contextul pasajului (\u00een m\u0103sura \u00een care este total opus\u0103 repro\u0219ului adresat lui Petru ca om cu pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103), pe at\u00e2t de lipsit\u0103 de o motiva\u021bie explicit\u0103: dac\u0103 \u00eenainte motivul fricii era clar exprimat (\u201ev\u0103z\u00e2ndu-l cum umbla pe mare\u201d, \u201ev\u0103z\u00e2nd c\u0103 v\u00e2ntul era puternic\u201d), acum nu este explicitat ce a declan\u0219at afirma\u021bia de credin\u021b\u0103, dac\u0103 a fost mersul pe ap\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-l pe Petru f\u0103c\u00e2nd acela\u0219i lucru, sau \u00eencetarea v\u00e2ntului. Aceast\u0103 lips\u0103 de explica\u021bii are rolul de a concentra aten\u021bia asupra con\u021binutului \u00een sine, identitatea lui Isus, \u0219i reprezint\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebarea pe care \u0219i-o puseser\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul episodului amintit mai sus, al potolirii furtunii: \u201eCine este acesta, \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u0219i v\u00e2nturile \u0219i marea \u00eel ascult\u0103?\u201d. R\u0103spunsul este dat chiar de discipoli, dar dup\u0103 mult timp petrecut cu Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 548\/iulie-august 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Julius von Klever, <em>Isus merg\u00e2nd pe ape<\/em><\/p>\n<p>Hits: 99<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN 13 AUGUST 2023\u00a0 MERG\u00c2ND \u00ceN \u00ceNT\u00c2MPINAREA DOMNULUI CARE VINE Prima lectur\u0103 din aceast\u0103 duminic\u0103 se [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":33961,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33960"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33960"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33964,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33960\/revisions\/33964"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33961"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}