{"id":33672,"date":"2023-07-09T00:18:57","date_gmt":"2023-07-08T21:18:57","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=33672"},"modified":"2023-07-09T00:18:57","modified_gmt":"2023-07-08T21:18:57","slug":"bucurati-va-laudati-l-pe-domnul-meditatie-pentru-duminica-a-xiv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/07\/09\/bucurati-va-laudati-l-pe-domnul-meditatie-pentru-duminica-a-xiv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eBucura\u021bi-v\u0103, l\u0103uda\u021bi-l pe Domnul\u201d- medita\u021bie pentru Duminica a XIV-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XIV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>9 IULIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>BUCURA\u021aI-V\u0102, L\u0102UDA\u021aI PE DOMNUL<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103<\/em><\/strong> din aceast\u0103 duminic\u0103, luat\u0103 din cartea profetului Zaharia, ne prezint\u0103 o invita\u021bie la bucurie cu ocazia intr\u0103rii regelui \u00een cetatea sa, Ierusalim, dup\u0103 victorie; un rege dup\u0103 voia lui Dumnezeu. \u00cen <strong><em>evanghelie<\/em><\/strong> g\u0103sim aceast\u0103 bucurie \u00een rug\u0103ciunea de laud\u0103 a lui Isus c\u0103tre Tat\u0103l; o rug\u0103ciune \u00een care Isus se declar\u0103 destinatarul oric\u0103rui dar de la Tat\u0103l \u0219i intermediarul cunoa\u0219terii sale, a\u0219a cum regele pentru Israel era executantul justi\u021biei divine. <strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong>, luat\u0103 din Scrisoarea c\u0103tre Romani, ne conduce \u00een jurul contrastului dintre carne \u0219i Duhul lui Dumnezeu, o incompatibilitate care nu permite niciun compromis \u00een cuvintele lui Paul, care merge p\u00e2n\u0103 la a afirma c\u0103 via\u021ba dup\u0103 carne provoac\u0103 moartea, \u00een timp ce via\u021ba \u00een Duh deschide spre via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>JUGUL MEU E DULCE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Imaginea jugului &#8211; pe care o g\u0103sim \u00een evanghelia de ast\u0103zi &#8211; risc\u0103 s\u0103 fie pu\u021bin \u00een\u0219el\u0103toare: ea ne duce imediat cu g\u00e2ndul, de fapt, la jugul sclaviei, al subjug\u0103rii, al asupririi&#8230; Jugul care blocheaz\u0103, care umile\u0219te, care \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se mi\u0219te&#8230; Este aceasta ceea ce Isus ne pune \u00een fa\u021b\u0103?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dac\u0103 ne g\u00e2ndim pu\u021bin, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103, \u00een general, jugul este folosit pentru a c\u0103ra ceva greu \u00een doi sau mai mul\u021bi, nu singur.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i tocmai acest lucru ne este oferit de Domnul. El a venit s\u0103 ia jugul nostru: tot ceea ce ne \u00eempov\u0103reaz\u0103 \u0219i ne \u00eengreuneaz\u0103 existen\u021ba, tot ceea ce ne face s\u0103 ne lupt\u0103m pentru a ne descurca, zi de zi. El s-a f\u0103cut om tocmai pentru asta, pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i foamea \u0219i setea noastr\u0103, bolile \u0219i pierderile noastre, fragilitatea noastr\u0103 \u0219i obstacolele pe care le \u00eent\u00e2lnim. Nimic nu-i este necunoscut despre condi\u021bia uman\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar el a venit nu doar pentru a cunoa\u0219te ceea ce ne doare, ci \u0219i pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i durerile noastre. Singuri, am risca s\u0103 ne l\u0103s\u0103m cople\u0219i\u021bi de triste\u021be \u0219i descurajare sau s\u0103 ne pr\u0103bu\u0219im sub mormanul de durere \u0219i de trud\u0103 pe care trebuie s\u0103-l tragem dup\u0103 noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El nu se eschiveaz\u0103 de la sarcina noastr\u0103. El nu ne scute\u0219te de suferin\u021b\u0103. La asta se a\u0219teapt\u0103 cei care au o viziune magic\u0103 \u0219i copil\u0103reasc\u0103 asupra m\u00e2ntuirii cre\u0219tine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen schimb, Isus, Cel R\u0103stignit \u0219i \u00cenviat, vine al\u0103turi de noi pentru a ne sprijini: pentru a ne vindeca, pentru a ne da putere, pentru a lua asupra Sa cea mai mare parte a dificult\u0103\u021bilor noastre. De aceea, jugul pe care ni-l propune este bl\u00e2nd \u0219i povara lui u\u0219oar\u0103&#8230; nu pentru c\u0103 poverile dispar, ci pentru c\u0103 \u0219i le asum\u0103 \u00eempreun\u0103 cu noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i acesta este \u0219i izvorul solidarit\u0103\u021bii cre\u0219tine: a tr\u0103i prezen\u021ba consolatoare a lui Cristos \u00eenseamn\u0103 \u0219i a con\u0219tientiza dramele at\u00e2tor fra\u021bi \u0219i surori \u0219i a \u00eencerca s\u0103 particip\u0103m la luptele \u0219i suferin\u021bele lor, a\u0219a cum Isus a f\u0103cut \u0219i face cu noi. Cei care au fost acolo \u0219tiu s\u0103 recunoasc\u0103 imediat indicatorii esen\u021biali! Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul de a fi g\u0103sit un tovar\u0103\u0219 de drum te determin\u0103 s\u0103 fii tovar\u0103\u0219ul de drum al celor care sunt lipsi\u021bi de el.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eCei mici\u201d despre care vorbe\u0219te Isus sunt tocmai cei care au g\u0103sit \u00een el ajutor \u0219i m\u00e2ng\u00e2iere, lumin\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103. Ei intr\u0103 \u00een \u201elogica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d nu prin discursuri savante, ci prin inim\u0103, care le face m\u00e2inile active, harnice \u0219i solidare.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211; <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>CREDIN\u021aA CELOR SIMPLI \u0218I EVLAVIA POPULAR\u0102.<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>O RESURS\u0102 PENTRU BISERIC\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Francesco Zaccaria<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu de pu\u021bine ori, \u00een ochii preo\u021bilor \u0219i teologilor, expresiile de pietate popular\u0103 par a fi deficitare \u00een raport cu o credin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 matur\u0103: pare s\u0103 le lipseasc\u0103 hrana Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu sau angajamentul constant \u00een via\u021ba eclezial\u0103, par s\u0103 fie lipsite de con\u021binut teologic, de referin\u021be liturgice, expresii ale unei credin\u021be superficiale, folclorice sau chiar supersti\u021bioase. La o privire mai atent\u0103, \u00eens\u0103, ar trebui s\u0103 se pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 o astfel de judecat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, Papa Francisc, pornind de la documentul de la <em>Aparecida<\/em>, consider\u0103 c\u0103 pietatea popular\u0103 este o expresie a credin\u021bei autentice, un mod legitim de a fi Biseric\u0103, \u201eo spiritualitate \u00eentruchipat\u0103 \u00een cultura celor simpli\u201d (<em>Evangelii Gaudium <\/em>abreviat <em>EG<\/em> 124).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Rafael Tello, unul dintre p\u0103rin\u021bii teologiei poporului argentinian, pe care Papa Francisc \u00eel citeaz\u0103, folose\u0219te distinc\u021bia etic\u0103 a celor trei dimensiuni ale actului de credin\u021b\u0103: <em>credere Deum<\/em>, <em>credere Deo<\/em> \u0219i <em>credere in Deum<\/em> pentru a fundamenta aceast\u0103 legitimitate a credin\u021bei exprimate de pietatea popular\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Potrivit lui Tello, pietatea popular\u0103 pune accentul pe \u00eencrederea \u00een autoritatea lui Dumnezeu (<em>credere Deo<\/em>) \u0219i pe tensiunea omului fa\u021b\u0103 de Dumnezeu (<em>credere in Deum<\/em>), \u00een timp ce las\u0103 \u00een umbr\u0103 explica\u021bia ra\u021bional\u0103 a adev\u0103rurilor revelate (<em>credere Deum<\/em>). Cu toate acestea, tocmai apropierea de Dumnezeu \u0219i d\u0103ruirea de sine, adic\u0103 <em>credere Deo<\/em> \u0219i <em>credere in Deum<\/em>, sunt elementele cele mai decisive ale actului de credin\u021b\u0103<a href=\"applewebdata:\/\/998CDA03-98C0-46FE-91EE-07F9C71DF87C#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, pare plauzibil s\u0103 interpret\u0103m formele de evlavie popular\u0103 ca expresii ale unei credin\u021be care pune accentul pe dependen\u021ba \u0219i \u00eencrederea \u00een Dumnezeu, adesea legate de o situa\u021bie de s\u0103r\u0103cie, suferin\u021b\u0103 \u0219i dificultate. Este credin\u021ba v\u0103duvei s\u0103race, l\u0103udat\u0103 de Isus, care \u00ee\u0219i \u00eencredin\u021beaz\u0103 cei doi b\u0103nu\u021bi \u00een vistieria templului \u0219i, cu ei, \u00ee\u0219i pred\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu (cf. Mc 12, 38-44). \u00cen imaginea acestei v\u0103duve, putem vedea credin\u021ba exprimat\u0103 prin gesturi de evlavie popular\u0103, cum ar fi aprinderea unei lum\u00e2n\u0103ri \u00een fa\u021ba unei imagini a lui Padre Pio, participarea la o procesiune de Vinerea Mare sau un scurt pelerinaj la sanctuarul din propria \u021bar\u0103. Chiar \u0219i aceste expresii simple \u0219i populare pot exprima o credin\u021b\u0103 sincer\u0103, care \u0219tie s\u0103 se \u00eencredin\u021beze \u0219i s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 lui Dumnezeu, chiar dac\u0103 nu cunoa\u0219te bine sau nu a aprofundat con\u021binuturile credin\u021bei. Iat\u0103 de ce, a\u0219a cum scria cardinalul Bergoglio de atunci \u00een prefa\u021ba volumului citat, \u201enu mai putem trata pietatea popular\u0103 ca pe Cenu\u0219\u0103reasa casei\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin urmare, este necesar s\u0103 dep\u0103\u0219im o interpretare dihotomic\u0103 a rela\u021biei dintre expresiile oficiale \u0219i cele populare ale credin\u021bei, pentru a intra \u00eentr-o rela\u021bie de circularitate, pe care o putem defini \u0219i ca \u201eevanghelizare reciproc\u0103\u201d. Pe de o parte, este important s\u0103 se reaminteasc\u0103 rolul Sfintei Scripturi, al liturghiei, al catehezei \u0219i al teologiei, care trebuie s\u0103 integreze elementele piet\u0103\u021bii populare \u0219i s\u0103 evite anumite riscuri, cum ar fi afirmarea unui raport corect \u00eentre credin\u021b\u0103 \u0219i ra\u021biune \u0219i evitarea derapajelor spre miraculozitate sau fideism, risc care a devenit deosebit de evident \u00een vremuri de pandemie, c\u00e2nd, prin anumite forme de pietate popular\u0103, au fost vehiculate \u0219i atitudini ira\u021bionale \u0219i anti\u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, nu trebuie uitat c\u0103 pietatea popular\u0103 are o \u201efor\u021b\u0103 evanghelizatoare\u201d (cf<em>. EG<\/em> 122-126) specific\u0103, care trebuie salutat\u0103 \u0219i care poate fi o resurs\u0103 pentru a duce vestirea Evangheliei \u00een lumea de ast\u0103zi, dar \u0219i pentru a ajuta \u00eentreaga Biseric\u0103 s\u0103 redescopere forme evanghelice de via\u021b\u0103 eclezial\u0103. \u00cen acest scurt spa\u021biu nu putem dec\u00e2t s\u0103 suger\u0103m c\u00e2teva idei care ne vin din pietatea popular\u0103 \u0219i care pot fi de ajutor Bisericii \u00een dep\u0103\u0219irea anumitor riscuri \u0219i tenta\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cempotriva riscului de \u201eintelectualizare\u201d \u0219i \u201espiritualizare\u201d a cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, pietatea popular\u0103 ne red\u0103 caracteristicile unei credin\u021be cre\u0219tine care implic\u0103 toate dimensiunile persoanei, inclusiv cele care implic\u0103 emo\u021biile, corpul, comunicarea non-verbal\u0103: pl\u00e2nsul \u00een timpul unei procesiuni, aplauzele la ie\u0219irea unei imagini sfinte, mersul \u00een pelerinaj etc. sunt ac\u021biuni care ne reamintesc c\u0103 experien\u021ba credin\u021bei trebuie s\u0103 ating\u0103 toate dimensiunile vie\u021bii \u0219i ale persoanei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cempotriva riscului de \u201eprivatizare\u201d a credin\u021bei, unele expresii de evlavie popular\u0103 ne reamintesc experien\u021ba rela\u021bional\u0103 \u0219i comunitar\u0103 necesar\u0103 a credin\u021bei cre\u0219tine: s\u0103rb\u0103torile populare, confreriile, grupurile de rug\u0103ciune etc. pot fi o ocazie de a ne reaminti c\u0103 m\u0103rturia Evangheliei este \u00eentotdeauna o experien\u021b\u0103 sinodal\u0103 \u0219i eclezial\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cempotriva riscului de \u201eclericalism\u201d, diversele expresii de evlavie popular\u0103 subliniaz\u0103 rolul conduc\u0103tor al credincio\u0219ilor laici \u0219i \u00een special al femeilor \u00een comunitatea cre\u0219tin\u0103: diverse practici de evlavie popular\u0103 (pelerinaje, rug\u0103ciuni, rituri&#8230;), \u00een care rolul conduc\u0103tor este \u00eencredin\u021bat laicilor \u0219i femeilor, ne reamintesc cum slujirea, animarea \u0219i conducerea \u00een biseric\u0103 au expresii diferite \u0219i plurale, la fel cum sunt diferite carismele puse \u00een slujba comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Preo\u021bii \u0219i comunit\u0103\u021bile au sarcina de a discerne pietatea popular\u0103 \u201ecu privirea bunului P\u0103stor, care nu caut\u0103 s\u0103 judece, ci s\u0103 iubeasc\u0103\u201d <em>(EG<\/em> 125), structurile, practicile de via\u021b\u0103 eclezial\u0103 \u0219i comunicarea Evangheliei \u00eenc\u00e2t s\u0103 se converteasc\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 mai evanghelice, deoarece chiar \u0219i \u00een experien\u021bele de credin\u021b\u0103 ale celor simpli \u0219i s\u0103raci suntem chema\u021bi s\u0103 primim \u201e\u00een\u021belepciunea misterioas\u0103 pe care Dumnezeu vrea s\u0103 ne-o comunice prin ei\u201d (<em>EG<\/em> 198).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103: <\/em><\/strong>Profetul anun\u021b\u0103 un paradox: un rege victorios, dar umil, care nu c\u0103l\u0103re\u0219te pe un arm\u0103sar, ci pe un m\u0103gar obi\u0219nuit. Cu toate acestea, cu autoritatea sa, el va instaura pacea universal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Psalmul responsorial: <\/em><\/strong>Psalmul relateaz\u0103 lauda personal\u0103 a autorului, care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eei implice \u0219i pe ceilal\u021bi \u00eentr-o celebrare coral\u0103 a Dumnezeului lui Israel, cel care \u00eei iube\u0219te pe cei mai mici \u0219i pe cei mai slabi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong><em>A doua lectur\u0103: <\/em><\/strong>Apostolul completeaz\u0103 tabloul singularit\u0103\u021bii lui Dumnezeu, care cere originalitatea celui care crede \u00een el, cu dihotomia dintre carne \u0219i Duh, invit\u00e2nd la a tr\u0103i sub st\u0103p\u00e2nirea celui din urm\u0103, realiz\u00e2nd astfel invita\u021bia Domnului Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia: <\/em><\/strong>Matei, raport\u00e2nd imnul de bucurie exprimat de Isus, ni-l prezint\u0103 pe Domnul \u00eentr-un act de \u00eencredere \u0219i de laud\u0103 fa\u021b\u0103 de Tat\u0103l \u0219i de acceptare fa\u021b\u0103 de orice membru al umanit\u0103\u021bii, care, epuizat, caut\u0103 revigorarea vie\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest scurt pasaj din cartea lui Zaharia face parte dintr-un lung oracol \u00een care puterea lui Dumnezeu se manifest\u0103 at\u00e2t ca o cucerire a na\u021biunilor str\u0103ine (9, 4), c\u00e2t \u0219i ca putere, ap\u0103rare \u0219i m\u00e2ntuire pentru poporul ales (9, 16). \u00centregul capitol folose\u0219te un limbaj militar, iar pasajul nostru nu face excep\u021bie, av\u00e2nd \u00een vedere referirile la regi, carele de r\u0103zboi, arcuri, pace, st\u0103p\u00e2nire etc.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Primul verset este introdus de un paralelism str\u00e2ns \u00eentre elementele primelor dou\u0103 propozi\u021bii: \u201eexulta\u021bi\/joac\u0103-te\u201d; \u201efiica Sionului\/fiica Ierusalimului\u201d. \u201eExulta\u021bi\u201d \u0219i \u201ebucura\u021bi-v\u0103\u201d sunt aproape sinonime, la fel ca \u0219i \u201efiica Sionului\u201d \u0219i \u201efiica Ierusalimului\u201d, dac\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 Sionul este muntele pe care se afl\u0103 Ierusalimul. Acest paralelism \u00eent\u0103re\u0219te imperativul \u201ebucur\u0103-te\u201d cu care \u00eencepe pasajul nostru. Este semnificativ faptul c\u0103 Zaharia folose\u0219te din nou expresia \u201efiica Sionului\u201d \u00eentr-un verset din capitolul al doilea, care are mai multe asonan\u021be cu al nostru: \u201eBucur\u0103-te, bucur\u0103-te, fiica Sionului, c\u0103ci iat\u0103, vin s\u0103 locuiesc \u00een mijlocul t\u0103u\u201d (2, 14). Pe l\u00e2ng\u0103 folosirea expresiei \u201efiica Sionului\u201d, g\u0103sim de fapt dou\u0103 imperative asem\u0103n\u0103toare cu cele din pasajul nostru, \u0219i anume \u201ebucura\u021bi-v\u0103\u201d \u0219i \u201eexulta\u021bi\u201d (verbul ebraic este diferit de cel folosit \u00een pasajul nostru), iar motivul exalt\u0103rii este dat de venirea cuiva: a regelui, \u00een pasajul nostru, \u0219i a Domnului, \u00een capitolul al doilea. Regele din pasajul nostru trebuie de asemenea identificat cu Domnul? \u00centrebarea este complicat\u0103, mai ales c\u0103 datarea acestui pasaj este dezb\u0103tut\u0103. El ar putea fi al lui Zaharia \u00eensu\u0219i (sf\u00e2r\u0219itul secolului al VI-lea \u00ee.Cr.) sau chiar data din timpul campaniilor lui Alexandru cel Mare (sf\u00e2r\u0219itul secolului al IV-lea). Deoarece este imposibil \u00een acest context s\u0103 \u00eel evalu\u0103m, ne limit\u0103m s\u0103 p\u0103str\u0103m doar sugestia c\u0103 regele despre care se vorbe\u0219te ar putea fi Domnul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exultarea la care este invitat\u0103 fiica Sionului (\u0219i deci poporul) este motivat\u0103 tocmai de sosirea acestui rege care este prezentat ca fiind \u201edrept, victorios \u0219i umil\u201d. Aceste trei caracteristici ale regelui nu sunt exclusive pasajului nostru. Regele drept este cel care exercit\u0103 judecata \u0219i dreptatea (\u201e\u00cen zilele acelea \u0219i \u00een vremea aceea voi aduce pentru David un l\u0103star drept, care va exercita judecata \u0219i dreptatea pe p\u0103m\u00e2nt\u201d, Ier 33, 15). Regele victorios este regele David care \u00eenvinge pe Goliat, nu datorit\u0103 puterii sale, ci pentru c\u0103 Dumnezeu \u00eei d\u0103 victoria (1Sam 17,45-46.47b).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest sens, este relevant s\u0103 observ\u0103m c\u0103 termenul ebraic pe care \u00eel g\u0103sim tradus prin \u201evictorios\u201d este \u00een sine un participiu pasiv a c\u0103rui traducere literal\u0103 ar fi \u201eeste salvat [de Dumnezeu]\u201d: regele trebuie s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i Domnul este cel care \u00eei va pune pe du\u0219mani \u00een m\u00e2inile sale. Regele smerit este cel care recunoa\u0219te distan\u021ba dintre el \u0219i Dumnezeu \u0219i care \u201etremur\u0103 la cuv\u00e2ntul s\u0103u\u201d (\u201eLa cine m\u0103 voi uita? La cel smerit, la cel al c\u0103rui duh este m\u00e2hnit \u0219i la cel care tremur\u0103 la cuv\u00e2ntul meu\u201d). De aceea, nu este surprinz\u0103tor c\u0103 versetele noastre, \u0219i \u00een special imaginea regelui care intr\u0103 \u00een Ierusalim pe un m\u0103gar, au fost interpretate \u00een cheie mesianic\u0103 de c\u0103tre evangheli\u0219ti \u00een episodul ultimei intr\u0103ri a lui Isus \u00een Ierusalim (Mt 21, 5; Ioan 12, 15). Descrierea acestui rege este cea a unui rege \u201edrept \u0219i victorios\u201d (Ier 33, 15-16): el este salvat \u0219i nu un salvator. Regele nu este cel din 1Sam 8, 20; 9, 2, ci este cel din 1Sam 17, 38-39 \u0219i 2Sam 5, 17-25, numai c\u0103 Dumnezeu este \u201esalvatorul\u201d, \u201ebiruitorul\u201d. Imaginea regelui umil, c\u0103lare pe un m\u0103gar, aminte\u0219te de intrarea lui Isus \u00een Ierusalim, umilin\u021ba este o condi\u021bie pentru a avea \u00eencredere \u00een Dumnezeu, mai ales \u00een rege (1 Sam 25, 20).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea \u00een scrisorile sale, Paul se joac\u0103 cu opozi\u021bii sau, mai degrab\u0103 &#8211; \u00een acest caz &#8211; cu alegeri de teren. Tema este cea a domina\u021biei, a apartenen\u021bei. Traducerea primei p\u0103r\u021bi a v. 9 nu este lipsit\u0103 de ambiguitate. Ceea ce se traduce prin: \u201eNu sunte\u021bi sub st\u0103p\u00e2nirea c\u0103rnii, ci a Duhului\u201d este tradus de al\u021bii prin: \u201eNu sunte\u021bi \u00een rela\u021bie cu carnea, ci cu Duhul\u201d sau, mai simplu: \u201eNu sunte\u021bi \u00een carne, ci \u00een Duh\u201d (aceasta din urm\u0103 ar fi traducerea \u00een limba greac\u0103). Leg\u0103tura dintre cre\u0219tin (interlocutorul c\u0103ruia Paul i se adreseaz\u0103) \u0219i Duhul \u0219i nu trupul este evident\u0103; modul \u00een care aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 se realizeaz\u0103 \u0219i se manifest\u0103 este mai pu\u021bin clar. Paul subliniaz\u0103 modul \u00een care locuirea Duhului Sf\u00e2nt, \u0219i deci botezul, are efecte existen\u021biale, vitale pentru cre\u0219tin. <em>Tertium non datur:<\/em> fie omul este locuit de Duhul lui Dumnezeu, fie este locuit de p\u0103cat. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 Paul folose\u0219te verbul <em>oik\u00e9\u014d<\/em> de cinci ori \u00een Scrisoarea c\u0103tre Romani: de dou\u0103 ori \u00een pasajul nostru (8, 9.11), unde subiectul este \u201eDuhul lui Dumnezeu\u201d, \u0219i de trei ori anterior, \u00een capitolul al \u0219aptelea, unde subiectul este, dimpotriv\u0103, \u201ep\u0103catul\u201d (7, 16-20, \u00een special \u00een vv. 17.18.20).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen capitolul al \u0219aptelea, opozi\u021bia era aparent \u00eentre p\u0103cat \u0219i bine; \u00een capitolul al optulea vedem c\u0103 opozi\u021bia nu este at\u00e2t cu \u201ebinele\u201d, c\u00e2t cu Duhul lui Dumnezeu. Iar acest lucru este relevant din punct de vedere teologic, deoarece, a\u0219a cum se afirm\u0103 \u00een capitolul al \u0219aptelea, binele nu este la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103 (chiar Isus \u00eensu\u0219i afirmase c\u0103 numai Dumnezeu este bun, Mc 10, 18), motiv pentru care este nevoie de Duhul lui Dumnezeu, care \u201evine s\u0103 ne ajute \u00een sl\u0103biciunea noastr\u0103\u201d (Rom 8, 26). Duhul lui Dumnezeu care locuie\u0219te \u00een noi este \u201egelos\u201d \u0219i nu las\u0103 loc \u201ec\u0103rnii\u201d. Pentru Paul, acolo unde se afl\u0103 Duhul, nu este loc pentru carne, pasiuni sau p\u0103cat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen v. 11, \u00een care apar toate cele trei persoane ale Preasfintei Treimi, exist\u0103 multe repet\u0103ri, at\u00e2t de multe \u00eenc\u00e2t nu sunt imediat inteligibile. Referirea la \u201eDuhul\u201d care \u201elocuie\u0219te \u00een voi\u201d, prezent\u0103 la \u00eenceputul \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul versetului, constituie o includere, un cadru, a c\u0103rui func\u021bie este de a ne invita s\u0103 citim totul \u00een lumina acestui mister al locuirii Duhului \u00een cei boteza\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Repetarea lui \u201evoi\u201d, la care se adaug\u0103 folosirea lui \u201etrupurile voastre muritoare\u201d, arat\u0103 cum \u00eenvierea prive\u0219te persoana \u00een \u00eentregime. Dumnezeu \u00eensu\u0219i este men\u021bionat de dou\u0103 ori, nu direct, ci cu referire la \u00eenvierea lui Cristos (\u201ecel care l-a \u00eenviat pe Cristos din mor\u021bi\u201d), ca \u0219i cum acesta ar fi ceea ce \u00eel identific\u0103. Leg\u0103tura dintre Duh, \u00eenviere \u0219i via\u021b\u0103 este clar\u0103 \u00een v.11, o via\u021b\u0103 care nu poate veni de la \u201ecarne\u201d (<em>sarx<\/em>) (\u00een\u021beleas\u0103 at\u00e2t \u00een sens material, c\u00e2t \u0219i ca sinonim pentru p\u0103cat), ci doar de la cel care este capabil s\u0103 \u201edea via\u021b\u0103\u201d chiar \u0219i trupurilor \u201emuritoare\u201d, adic\u0103 \u00een sine \u201edestinate mor\u021bii\u201d. Acest ultim aspect al faptului de a fi \u201e\u00een sine destinat mor\u021bii\u201d, deja introdus \u00een v.11, este reluat \u00een v.12-13: \u201eDac\u0103 tr\u0103i\u021bi dup\u0103 trup, ve\u021bi muri\u201d. Carnea, spre deosebire de Dumnezeu, nu poate da \u201evia\u021b\u0103\u201d, iar Paul \u00eei invit\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe romani s\u0103 ia act de acest lucru \u0219i s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 faptul c\u0103 nu are nicio datorie fa\u021b\u0103 de p\u0103cat, fa\u021b\u0103 de carne \u0219i fa\u021b\u0103 de pasiuni. A tr\u0103i ca unul care trebuie s\u0103 urmeze p\u0103catul ar fi o cale sigur\u0103 spre \u201emoarte\u201d. Singurul mod de a tr\u0103i este de a \u201edesfiin\u021ba lucr\u0103rile trupului prin Duhul\u201d sau, pentru a folosi o expresie din lectura a doua de duminica trecut\u0103: \u201econsider\u0103-te mort fa\u021b\u0103 de p\u0103cat\u201d (Rom 6, 11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul evanghelic de ast\u0103zi se concentreaz\u0103 pe \u201ecei mici\u201d (\u00een prima parte) \u0219i pe cei \u201eobosi\u021bi \u0219i asupri\u021bi\u201d (\u00een a doua parte), categorii de oameni care trebuie descifrate pentru a \u00een\u021belege textul evanghelic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Rolul celor mici.<\/em><\/strong> \u00cen Vechiul Testament, \u0219i \u00een special \u00een c\u0103r\u021bile profetice, termenul <em>anawim<\/em> revine cu o anumit\u0103 frecven\u021b\u0103, indic\u00e2nd un anumit grup de evrei: cei s\u0103raci, cei mici, cei umili: \u201eC\u0103uta\u021bi-L pe Domnul, voi to\u021bi s\u0103racii p\u0103m\u00e2ntului\u201d (Sof 2, 3); \u201eCei umili se vor bucura din nou \u00een Domnul, cei s\u0103raci se vor bucura \u00een Sf\u00e2ntul lui Israel\u201d (Is 29, 19); \u201eDuhul Domnului [&#8230;] m-a trimis s\u0103 aduc vestea cea bun\u0103 s\u0103racilor\u201d (Is 61, 1). Termenul <em>anawim,<\/em> \u00een Vechiul Testament, p\u0103streaz\u0103 o referire la lipsa de avere, dar, \u00een predic\u021bia profetic\u0103, el \u00eei indic\u0103 pe cei c\u0103rora Dumnezeu le \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia \u00eentr-un mod special, pentru c\u0103 se \u00eencred \u00een el, se \u00eentorc la el. Acest lucru, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu este folosit termenul specific, este tipic pentru nara\u021biunea biblic\u0103 a istoriei lui Israel, cum ar fi strig\u0103tul, auzit de Dumnezeu, care \u00eencepe eliberarea evreilor din Egipt: \u201eIsraeli\u021bii gemeau din cauza sclaviei lor, strigau \u00een pl\u00e2ns \u0219i strig\u0103tul lor de sclavie s-a \u00een\u0103l\u021bat p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit jalea lor\u201d (Ex 2, 23-24). Nevoia, strig\u0103tul, pl\u00e2ngerea, jalea, asuprirea celui mic nu pot fi indiferente lui Dumnezeu, pentru c\u0103 Dumnezeu iube\u0219te.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cine este s\u0103racul, cel umil? Cel care nu este orgolios, cel care nu prad\u0103 pe al\u021bii, cel care, pentru a r\u0103m\u00e2ne fidel voin\u021bei lui Dumnezeu, accept\u0103 chiar s\u0103 fie obiectul unei asupriri, cel care \u0219tie c\u0103 tot ceea ce \u00eei permite s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ca \u0219i via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, este un dar gratuit de la Dumnezeu. \u00cen toate acestea, aspectul economic, de\u0219i prezent, este secundar, de\u0219i nu de pu\u021bine ori, a\u0219a cum bine exprim\u0103 Biblia, bog\u0103\u021bia poate fi un risc (Mt 19, 24).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen prima parte a pasajului nostru, cei mici sunt contrapu\u0219i celor \u00een\u021belep\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi, nu at\u00e2t pentru c\u0103 ignoran\u021ba ar fi o virtute (\u00een Biblie nu lipsesc invita\u021biile la c\u0103utarea \u00een\u021belepciunii, la transmiterea cuno\u0219tin\u021belor \u0219i la ai l\u0103uda pe cei care au calit\u0103\u021bi), c\u00e2t pentru c\u0103 cei care se consider\u0103 \u00een\u021belep\u021bi sunt mai degrab\u0103 cei care tind s\u0103 se ridice deasupra celorlal\u021bi, uneori chiar s\u0103 \u00eel critice pe Dumnezeu \u00eensu\u0219i (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la toate momentele \u00een care Isus este pus la \u00eencercare \u201epentru a avea de ce s\u0103-l acuze\u201d). Este evident c\u0103 Isus nu are \u00een vedere aici \u00een\u021belepciunea lui Dumnezeu, nici m\u0103car \u00een\u021belepciunea ca dar de la Dumnezeu, ci acea pseudo-\u00een\u021belepciune \u201euman\u0103\u201d (\u0219i nu \u201edivin\u0103\u201d) care \u00eel pune pe om la ad\u0103post de voin\u021ba lui Dumnezeu. Emblematice din acest punct de vedere sunt parabola sem\u0103n\u0103torului (\u00een care sem\u0103n\u0103torul nu selecteaz\u0103 minu\u021bios unde s\u0103 semene, ci seam\u0103n\u0103 \u201epeste tot\u201d) sau chemarea \u201et\u00e2n\u0103rului bogat\u201d (Mt 19, 19-26). E\u0219ecul, totu\u0219i, nu este garantat (tocmai pentru c\u0103 nu doar bog\u0103\u021bia material\u0103 este central\u0103): vame\u0219ul Matei\/Levi (Mt 9, 9), probabil \u00eenst\u0103rit ca vame\u0219, accept\u0103 chemarea lui Isus, la fel ca \u0219i Zaheu (19, 1-10). Ace\u0219tia, \u00een ciuda faptului c\u0103 sunt boga\u021bi, se dovedesc a fi mici \u0219i umili.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00centre micime \u0219i acceptare.<\/em><\/strong> Dup\u0103 ce am clarificat cine sunt \u201ecei mici\u201d \u0219i \u201ecei \u00een\u021belep\u021bi\u201d \u00een contextul biblic larg, este necesar s\u0103 ne oprim pu\u021bin asupra contextului imediat, deoarece pasajul nostru evanghelic este imediat precedat de dou\u0103 mustr\u0103ri str\u00e2ns legate de pasajul nostru. Prima mustrare (9, 7-19) se refer\u0103 la respingerea lui Ioan Botez\u0103torul \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, la cea a lui Isus \u00eensu\u0219i; a doua mustrare (9, 20-24) se refer\u0103 la respingerea cuv\u00e2ntului s\u0103u \u0219i la convertirea care a urmat \u00een ora\u0219ele Corazin, Betsaida \u0219i Cafarnaum. Nu lipsesc referin\u021bele textuale \u00eentre aceste pasaje. Referirea la \u00een\u021belepciune \u00een concluzia primei mustr\u0103ri, \u00een v. 19 (\u201e\u00cen\u021belepciunea a fost recunoscut\u0103 ca fiind dreapt\u0103 datorit\u0103 faptelor pe care le face\u201d), marcheaz\u0103 distan\u021ba fa\u021b\u0103 de \u201e\u00een\u021belep\u021bii\u201d din pasajul nostru, la fel cum atitudinea umilului, a omului mic este legat\u0103 &#8211; \u00een a doua mustrare &#8211; de referin\u021ba la sac \u0219i cenu\u0219\u0103 (\u201edac\u0103 minunile care s-au f\u0103cut printre voi s-ar fi petrecut \u00een Tir \u0219i Sidon, de mult s-ar fi convertit, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een sac \u0219i acoperi\u021bi cu cenu\u0219\u0103\u201d, v. 21). \u00cen\u021beleptul din pasajul nostru este cel care respinge anun\u021bul, persoana lui Isus, \u0219i astfel &#8211; incon\u0219tient sau nu &#8211; \u00eel respinge \u0219i pe Dumnezeu Tat\u0103l, al c\u0103rui mijlocitor necesar este Cristos (\u201enimeni nu-l cunoa\u0219te pe Fiul dec\u00e2t Tat\u0103l, \u0219i nimeni nu-l cunoa\u0219te pe Tat\u0103l dec\u00e2t Fiul \u0219i cel c\u0103ruia Fiul i-l va descoperi\u201d). Textul se \u00eenv\u00e2rte, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor av\u00e2nd \u00een vedere cele spuse, \u00een jurul temei accept\u0103rii \u00eens\u0103\u0219i a persoanei lui Isus care acord\u0103 r\u0103corire \u00eempreun\u0103 cu jugul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cele dou\u0103 sunt inseparabile pentru c\u0103 miza este \u00eens\u0103\u0219i adeziunea la via\u021ba lui Isus care, prezent\u00e2ndu-se ca \u201ebl\u00e2nd \u0219i smerit cu inima\u201d, se propune ca model al celor mici, al celor s\u0103raci cu duhul, al celor bl\u00e2nzi \u0219i al celor cu inima curat\u0103 din fericiri, el &#8211; de\u0219i este Dumnezeu &#8211; se prezint\u0103 ca primul dintre <em>anawim<\/em>.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong> TEHNICIENI, AGRICULTORI \u0218I C\u0102LUG\u0102RI<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Alberto Carrara<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 tot mai multe studii despre persoanele despre care se vorbe\u0219te mai mult \u00een perioada de var\u0103 dec\u00e2t \u00een alte perioade ale anului: \u00een timp ce (aproape) toat\u0103 lumea p\u0103r\u0103se\u0219te ora\u0219ele \u0219i localit\u0103\u021bile pentru a merge \u00een vacan\u021b\u0103, exist\u0103 persoane care p\u0103r\u0103sesc ora\u0219ele \u0219i localit\u0103\u021bile pentru a merge la \u021bar\u0103, nu pentru a lua concediu, ci pentru a munci. Cu c\u00e2t societatea cere mai mult, cu at\u00e2t mai mult e\u0219ti tentat s\u0103 nu dai ceea ce se cere, \u00een numele propriei senin\u0103t\u0103\u021bi \u0219i lini\u0219tei. Pentru a fi senin, trebuie s\u0103 te \u201e\u00eentorci\u201d, de la distan\u021ba maxim\u0103 fa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt &#8211; un computer are prea pu\u021bin de-a face cu un lan de gr\u00e2u &#8211; la proximitatea maxim\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Umanitatea, \u00een cele din urm\u0103, este o \u00eentoarcere la p\u00e2ntece, la p\u0103m\u00e2nt. Este o \u201econvertire\u201d secular\u0103 \u0219i o \u201econvertire\u201d social\u0103. S-ar putea face &#8211; \u0219i cred c\u0103 este \u0219i u\u0219or &#8211; un paralelism \u00eentre convertirea la credin\u021b\u0103 \u0219i alegerea ulterioar\u0103 de a tr\u0103i \u00een comunit\u0103\u021bi monahale, cu aceast\u0103 convertire \u0219i acest monahism laic. \u00cen ambele cazuri exist\u0103 o descoperire, adesea brusc\u0103 \u0219i sup\u0103r\u0103toare, o distan\u021bare, o c\u0103utare a unui \u201ealtundeva\u201d diferit \u0219i \u00eendep\u0103rtat, vital \u0219i revitalizant \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, o via\u021b\u0103 nou\u0103 \u0219i diferit\u0103 de cea de dinainte. C\u0103lug\u0103rii sunt de multe ori \u021b\u0103rani \u0219i, \u00een felul lor, \u021b\u0103ranii sunt c\u0103lug\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 547\/mai-iunie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/998CDA03-98C0-46FE-91EE-07F9C71DF87C#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> Cf. E.C. Bianchi, <em>Introduzione alla teologia del popolo. Profilo spirituale e teologico di Rafael Tello<\/em>, EMI, Bologna 2015, 169-230.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Jean-Hippolyte Flandrin,\u00a0<em>Intrarea lui Cristos \u00een Ierusalim<\/em><\/p>\n<p>Hits: 145<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A XIV-A DE PESTE AN 9 IULIE 2023 BUCURA\u021aI-V\u0102, L\u0102UDA\u021aI PE DOMNUL Prima lectur\u0103 din aceast\u0103 duminic\u0103, luat\u0103 din cartea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":33673,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33672"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33672"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33672\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33674,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33672\/revisions\/33674"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33673"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}