{"id":33491,"date":"2023-06-25T00:13:49","date_gmt":"2023-06-24T21:13:49","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=33491"},"modified":"2023-06-25T00:17:20","modified_gmt":"2023-06-24T21:17:20","slug":"in-timpul-incercarilor-dumnezeu-ii-ocroteste-pe-cei-alesi-meditatie-in-duminica-a-xii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/06\/25\/in-timpul-incercarilor-dumnezeu-ii-ocroteste-pe-cei-alesi-meditatie-in-duminica-a-xii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cen timpul \u00eencerc\u0103rilor, Dumnezeu \u00eei ocrote\u0219te pe cei ale\u0219i\u201d &#8211; Medita\u021bie \u00een Duminica a XII-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>25 IUNIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00ceN TIMPUL \u00ceNCERC\u0102RILOR, DUMNEZEU \u00ceI OCROTE\u0218TE PE CEI ALE\u0218I<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Prima lectur\u0103<\/em> a acestei duminici, luat\u0103 din cartea lui Ieremia, prezint\u0103 o parte dintr-o rug\u0103ciune \u00een care profetul Ieremia exprim\u0103 angoasa pe care i-o treze\u0219te sentimentul de singur\u0103tate \u0219i de tr\u0103dare pe care i l-a provocat ascultarea de voin\u021ba sa, angoas\u0103 atenuat\u0103 \u00eens\u0103 de certitudinea c\u0103 Dumnezeu este cu el \u0219i c\u0103 el va fi cel care \u00eei va \u00eenvinge pe adversari \u0219i \u00eel va salva astfel pe profet. Aceast\u0103 atitudine de \u00eencredere \u00een Dumnezeu \u00een mijlocul persecu\u021biei este reluat\u0103 \u00een <em>Evanghelia\u00a0<\/em>acestei duminici de Isus, care subliniaz\u0103 c\u0103, de\u0219i exist\u0103 opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de misiunea lor, discipolii sunt chema\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 credincio\u0219i lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 a se l\u0103sa condu\u0219i de frica oamenilor, ci de certitudinea valorii lor \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu. <em>A doua lectur\u0103<\/em>, extras\u0103 din Scrisoarea c\u0103tre Romani, de\u0219i se opre\u0219te \u00een cea mai mare parte asupra temei p\u0103catului \u0219i a principalei sale consecin\u021be, moartea, afirm\u0103 superioritatea harului lui Dumnezeu chiar \u0219i asupra acestor dou\u0103 realit\u0103\u021bi negative.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>FRIC\u0102 \u0218I \u00ceNCREDERE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus \u00eei avertizeaz\u0103 pe discipolii s\u0103i s\u0103 nu se team\u0103, pentru c\u0103 \u0219tie c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, va veni vremea \u00eencerc\u0103rii. Da, frica este un pericol real pentru ucenic, frica de a fi l\u0103sat singur tocmai atunci c\u00e2nd are nevoie de cineva care s\u0103 \u00eel consoleze \u0219i s\u0103 \u00eel sprijine, frica de a nu putea conta pe aprobarea majorit\u0103\u021bii, sau cel pu\u021bin a vecinilor, colegilor, prietenilor \u0219i familiei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Frica de a nu primi solidaritate la momentul potrivit, atunci c\u00e2nd este cel mai expus la critici, calomnii, amenin\u021b\u0103ri etc. Frica joac\u0103 feste \u0219i \u00eel \u00eempinge s\u0103 evite fric\u021biunile, conflictele de tot felul pentru a nu se r\u0103zbuna, pentru a nu fi nevoit s\u0103 se expun\u0103 personal, pentru a cobor\u00ee vocea, pentru a nu-\u0219i face auzite pl\u00e2ngerile \u00een mod clar \u0219i decisiv. Te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 predici o Evanghelie care deja consum\u0103 tr\u0103darea, pentru c\u0103 o dilueaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la a-i face s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 orice arom\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Opusul fricii este \u00eencrederea. Ea nu este un remediu magic. Ea nu \u00eei transform\u0103 pe discipoli \u00een lei, ci \u00eei face s\u0103 perceap\u0103 prezen\u021ba, apropierea lui Dumnezeu. E \u00eencrederea \u00een bun\u0103tatea mesajului care ne-a fost \u00eencredin\u021bat \u0219i care constituie cel mai bun r\u0103spuns la toate a\u0219tept\u0103rile. E \u00eencrederea \u00een cel care ne trimite \u0219i care nu ne p\u0103r\u0103se\u0219te \u00een mijlocul dificult\u0103\u021bilor, ci continu\u0103 s\u0103 ne r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape. E \u00eencrederea \u00een proiectul pentru care lucr\u0103m, care nu este un vis sau o iluzie pentru cei slabi \u0219i incapabili. \u0218i are o putere inexplicabil\u0103 care vine de la Dumnezeu. Aceast\u0103 \u00eencredere este capabil\u0103 s\u0103 ne transforme existen\u021ba chiar \u0219i \u00een vremuri de \u00eencercare. R\u0103m\u00e2nem \u00een \u00eentuneric, dar \u00eei descoperim lumina care ne lumineaz\u0103. Ne cunoa\u0219tem sl\u0103biciunea, dar descoperim puterea care vine de la el. Ne sim\u021bim dezorienta\u021bi, dar experiment\u0103m pacea pe care numai el ne-o poate da.<u>\u00a0<\/u><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00ceNVINGEREA FRICII \u00ceN M\u0102RTURISIREA EVANGHELIEI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Carmelo Torcivia<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Curioas\u0103 este aceast\u0103 tem\u0103! Da, pentru c\u0103 ea implic\u0103 c\u0103utarea unor zone neacoperite, aproape adev\u0103rate g\u0103uri, \u00een procesul important \u0219i bogat al m\u0103rturiei cre\u0219tine. \u00cenainte de a face acest lucru, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 distingem \u00eentre <em>m\u0103rturie<\/em>, <em>reflec\u021bie<\/em> \u0219i <em>interpretare<\/em>. Dac\u0103 le privim pe ultimele dou\u0103, ne d\u0103m seama c\u0103 ele implic\u0103 subiectul uman \u00een dou\u0103 activit\u0103\u021bi: <em>emo\u021bional\u0103<\/em> \u0219i <em>intelectual\u0103<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen primul r\u00e2nd, <em>emo\u021bional<\/em>. Ast\u0103zi, este mult mai clar\u0103 dec\u00e2t ieri influen\u021ba \u0219i, a\u0219 vrea s\u0103 spun, condi\u021bionarea pe care o exercit\u0103 emotivitatea asupra sferei intelectuale. Se pare, de fapt, c\u0103 nu se poate dezvolta un proces de \u00eenv\u0103\u021bare demn dac\u0103 nu s-a activat mai \u00eent\u00e2i un <em>feedback<\/em> pozitiv din partea sferei emo\u021bionale. Aceast\u0103 considera\u021bie este valabil\u0103 at\u00e2t pentru prima abordare pe care inteligen\u021ba o face fa\u021b\u0103 de orice con\u021binut pus \u00een fa\u021ba ei, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eentreaga desf\u0103\u0219urare a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare p\u00e2n\u0103 la rezultatul final al acestuia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Apoi, <em>intelectual\u0103<\/em>. Implicarea activit\u0103\u021bii intelectuale, care \u00eemplete\u0219te continuu reflec\u021bia cu interpretarea, este mult prea evident\u0103. De la bun \u00eenceput, de fapt, din momentul \u00een care sfera noastr\u0103 intelectual\u0103 intr\u0103 \u00een contact cu orice con\u021binut, interpretarea ghideaz\u0103 deja reflec\u021bia cu pre \u00een\u021belegerile sale, pentru ca apoi s\u0103 conduc\u0103 \u00een rezultatul final la o adev\u0103rat\u0103 sistematizare. Acestea privesc de fapt, \u00een cea mai mare parte, at\u00e2t via\u021ba moral\u0103 a cre\u0219tinului \u0219i diferitele aspecte ale vie\u021bii biserice\u0219ti, c\u00e2t \u0219i &#8211; de\u0219i, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 &#8211; viziunile despre Dumnezeu, despre om \u0219i despre lume.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cei mai activi \u0219i mai angaja\u021bi membri ai cre\u0219tinismului contemporan cheltuiesc mult\u0103 energie \u00een \u00eent\u00e2lniri (de diferite tipuri), \u00een cateheze. Pentru a \u00een\u021belege acest mod de via\u021b\u0103, trebuie s\u0103 ne referim la mentalitatea foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a con\u0219tiin\u021bei ecumenice\/autocunoa\u0219terea credin\u021bei. Este ca \u0219i cum ast\u0103zi, oarecum pe urmele \u00eendep\u0103rtatului Iluminism, catolicismul contemporan ar fi acceptabil, tr\u0103ibil \u0219i dispensabil \u00een virtutea capacit\u0103\u021bii membrilor s\u0103i de a fi con\u0219tien\u021bi de credin\u021b\u0103 \u0219i de procesele vie\u021bii ecleziale. Nu a fost \u00eentotdeauna a\u0219a. De fapt, c\u00e2nd ne aflam \u00een lunga perioad\u0103 a cre\u0219tinismului, decisive erau tradi\u021biile, care trebuiau respectate cu fidelitate, indiferent dac\u0103 erau sau nu \u00een\u021belese.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cateheza \u00een sine &#8211; pus\u0103 la punct \u00een mod mnemotehnic &#8211; nu era at\u00e2t pentru a-i face pe cre\u0219tini mai inteligen\u021bi \u00een privin\u021ba misterelor credin\u021bei, ci mai degrab\u0103 pentru ca ei s\u0103 \u0219tie cum s\u0103 se comporte bine at\u00e2t cultural c\u00e2t \u0219i moral. Doar clerului, \u0219i nu \u00eentregului cler, i se cerea s\u0103 aib\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 teologic\u0103 \u0219i eclezial\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Catehismul produs direct de Conciliul din Trento se adresa preo\u021bilor parohi (<em>ad parochos<\/em>). Chiar \u0219i ast\u0103zi, c\u00e2nd cre\u0219tinii catolici se \u00eent\u00e2lnesc \u00een diversele spa\u021bii ale reuniunilor lor, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea s\u0103 foloseasc\u0103 verbul la condi\u021bional, mai ales \u00een chestiuni practice, fie c\u0103 este vorba de moravuri personale sau comunitare, fie c\u0103 este vorba de alegeri de comportament eclezial. Verbul formulat la condi\u021bional este foarte periculos \u00een ceea ce prive\u0219te ac\u021biunea practic\u0103, pentru c\u0103, pe de o parte, las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 clar care este obiectivul ideal, pe de alt\u0103 parte, poate foarte bine s\u0103 lase oamenii \u0219i situa\u021biile a\u0219a cum sunt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe de alt\u0103 parte, el nu oblig\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 o ac\u021biune la indicativ prezent. Aceasta implic\u0103, cel pu\u021bin \u00een termeni generali, un nivel ridicat de verbiaj \u00een fa\u021ba unei minorit\u0103\u021bi de practici ecleziale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest context, trebuie situat\u0103 activitatea personal\u0103 \u0219i comunitar\u0103 a m\u0103rturiei cre\u0219tine. Ea nu apare ca reflec\u021bie\/interpretare din rela\u021bia pe care subiectul uman individual o are cu sine \u00eensu\u0219i, de\u0219i maturizat\u0103 \u00eentr-un context comunitar.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">M\u0103rturia se na\u0219te din \u00eent\u00e2lnirea personal\u0103 cu Isus Cristos \u00een Duhul Sf\u00e2nt. Ea este, a\u0219adar, rodul unei rela\u021bii \u00een care cunoa\u0219terea, \u00eentotdeauna iubitoare, se afl\u0103 \u00eentr-un context epicletic \u0219i de rug\u0103ciune. Este o rela\u021bie &#8211; dac\u0103 pot spune a\u0219a &#8211; de la trup la trup, care nu se rezolv\u0103 doar \u00eentr-un moment emo\u021bional, chiar dac\u0103 este unul autentic. \u00cen aceast\u0103 rela\u021bie, de fapt, intr\u0103 \u00een joc \u00eentreaga concrete\u021be a vie\u021bii credinciosului, at\u00e2t \u00een continuitatea existen\u021bei sale, c\u00e2t \u0219i \u00een crizele prin care trece \u00een diferitele sale faze. Este ca \u0219i cum, \u00een fa\u021ba unei clarit\u0103\u021bi de baz\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te asumarea unor stiluri \u0219i acte de m\u0103rturie, credinciosul ezit\u0103 s\u0103 \u0219i le asume.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De multe ori pentru c\u0103 \u00ee\u0219i spune c\u0103 nu este preg\u0103tit. Alteori pentru c\u0103 le consider\u0103 nepotrivite pentru destinatarii c\u0103rora li se adreseaz\u0103. Trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu cumva acestea nu sunt temeri reale, a\u0219a cum apar la suprafa\u021b\u0103, \u0219i dac\u0103 nu sunt, \u00een fond, nimic altceva dec\u00e2t manifestarea unei lipse de \u00eencredere \u00een Dumnezeu. Nu at\u00e2t \u00een motive pedagogice \u0219i pruden\u021biale ale temerilor, c\u00e2t mai degrab\u0103 \u00eentr-o \u00eencredere insuficient\u0103 pe care o acord\u0103 cineva lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Da, cred \u00een Dumnezeu! \u0218i totu\u0219i, pot s\u0103-mi pun toat\u0103 \u00eencrederea \u00een el? Poate aceast\u0103 \u00eencredere a mea s\u0103 devin\u0103 \u00eencredere \u00een El? Solu\u021bia evanghelic\u0103 la fric\u0103 nu const\u0103 at\u00e2t \u00een apelul la curajul personal sau la energiile interioare, ci mai degrab\u0103 \u00een leg\u0103tura care ne leag\u0103 de Tat\u0103l. A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentre un copil \u0219i tat\u0103l sau mama sa, atunci c\u00e2nd acesta a avut un co\u0219mar noaptea. \u00cembr\u0103\u021bi\u0219area afectuoas\u0103 a p\u0103rin\u021bilor s\u0103i este cea care \u00eei permite s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 frica. Dincolo, a\u0219adar, de identificarea corect\u0103 a diferitelor tipuri de temeri \u0219i a motiva\u021biilor lor de suprafa\u021b\u0103, este necesar s\u0103 accept\u0103m provocarea de a cobor\u00ee tot mai mult \u00een propria interioritate (\u201einima\u201d biblic\u0103), unde are loc adev\u0103rata lupt\u0103 spiritual\u0103, pentru a putea, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 ne \u00eencredem \u00een Dumnezeu. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Profetul se \u00eencrede \u00een Domnul \u0219i chiar dac\u0103 se simte \u00eenconjurat de cei care vor s\u0103-l asupreasc\u0103, nu se teme de atitudinea lor, pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe interven\u021bia divin\u0103 care \u00eel elibereaz\u0103 (<em>prima lectur\u0103<\/em>). Cel care se afl\u0103 \u00een dificultate, ca \u0219i profetul, \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 rug\u0103ciunea c\u0103tre Domnul, observ\u0103 bun\u0103tatea, fidelitatea \u0219i tandre\u021bea divin\u0103 \u0219i ajunge s\u0103 laude (<em>psalmul responsorial<\/em>). Sf\u00e2ntul Paul ne invit\u0103 s\u0103 reflect\u0103m asupra mor\u021bii ca o condi\u021bie prezent\u0103 \u00een lume, subliniind cum venirea lui Isus Cristos a adus harul lui Dumnezeu care ofer\u0103 tuturor speran\u021ba \u00eenvierii (<em>a doua lectur\u0103<\/em>). Domnul \u00eei \u00eencredin\u021beaz\u0103 omului mesajul s\u0103u pentru a fi r\u0103sp\u00e2ndit, asigur\u00e2ndu-i sprijin \u00een dificult\u0103\u021bi \u0219i recunoa\u0219terea Tat\u0103lui ceresc dincolo de moarte (<em>Evanghelia<\/em>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima lectur\u0103 din aceast\u0103 duminic\u0103 este luat\u0103 dintr-o lung\u0103 rug\u0103ciune a lui Ieremia (Ier 20,7-18), o rug\u0103ciune foarte greu de clasificat pentru c\u0103 prezint\u0103 la \u00eenceput o rezisten\u021b\u0103 a profetului \u00eenvins de Dumnezeu (\u201eM-ai sedus, Doamne, \u0219i eu m-am l\u0103sat sedus\u201d, v. 7), urmat\u0103 de o afirmare a puterii lui Dumnezeu (\u201eDomnul este al\u0103turi de mine ca un viteaz\u201d) \u0219i de \u00eendemnuri la laud\u0103 (\u201eC\u00e2nta\u021bi imnuri Domnului, l\u0103uda\u021bi-l pe Domnul\u201d, v. 13), urmate, \u00eens\u0103, de blesteme (\u201eBlestemat\u0103 fie ziua \u00een care m-am n\u0103scut\u201d, v. 14; \u201eBlestemat s\u0103 fie omul care a adus vestea cea bun\u0103 tat\u0103lui meu\u201d, v. 15).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima parte a acestei rug\u0103ciuni, compus\u0103 din vv. 7-13 (din care este preluat pasajul nostru), este legat\u0103 de ceea ce precede imediat \u0219i \u00een special de Ier 19,14-20,6, unde sunt rostite pedepsele (biciuirea \u0219i \u00eenc\u0103tu\u0219area) la care este supus profetul de c\u0103tre Pascur, conduc\u0103torul Templului, pentru cuvintele de distrugere profe\u021bite despre Ierusalim. \u00cen special: expresia \u201eam auzit def\u0103imarea multora: Teroare peste tot!\u201d (v. 10) este identic\u0103 cu cea din Ps 31,14; expresia \u201ea sc\u0103pat via\u021ba s\u0103racilor din m\u00e2inile r\u0103uf\u0103c\u0103torilor\u201d, cu care se \u00eencheie pasajul nostru, pare a fi un r\u0103spuns la una dintre rug\u0103min\u021bile psalmului: \u201eIzb\u0103ve\u0219te-m\u0103 din m\u00e2na vr\u0103jma\u0219ilor mei\u201d (Ps 31,16); expresia \u201ecuv\u00e2ntul Domnului a devenit pentru mine motiv de ru\u0219ine \u0219i de batjocur\u0103 toat\u0103 ziua\u201d (v. 8) exprim\u0103 ceea ce se spune \u00een Ps 31:12: \u201esunt gunoiul vr\u0103jma\u0219ilor mei \u0219i chiar al vecinilor mei\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De\u0219i este imposibil de spus care dintre textul psalmului \u0219i cel al lui Ieremia l-a precedat \u0219i astfel l-a influen\u021bat pe cel\u0103lalt, exist\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cele dou\u0103, iar prima parte a rug\u0103ciunii (v. 7-13) se \u00eenscrie \u00een tradi\u021bia biblic\u0103, chiar dac\u0103 are particularit\u0103\u021bile ei; rug\u0103ciunea profetului, de\u0219i poate c\u0103p\u0103ta tonalit\u0103\u021bi de protest \u0219i blestem, r\u0103m\u00e2ne o rug\u0103ciune de sine st\u0103t\u0103toare: rug\u0103ciunea unui om \u00eencercat de sacrificiile pe care i le aduce slujirea sa, dar care \u0219tie \u00een acela\u0219i timp c\u0103 \u00eel are pe Dumnezeu de partea sa. Versetul 10 prezint\u0103 o situa\u021bie de \u00eencercuire la propriu, \u201eteroare de jur \u00eemprejur\u201d, \u0219i astfel, \u00een profet, ca \u00eentr-o prad\u0103 \u00eencercuit\u0103, apare un sentiment de angoas\u0103, \u00eent\u0103rit de faptul c\u0103 \u00een a\u0219teptarea c\u0103derii sale se afl\u0103 nu doar \u201ecei mul\u021bi\u201d, ci \u0219i \u201eprietenii\u201d s\u0103i. Chiar \u0219i cei care ar trebui s\u0103 fie de partea lui nu cred c\u0103 va putea rezista, ba mai mult, se al\u0103tur\u0103 complotului pentru a se r\u0103zbuna pe el. Experien\u021ba temei tr\u0103d\u0103rii prietenilor leag\u0103 aceast\u0103 rug\u0103ciune \u0219i de Psalmi (Ps 41,10). \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie de singur\u0103tate absolut\u0103, dar doar aparent\u0103, \u00een fa\u021ba opozi\u021biei, se manifest\u0103 con\u0219tiin\u021ba prezen\u021bei active a lui Dumnezeu al\u0103turi de profet (v.11), \u00eemplinirea a ceea ce Dumnezeu a promis \u00een momentul chem\u0103rii: \u201eNu te teme \u00een fa\u021ba lor, c\u0103ci eu sunt cu tine ca s\u0103 te ap\u0103r\u201d (Ier 1,8). Vor fi \u00een schimb ei cei care \u201ese vor cl\u0103tina\u201d (sau \u201ese vor poticni\u201d,v.11). Cei care au spus \u201evom \u00eenvinge\u201d (v.10) \u201enu vor \u00eenvinge\u201d (v.11): profetul afirm\u0103 acest lucru pentru c\u0103 &#8211; a\u0219a cum reiese din folosirea verbului <em>ybhl<\/em> (\u201ea putea, a \u00eenvinge) &#8211; Ieremia \u0219tie bine, av\u00e2nd o experien\u021b\u0103 direct\u0103, c\u0103 nimeni nu poate \u00eenvinge pe Dumnezeu: el \u00eensu\u0219i a \u00eencercat, dar a e\u0219uat (\u201em-am str\u0103duit s\u0103 \u00eel st\u0103p\u00e2nesc, dar nu am putut nu am \u00eenvins\u201d, v.9), pentru c\u0103 faptul de a fi \u00eenvins era rezultatul unui e\u0219ec pentru c\u0103 Dumnezeu a fost cel care a \u00eenvins (\u201eTu m-ai sedus, Doamne, \u0219i eu m-am l\u0103sat sedus; mi-ai f\u0103cut violen\u021b\u0103 \u0219i ai \u00eenvins\u201d, v. 7).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen v. 12, trecem la registrul de rug\u0103min\u021bi \u0219i relu\u0103m literal Ier 11,20. Cererea preia dorin\u021ba de r\u0103zbunare exprimat\u0103, \u00een v. 10, de prietenii profetului \u00eempotriva lui \u0219i o \u00eentoarce, ca un contrapunct, asupra lor. Pasajul nostru \u0219i prima parte a rug\u0103ciunii se \u00eencheie cu o laud\u0103, care decurge din con\u0219tientizarea unei m\u00e2ntuiri din partea lui Dumnezeu care, de\u0219i nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenc\u0103, se prezint\u0103 deja ca atare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fragmentul din a doua lectur\u0103 este o continuare imediat\u0103 a celui de duminica trecut\u0103. Dac\u0103 atunci am citit un discurs \u00een care Paul \u00ee\u0219i amintea experien\u021bele \u0219i speran\u021bele sale \u0219i ale interlocutorilor s\u0103i \u0219i \u00een care, de fapt, nu se zg\u00e2rceas\u0103 foloseasc\u0103 persoana \u00eent\u00e2i plural, \u00een acest pasaj Paul renun\u021b\u0103 la aceast\u0103 utilizare pentru a trage consecin\u021bele \u201euniversale\u201d ale celor spuse de el. Prima fraz\u0103 se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul termenilor \u201ep\u0103cat\u201d \u0219i \u201emoarte\u201d, cu un crescendo dat de trecerea de la \u201edin cauza p\u0103catului unui singur om&#8230;\u201d la \u201eto\u021bi au p\u0103c\u0103tuit\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aparent, punctul de plecare al acestui nou ra\u021bionament paulin este destul de sumbru \u0219i nu pare s\u0103 lase prea mult loc de speran\u021b\u0103. Nu este chiar a\u0219a, \u00eens\u0103, pentru c\u0103 cititorul scrisorii \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 Paul afirmase deja c\u0103 \u201eto\u021bi au p\u0103c\u0103tuit\u201d, dar numai pentru a introduce imediat dup\u0103 aceea tema harului lui Dumnezeu: \u201ec\u0103ci to\u021bi au p\u0103c\u0103tuit \u0219i sunt lipsi\u021bi de gloria lui Dumnezeu, dar sunt \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi gratuit prin harul s\u0103u, prin r\u0103scump\u0103rarea care este \u00een Cristos Isus\u201d (Rom 3,23-24). Prin urmare, nu este surprinz\u0103tor s\u0103 vedem cum, \u0219i aici, Paul face acela\u0219i lucru: discursul despre p\u0103cat care \u00eencepe \u00een versetul nostru se va \u00eencheia \u00een v. 15, unde vorbe\u0219te despre \u201edarul harului\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest pasaj, Paul nu se concentreaz\u0103 at\u00e2t de mult asupra p\u0103catului, ci asupra consecin\u021bei sale cele mai rele: moartea care a intrat \u00een lume prin el \u0219i care, la fel, prin p\u0103cat, s-a r\u0103sp\u00e2ndit la to\u021bi. Paul nu clarific\u0103 rela\u021bia dintre p\u0103catul lui Adam \u0219i p\u0103catul tuturor, el subliniaz\u0103 doar leg\u0103tura dintre p\u0103cat \u0219i moarte: to\u021bi mor pentru c\u0103 to\u021bi au p\u0103c\u0103tuit. Vv.13-14 au o valoare explicativ\u0103, sunt necesare pentru ca Paul s\u0103 explice cum este posibil s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre p\u0103cat, \u0219i deci \u0219i despre moarte, cu referire la o perioad\u0103, cum ar fi cea pre-sinaitic\u0103, c\u00e2nd Legea nu fusese \u00eenc\u0103 dat\u0103 evreilor. La sf\u00e2r\u0219itul v. 14 \u00eencepe schimbarea fundamental\u0103 de perspectiv\u0103 exprimat\u0103 printr-o \u201etipologie\u201d: termenul <em>t\u00fdpos<\/em> (\u201efigur\u0103\u201d) arat\u0103 cum func\u021bia lui Adam \u00een planul lui Dumnezeu nu a fost aceea de a fi un instrument pentru intrarea p\u0103catului \u0219i a mor\u021bii \u00een lume, ci de a \u201eprefigura\u201d venirea lui Cristos. De\u0219i tipologia Adam-Cristos se afl\u0103 \u00een centrul vv. 15-21, din cauza limit\u0103rilor textului nostru liturgic, nu ne putem opri dec\u00e2t asupra v. 15, \u021bin\u00e2nd cont de caracterul incomplet al ra\u021bionamentului. A\u0219a cum am spus deja, v. 15 constituie concluzia ra\u021bionamentului (sau mai degrab\u0103 \u00eenceputul concluziei, care continu\u0103 \u00een urm\u0103toarele versete ale scrisorii). Versetul se bazeaz\u0103 pe o compara\u021bie care, de\u0219i ambii termeni vorbesc despre \u201eun singur om\u201d (Adam) \/ \u201eun singur om\u201d (Cristos) \u0219i despre efectele universale ale ac\u021biunilor lor (\u201eto\u021bi au murit\u201d\/\u201erev\u0103rsat asupra tuturor\u201d), nu este nicidecum \u201e\u00eentre egali\u201d, a\u0219a cum subliniaz\u0103 Paul cu acel \u201ecu mult mai mult\u201d care explic\u0103 de ce \u201edarul harului nu este ca \u0219i c\u0103derea\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong>. Pasajul evanghelic de ast\u0103zi este preluat din mandatul misionar, al c\u0103rui \u00eenceput l-am citit \u00een evanghelia de duminica trecut\u0103. Dup\u0103 instruc\u021biunile despre ce \u0219i cum s\u0103 fac\u0103, Isus introduce, \u00eentr-un crescendo, tema respingerii \u0219i a persecu\u021biei. \u00cen v. 14, este men\u021bionat\u0103 posibilitatea neaccept\u0103rii \u0219i neascultarea cuvintelor discipolilor (cu promisiunea consecvent\u0103 a judec\u0103\u021bii). \u00cen v. 17, se folose\u0219te verbul <em>parad\u00edd\u014dmi<\/em> (\u201ea preda\u201d), care, de\u0219i este un verb neutru din punct de vedere moral, \u00een evanghelii cap\u0103t\u0103 aproape \u00eentotdeauna sensul juridic de \u201ea aduce \u00een fa\u021ba unui judec\u0103tor\u201d sau \u201ea tr\u0103da\u201d (l-am g\u0103sit deja \u00een acest capitol \u00een descrierea lui Iuda din v. 4: \u201eIuda Iscarioteanul, cel care apoi l-a tr\u0103dat\u201d).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Verbul folosit aici (<em>thanat\u00f3\u014d<\/em>, a ucide) este folosit \u00een evanghelii, \u00een afara pasajului nostru \u0219i a paralelelor sale, doar cu referire la planurile marilor preo\u021bi \u00eempotriva lui Isus (Mt 26,59; 27;1; Mc 14,55). \u00cen v. 23 g\u0103sim \u0219i tema persecu\u021biei (care fusese deja introdus\u0103 de Isus \u00een ultima dintre fericiri). Este u\u0219or de observat c\u0103, trimi\u021b\u00e2ndu-i pe ucenici, Isus nu ascunde riscurile \u0219i dificult\u0103\u021bile, de\u0219i acestea sunt \u00eentotdeauna contrabalansate de ac\u021biunea lui Dumnezeu (judecata din v. 16, Duhul Tat\u0103lui care vorbe\u0219te pentru ucenici \u00een v. 20; promisiunea \u00eentoarcerii ucenicilor \u00een v. 20). \u00cencep\u00e2nd cu v. 24, de\u0219i ne afl\u0103m \u00een cadrul aceluia\u0219i discurs de trimitere, accentul se mut\u0103 \u00een mod evident pe atitudinea ucenicilor \u00een fa\u021ba persecu\u021biei, discursul cap\u0103t\u0103 astfel o valoare \u201egeneral\u0103\u201d, l\u0103rgind sfera misiunii la \u201eoile pierdute ale casei lui Israel\u201d (v. 6). Vv. 24-25 arat\u0103 cum persecu\u021bia \u0219i respingerea sunt cumva inevitabile pentru ucenici \u0219i aceasta pentru c\u0103 ei sunt asocia\u021bi cu Isus, maestrul persecutat \u00een primul r\u00e2nd.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Nu v\u0103 teme\u021bi<\/em><\/strong> (vv. 26-28). Pasajul nostru \u00eencepe cu porunca \u201enu v\u0103 teme\u021bi\u201d, care revine ca un refren \u00een aceste c\u00e2teva versete (de asemenea, \u00een v. 28, at\u00e2t la negativ, c\u00e2t \u0219i la pozitiv, \u0219i din nou \u00een v. 31, tot la negativ), cu o singur\u0103 varia\u021bie de la subjonctiv (v. 26) la imperativ (vv. 28 \u0219i 30). Aceast\u0103 expresie, prezent\u0103 \u00een pasajul paralel din Luca (12,2), este prezent\u0103, de asemenea, \u00eentr-un context foarte diferit, \u00een Mc 4,22 \u0219i Lc 8,17, unde Isus explic\u0103 de ce vorbe\u0219te \u00een parabole. Scopul aici este de a introduce urm\u0103torul \u00eendemn: \u00een v. 26, Isus exprim\u0103 o anumit\u0103 realitate (\u201etoate se vor descoperi\u201d, \u201etoate vor fi cunoscute\u201d), \u00een timp ce \u00een v. 27 Isus arat\u0103 cum se va realiza aceast\u0103 realitate prin evanghelizarea discipolilor care, de\u0219i nu tuturor le este dat s\u0103 cunoasc\u0103 tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, au fost chema\u021bi s\u0103 fie sarea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i lumina lumii (Mt 13,10-17). Astfel, nu este nevoie s\u0103 ne temem de oameni, deoarece misiunea le este \u00eencredin\u021bat\u0103 ucenicilor de c\u0103tre Dumnezeu \u00eensu\u0219i, care a stabilit deja c\u0103 totul trebuie cunoscut \u0219i i-a instituit ca lumin\u0103 a lumii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ca \u0219i vr\u0103biile \u0219i firele de p\u0103r de pe cap<\/em><\/strong> (vv. 29-31). Dac\u0103 \u00een v. 28 am g\u0103sit o invita\u021bie puternic\u0103 la frica de Dumnezeu, \u00een vv. 29-31 \u00een schimb, g\u0103sim asigurarea lui Isus c\u0103 Dumnezeu pre\u021buie\u0219te fiecare creatur\u0103, chiar \u0219i pe cea mai mic\u0103, ca o vrabie, ba chiar fiecare parte a corpului creaturilor sale, chiar \u0219i pe cea mai ne\u00eensemnat\u0103, ca un fir de p\u0103r de pe cap. Deja \u00een contextul Predicii de pe Munte am g\u0103sit ra\u021bionamentul lui Isus bazat pe grija lui Dumnezeu pentru p\u0103s\u0103ri: \u201ePrivi\u021bi p\u0103s\u0103rile cerului: ele nici nu seam\u0103n\u0103, nici nu secer\u0103, nici nu adun\u0103 \u00een gr\u00e2nar, \u0219i totu\u0219i Tat\u0103l vostru ceresc le hr\u0103ne\u0219te. Oare nu valora\u021bi voi mai mult dec\u00e2t ele?\u201d (Mt 6, 26). \u00cen capitolul al \u0219aselea, tema a fost \u00eencrederea \u00een providen\u021ba lui Dumnezeu, cu tripla invita\u021bie consecutiv\u0103: \u201eNu v\u0103 \u00eengrijora\u021bi\u201d (6, 25, 31, 34), accentul fiind astfel pus pe timpul vie\u021bii. \u00cen pasajul nostru, accentul este pus \u00een mod clar pe timpul persecu\u021biei \u0219i, prin urmare, pe poten\u021bialul martiriu \u0219i moarte. Expresia <em>\u00e1ney t\u00fb patr\u00f3s hym\u1e53n<\/em>, pe care o g\u0103sim tradus\u0103 prin \u201ef\u0103r\u0103 [voia] Tat\u0103lui vostru\u201d, este oarecum obscur\u0103 \u0219i ambigu\u0103 \u00een textul grecesc, deoarece cuv\u00e2ntul \u201evoin\u021b\u0103\u201d nu este prezent. Ar trebui s\u0103 fie tradus \u201ef\u0103r\u0103 Tat\u0103l vostru\u201d \u0219i nu ar avea prea mult sens. Alte traduceri posibile ar putea fi: \u201ef\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul Tat\u0103lui\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021ba Tat\u0103lui\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 g\u00e2ndul Tat\u0103lui\u201d sau chiar, mai simplu, c\u0103 nici m\u0103car vrabia \u201enu moare singur\u0103\u201d (f\u0103r\u0103 Tat\u0103l aproape). Toate traducerile sunt posibile \u0219i, probabil, de luat \u00een considerare \u00eempreun\u0103. Dumnezeu (v. 30) \u00eel cunoa\u0219te at\u00e2t de bine pe om \u00eenc\u00e2t \u0219tie p\u00e2n\u0103 \u0219i c\u00e2te fire de p\u0103r are pe cap (ceea ce este imposibil pentru om), toate sunt num\u0103rate \u0219i, prin urmare, toate au valoarea lor. \u00cen Biblie, \u201enici un fir de p\u0103r din capul lui nu va c\u0103dea la p\u0103m\u00e2nt\u201d este un mod de a spune \u201eva fi m\u00e2ntuit\u201d (1Sam 14,45; Lc 21,18 \u0219.a.) Afirma\u021bia despre firele de p\u0103r cap\u0103t\u0103 astfel o valoare de asigurare pentru ucenici, c\u0103, de\u0219i sunt expu\u0219i la riscul mor\u021bii fizice, nu vor fi smul\u0219i din m\u00e2inile Tat\u0103lui (In 10,29). Trecerea de la imaginea patimilor la cea a p\u0103rului, subliniat\u0103 de utilizarea explicit\u0103 a adjectivului \u201evostru\u201d (v. 30) \u0219i a pronumelui \u201evoi\u201d (v. 31), are rolul de a face mai evident pentru ucenici c\u0103 vorbe\u0219te despre ei, despre cei pe care \u00eei trimite \u00eenaintea lui pentru a vesti \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, c\u0103 ei sunt cei care valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t multe vr\u0103bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Cine m\u0103 va recunoa\u0219te&#8230;<\/em><\/strong> (vv. 32-33). Aceste ultime versete ale pasajului nostru sunt construite \u00een jurul cvadruplei repet\u0103ri a lui <em>\u00e9mprosthen<\/em> (\u201e\u00een fa\u021ba, \u00een prezen\u021ba\u201d), cu dou\u0103 recuren\u021be \u00een v. 32, precedate de verbul <em>homolog\u00e9\u014d <\/em>(\u201ea recunoa\u0219te, a m\u0103rturisi\u201d), \u0219i alte dou\u0103 \u00een v. 33, precedate de verbul <em>arn\u00e9omai<\/em> (\u201ea nega, a renega\u201d). Relu\u00e2nd contrastul anterior \u00eentre \u201ecei care ucid trupul\u201d (aici numi\u021bi generic \u201eoameni\u201d) \u0219i \u201ecel care are puterea de a face s\u0103 piar\u0103 sufletul \u0219i trupul \u00een iad\u201d (explicat aici ca fiind \u201eTat\u0103l meu care este \u00een ceruri\u201d), Isus arat\u0103 clar c\u0103 renegarea lui \u00eenaintea celor dint\u00e2i (oamenii) va duce la moartea sufletului \u0219i a trupului de c\u0103tre Dumnezeu. Afirma\u021bia lui Isus pentru cei care \u00eel neag\u0103 \u00een fa\u021ba oamenilor este puternic\u0103, mai ales dac\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 verbul <em>arn\u00e9omai<\/em> (\u201ea nega\u201d) nu mai este folosit de Matei dec\u00e2t \u00eentr-un singur context: \u00een cazul neg\u0103rii lui Petru (Mt 26,70.72). Acest lucru, pe de o parte, subliniaz\u0103 gravitatea neg\u0103rii, iar pe de alt\u0103 parte arat\u0103 clar c\u0103 pedeapsa amenin\u021bat\u0103 de Isus nu este \u201egarantat\u0103\u201d.<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>VARA&#8230; TRUPUL&#8230; PARADISUL PIERDUT<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Alberto Carrara<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vara este marea distragere a aten\u021biei, evadarea \u00een mas\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Se pleac\u0103, se c\u0103l\u0103tore\u0219te, se \u201epleac\u0103 \u00een vacan\u021b\u0103\u201d. Se pleac\u0103 nu at\u00e2t spre un loc, nici m\u0103car spre o activitate, ci spre un timp \u0219i un loc f\u0103r\u0103 leg\u0103turi \u0219i f\u0103r\u0103 angajamente: este <strong>vacan\u021ba<\/strong> (substantiv feminin, din latinescul <em>vacantia<\/em>, \u201ea fi liber\u201d, substantiv neutru plural de la <em>vacans<\/em>,<em>vacantis<\/em>, participiu prezent de la <em>vacare<\/em>, \u201ea fi gol\u201d). Termenul poate sugera ideea unui timp \u0219i a unui loc pur \u0219i simplu pierdute: timp \u0219i loc iremediabil.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe de alt\u0103 parte, se poate \u201ebroda\u201d pe anumite evenimente sau comportamente estivale pentru a verifica cum protagonistul este \u00eenainte de toate fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i astfel, tocmai de aceea, se realizeaz\u0103 deschideri simbolice, chiar \u0219i \u00een evenimentele vacan\u021bei \u0219i ale verii, gra\u021bie c\u0103rora pot sosi acolo \u0219i \u201ealte\u201d ve\u0219ti, nea\u0219teptate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trupul \u201e\u00een vacan\u021b\u0103\u201d este \u00eenainte de toate \u00een ton, fericit cu lumea. C\u0103ldura \u00eei permite corpului s\u0103 simt\u0103 natura din jurul s\u0103u ca pe o prelungire a sa. Hainele devin mai u\u0219oare, iar noi renun\u021b\u0103m la haine. Corpul devine o lume mic\u0103, iar lumea un corp mare. \u00cen fond, experien\u021bele fericite ale vacan\u021bei ar putea fi v\u0103zute ca o reluare a unei armonii adesea pierdute cu lumea, pierdut\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, mereu visat\u0103 cu tenacitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cercet\u0103torii biblici ne spun c\u0103 relatarea biblic\u0103 a \u201eparadisului p\u0103m\u00e2ntesc\u201d este \u00eenainte de toate punerea \u00een scen\u0103 a unei armonii de neatins: Dumnezeu-b\u0103rbat, b\u0103rbat-femeie, om-natur\u0103, \u00een locul fericirii ini\u021biale, totul este perfect \u00een ton. P\u0103catul originar este ruptura dramatic\u0103 a acestei armonii \u0219i \u00eenceputul diviziunii. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103rb\u0103torile ar putea fi v\u0103zute ca o \u00eencercare, diferit reu\u0219it\u0103, de a recupera mici sclipiri ale armoniei pierdute. S\u0103rb\u0103torile, \u00eens\u0103, nu sunt doar at\u00e2t. \u00cen fa\u021ba armoniei fericite a trupului \u00een vacan\u021b\u0103, a corpului s\u0103n\u0103tos \u201edistras\u201d de natur\u0103 \u0219i de c\u0103ldur\u0103, se afl\u0103 adesea trupul \u201econtractat\u201d, care se concentreaz\u0103 asupra lui \u00eensu\u0219i \u0219i nu este capabil s\u0103 \u201erenun\u021be\u201d. S-a discutat, mai ales, \u00een timpul \u0219i dup\u0103 Covid, ca fiind una dintre mo\u0219tenirile negative ale pandemiei. Dar Covid nu este singura cauz\u0103 \u0219i poate nici cea mai important\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">M\u00e2ncatul este un mod de a fi \u0219i a face parte, \u00een mare m\u0103sur\u0103, din cultur\u0103. Poate c\u0103, pe baza numeroaselor sugestii ale oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ale medicilor, ar trebui s\u0103 leg\u0103m criza ecologic\u0103, despre care vorbim at\u00e2t de mult, de criza alimentar\u0103. Criza ecologic\u0103 ne spune c\u0103 rela\u021bia noastr\u0103 cu planeta este dificil\u0103. \u201eJefuirea\u201d noastr\u0103 a devenit v\u0103dit periculoas\u0103: cu c\u00e2t \u201ejefuim\u201d mai mult, cu at\u00e2t ne facem mai mult r\u0103u nou\u0103 \u00een\u0219ine. M\u00e2ncatul se num\u0103r\u0103 printre cele mai delicate \u0219i mai provocatoare momente ale rela\u021biei noastre cu lumea, pentru c\u0103 o asimil\u0103m. Acum, este pu\u021bin dificil s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 putem m\u00e2nca f\u0103r\u0103 griji, \u00een timp ce ne lupt\u0103m cu ceea ce m\u00e2nc\u0103m. Desigur, nu este simplu \u0219i nu este mecanic, dar bolile spun de obicei ceea ce poate afecta pe toat\u0103 lumea. Nu toat\u0103 lumea se \u00eemboln\u0103ve\u0219te, dar toat\u0103 lumea se poate \u00eemboln\u0103vi. Boala este o form\u0103 paradoxal\u0103 de profe\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Astfel e \u0219i bulimia \u0219i anorexia: cu to\u021bii suntem \u00eentr-o stare de boal\u0103 poten\u021bial\u0103; lumea este du\u0219manul nostru, sau mai degrab\u0103: noi am devenit du\u0219manii lumii. \u00cen timp ce, odat\u0103 cu s\u0103rb\u0103torile, marea sintonie cu lumea este \u00een curs de desf\u0103\u0219urare, ici \u0219i colo, din varii motive, se \u00eentrez\u0103resc semne de precau\u021bie, \u00eengrijor\u0103toare, ale unei distonii profunde. <strong><em>Am fost alunga\u021bi din paradisul p\u0103m\u00e2ntesc.<\/em><\/strong> <em>(va urma)<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 547\/mai-iunie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, Isus binecuv\u00e2nt\u00e2nd apostolii pentru mandatul misionar<\/p>\n<p>Hits: 318<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A XII-A DE PESTE AN 25 IUNIE 2023 \u00ceN TIMPUL \u00ceNCERC\u0102RILOR, DUMNEZEU \u00ceI OCROTE\u0218TE PE CEI ALE\u0218I Prima [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":33492,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33491"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33491"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33491\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33494,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33491\/revisions\/33494"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33492"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}