{"id":33386,"date":"2023-06-17T18:00:15","date_gmt":"2023-06-17T15:00:15","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=33386"},"modified":"2023-06-17T19:21:37","modified_gmt":"2023-06-17T16:21:37","slug":"misiunea-celor-doisprezece-meditatie-la-duminica-a-xi-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/06\/17\/misiunea-celor-doisprezece-meditatie-la-duminica-a-xi-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eMisiunea celor doisprezece\u201d &#8211; Medita\u021bie la Duminica a XI-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XI-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>18 IUNIE 2023<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>MISIUNEA CELOR DOISPREZECE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen <em>prima lectur\u0103<\/em> g\u0103sim relatarea sosirii israeli\u021bilor la Sinai, un moment fundamental \u00een istoria lui Israel \u0219i \u00eenceputul unei lungi pauze la poalele muntelui sf\u00e2nt. \u00cen cea de-<em>a doua lectur\u0103<\/em>, ra\u021bionamentul lui Paul, bazat pe experien\u021ba comun\u0103 a iubirii lui Dumnezeu, manifestat\u0103 \u00een Cristos \u0219i \u00een darul reconcilierii, \u00eei invit\u0103 pe romani s\u0103 nu se team\u0103 de m\u00e2nia lui Dumnezeu, ci mai degrab\u0103 s\u0103 se laude \u00een el, \u00eent\u0103ri\u021bi de iubirea sa \u0219i de harurile mor\u021bii lui Cristos pe cruce. <em>Evanghelia\u00a0<\/em>prezint\u0103 trimiterea celor Doisprezece \u0219i numele lor. Scopul misiunii, care decurge din compasiunea lui Isus fa\u021b\u0103 de mul\u021bimile care sunt \u201eca ni\u0219te oi f\u0103r\u0103 p\u0103stor\u201d, este acela de a continua lucrarea lui Cristos. Ucenicii sunt chema\u021bi s\u0103 spun\u0103 ceea ce l-au auzit pe Isus spun\u00e2nd \u0219i s\u0103 fac\u0103 ceea ce l-au v\u0103zut pe Isus f\u0103c\u00e2nd.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>SE CAUT\u0102 COLABORATORI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El, Isus, nu vrea s\u0103 fac\u0103 totul singur. \u0218i nu sufer\u0103 de gelozie, a\u0219a c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eemparte de bun\u0103voie cu al\u021bii puterea sa asupra for\u021belor r\u0103ului, asupra a tot ceea ce \u00eentemni\u021beaz\u0103, \u00eentristeaz\u0103 \u0219i am\u0103r\u0103\u0219te via\u021ba oamenilor. Iat\u0103, de aceea, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00ee\u0219i alege colaboratori. Nu simpli executan\u021bi c\u0103rora le \u00eencredin\u021beaz\u0103 sarcini laborioase, dar lipsite de importan\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u021be la nimic din propria putere.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El caut\u0103 colaboratori, adic\u0103 oameni care \u00ee\u0219i investesc inima \u0219i mintea, resursele \u0219i voin\u021ba \u00een domeniul \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El caut\u0103 colaboratori \u0219i astfel le \u00eencredin\u021beaz\u0103 responsabilit\u0103\u021bi substan\u021biale \u0219i le pune \u00een m\u00e2ini instrumentele indispensabile pentru atingerea obiectivului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">El caut\u0103 colaboratori care investesc nu doar o parte din via\u021ba lor, doar pentru a avea o experien\u021b\u0103 semnificativ\u0103, ci \u00eentreaga lor existen\u021b\u0103. De aceea le cere s\u0103 renun\u021be la tot: la munc\u0103 \u0219i la familie, la prieteni \u0219i la \u021bara \u00een care tr\u0103iesc.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce propune el, de fapt, este o aventur\u0103 \u00een care nu te po\u021bi angaja cu jum\u0103tate de norm\u0103, \u00een timpul liber. \u00cei caut\u0103 \u00een locurile cele mai improbabile: printre pescarii de pe lac, dar \u0219i printre vame\u0219ii care nu sunt \u201eoameni sfin\u021bi\u201d. Ceea ce conteaz\u0103 nu este trecutul lor, fie el mai mult sau mai pu\u021bin str\u0103lucitor, ci prezentul lui Dumnezeu. Nimeni nu se poate m\u00e2ndri cu nimic, pentru c\u0103 ceea ce vede desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se \u00een fa\u021ba ochilor s\u0103i este prin harul lui Dumnezeu, nu prin capacitatea sa personal\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Caut\u0103 colaboratori, pentru c\u0103 munca este imens\u0103 \u0219i sunt at\u00e2t de mul\u021bi cei care a\u0219teapt\u0103 un cuv\u00e2nt \u0219i un gest de speran\u021b\u0103 pentru a sc\u0103pa de disperare, pentru a \u00eencepe s\u0103 priveasc\u0103 viitorul cu al\u021bi ochi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Totul se afl\u0103 sub semnul gratuit\u0103\u021bii: este vorba de a transmite ceea ce s-a primit, de a transmite daruri pre\u021bioase care nu sunt rodul muncii umane. Singura cerin\u021b\u0103 este <em>disponibilitatea<\/em>: o iubire total\u0103, care nu se fere\u0219te de nicio situa\u021bie. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd este periculoas\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd este mai degrab\u0103 echivoc\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211; <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>CORESPONSABILITATEA \u00ceN PROPOV\u0102DUIREA EVANGHELIEI:<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><em>CE \u00ceNSEAMN\u0102 ACEASTA?<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Giuseppina De Simone<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Poate p\u0103rea evident, dar nu este, \u0219i este primul lucru pe care \u00eel putem sublinia:<em> Evanghelia se proclam\u0103 \u00eempreun\u0103<\/em>. \u0218i nu doar pentru a se putea sprijini reciproc &#8211; ceea ce este, de asemenea, extrem de important &#8211; ci pentru c\u0103 proclamarea Evangheliei trece \u00een primul r\u00e2nd prin modul nostru de a fi \u00eempreun\u0103. Exist\u0103 o coresponden\u021b\u0103 \u00eentre ceea ce proclam\u0103m \u0219i ceea ce suntem. Forma comunitar\u0103, a fi \u00eempreun\u0103 \u00een modul de comuniune, este una cu Evanghelia, care este Cuv\u00e2ntul comuniunii, proclamarea comuniunii f\u0103cute posibile \u00een Dumnezeu. De aceea, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, Cuv\u00e2ntul care vorbe\u0219te despre apropierea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei Cerurilor nu vede protagoni\u0219ti solitari, ci ucenicii \u00eempreun\u0103. \u201eS-a apropiat \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor\u201d \u00eenseamn\u0103 c\u0103 rela\u021biile dintre oameni s-au schimbat, c\u0103 este posibil\u0103 comuniunea \u00een urma lui Isus Cristos, care este el \u00eensu\u0219i comuniune: Una cu Tat\u0103l \u00een Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 drumul sinodal pe care \u00eel tr\u0103im \u00een acest moment de extraordinar\u0103 fervoare \u00een via\u021ba Bisericii a pus \u00een prim-plan tocmai problema coresponden\u021bei dintre forma, modul de a fi al Bisericii, \u00een realizarea sa concret\u0103 la toate nivelurile, \u0219i Evanghelia care i-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103. Ceea ce face credibil\u0103 aceast\u0103 vestire este faptul c\u0103 ea poate fi citit\u0103 \u00een mod transparent \u00een realitatea concret\u0103 a comunit\u0103\u021bilor noastre ecleziale \u0219i \u00een modul nostru de g\u00e2ndire, \u00een modul \u00een care suntem \u00een mijlocul oamenilor, \u00een modul \u00een care tr\u0103im dialogul cu lumea \u0219i responsabilitatea noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de istorie, care apar\u021bine \u00eentregii Biserici.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ce credibilitate ar putea avea proclamarea noastr\u0103 dac\u0103 am fi plia\u021bi pe noi \u00een\u0219ine, ap\u0103r\u0103tori \u00eenver\u0219una\u021bi ai spa\u021biilor de putere din afara \u0219i din interiorul comunit\u0103\u021bii, dac\u0103 logica domina\u021biei \u0219i a subordon\u0103rii relative ar fi valabil\u0103, dac\u0103 ar exista buzunare de autoritarism mai mult sau mai pu\u021bin mascat sau explicit, dac\u0103 am fi diviza\u021bi mai mult de motive de putere \u0219i de fric\u0103 fa\u021b\u0103 de cei care nu g\u00e2ndesc ca noi dec\u00e2t de un conflict s\u0103n\u0103tos \u0219i de o dialectic\u0103 a diversit\u0103\u021bii!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De asemenea, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 ne pl\u00e2ngem de lipsa de interes din partea oamenilor obi\u0219nui\u021bi, de indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de ceea ce spunem, de problema limbajelor \u0219i a tehnicilor pentru a ajunge la cei a\u0219a-zis <em>\u00eendep\u0103rta\u021bi<\/em> &#8211; ca \u0219i cum totul ar fi doar \u0219i numai o chestiune de instrumente &#8211; f\u0103r\u0103 a avea \u00eens\u0103 curajul s\u0103 privim dinamica intern\u0103. A privi la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii nu este pentru un gust introspectiv care duce inevitabil la lament\u0103ri f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, ci pentru a se l\u0103sa cercetat \u00een profunzime chiar de Evanghelia pe care avem datoria s\u0103 o proclam\u0103m. \u201eVai mie dac\u0103 nu voi vesti Evanghelia\u201d (1Cor 9,16). Vai de noi dac\u0103 nu am sim\u021bi dorin\u021ba de a vesti, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 ac\u021bioneze for\u021ba transformatoare a Evangheliei, din care numai rostirea noastr\u0103 poate s\u0103 izvorasc\u0103. Aceast\u0103 for\u021b\u0103 curge prin noi \u0219i ne pune \u00een mi\u0219care.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ea ne orienteaz\u0103 continuu via\u021ba &#8211; sentimente, g\u00e2nduri, alegeri &#8211; spre \u00eent\u00e2lnire \u0219i rela\u021bionare. Ea treze\u0219te, \u00eentre\u021bine, dorin\u021ba de comuniune \u0219i experien\u021ba foarte concret\u0103 a construirii unor dinamici de comuniune care ne dep\u0103\u0219esc, dar care au nevoie de implicarea noastr\u0103 total\u0103 pentru a se putea pune \u00een aplicare: pas cu pas, chiar \u0219i \u00een lupte \u0219i c\u0103deri. Nu este vorba de a ne imagina comunit\u0103\u021bi perfecte, ci de a rupe de la r\u0103d\u0103cin\u0103 orice form\u0103 de clericalism, orice tenta\u021bie de a crede c\u0103 responsabilitatea vestirii este \u00eencredin\u021bat\u0103 doar unora, sau \u00een principal unora, \u0219i nu \u00eentregii comunit\u0103\u021bi ecleziale. Nu este vorba nici doar de a avea rela\u021bii bune unii cu al\u021bii, pentru c\u0103 ceea ce ne face s\u0103 fim una nu este doar afec\u021biunea sau stima care ne poate uni, ci lupta comun\u0103 pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, sentimentul profund de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i a\u0219teptare care devine responsabilitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din acest motiv, consonan\u021ba nu poate duce la \u00eenchiderea \u00een micul grup care este at\u00e2t de coeziv \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie excluziv. \u201e\u00centrece\u0163i-v\u0103 \u00een a v\u0103 stima unii pe al\u0163ii\u201d (Rom 12,10) \u00eenseamn\u0103 s\u0103 recunoa\u0219tem \u00een cel\u0103lalt, \u00een oricare altul, fie c\u0103 este aproape sau departe, harul lui Dumnezeu care lucreaz\u0103, urma \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei care vine \u0219i care este aici, \u00een mijlocul nostru. Aceast\u0103 gratuitate, care \u00eenso\u021be\u0219te at\u00e2t de clar predarea misiunii ucenicilor, trebuie s\u0103 poat\u0103 avea ecou \u00een felul nostru de a fi \u00eentre noi \u0219i cu ceilal\u021bi, cu to\u021bi ceilal\u021bi. Este gratuitatea care exclude orice preten\u021bie de a p\u0103stra cu gelozie pentru sine ceea ce am primit \u0219i care devine grij\u0103, un dar sus\u021binut nu de orgoliu, ci de umilin\u021ba de a se sim\u021bi purtat de supraabunden\u021ba harului \u0219i pe care firele subtile ale harului lui Isus Cristos \u0219tiu s\u0103 le recunoasc\u0103 acolo unde apar pentru a le p\u0103stra \u0219i a le pune \u00een valoare frumuse\u021bea fecund\u0103. Din acest motiv, cei care vestesc Evanghelia \u0219i o fac ca o biseric\u0103-comunitate devenit\u0103 astfel prin Evanghelia Domnului Isus pot vindeca bolnavi, \u00eenvia mor\u021bi, cur\u0103\u021ba lepro\u0219i \u0219i alunga demoni.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu noi suntem creatorii, dar depinde de noi s\u0103-i facem loc, s\u0103 ne deschidem ochii \u0219i inimile pentru ca aceast\u0103 ac\u021biune s\u0103 fie recunoscut\u0103, s\u0103-i urm\u0103m cursul, s\u0103 ader\u0103m la ea, s\u0103 p\u0103zim \u0219i s\u0103 facem s\u0103 creasc\u0103 cu generozitate, competen\u021b\u0103 \u0219i pasiune fiecare s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 de bun\u0103tate, pentru ca ceea ce infirm\u0103 \u0219i mortific\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 s\u0103 fie retras tot mai hot\u0103r\u00e2t. C\u0103ci \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu vine \u00een t\u0103cere \u0219i este deja aici. Depinde de noi s\u0103 nu obosim s\u0103 o proclam\u0103m <em>\u00eempreun\u0103<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen leg\u0103m\u00e2ntul de pe Sinai, poporul lui Israel se constituie \u00eentr-o na\u021biune sf\u00e2nt\u0103 \u0219i \u00eentr-o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie de preo\u021bi. P\u0103strarea sfin\u021beniei vie\u021bii \u00een fidelitate fa\u021b\u0103 de Cuv\u00e2ntul s\u0103u este un r\u0103spuns la iubirea sa \u0219i nucleul identit\u0103\u021bii proprii ca popor al lui Dumnezeu (<em>prima lectur\u0103<\/em>). Psalmul ne invit\u0103 s\u0103 c\u00e2nt\u0103m cu bucurie iubirea \u0219i credincio\u0219ia lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 ne prezent\u0103m cu bucurie \u00een fa\u021ba lui pentru a-i sluji cu o inim\u0103 curat\u0103 \u0219i recunosc\u0103toare (<em>psalmul responsorial<\/em>). Cristos este manifestarea iubirii infinite a Tat\u0103lui. De aceea, apostolul Paul ne invit\u0103 s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m \u00een Dumnezeu, s\u0103 nu ne temem de m\u00e2nia lui, pentru c\u0103, \u00eemp\u0103ca\u021bi \u00een Cristos, m\u00e2ntuirea a venit la noi (<em>a doua lectur\u0103<\/em>). Isus vede mul\u021bimile. El \u0219tie s\u0103 citeasc\u0103 \u00een inima fiec\u0103ruia, le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te oboseala, \u00eendoielile, dificult\u0103\u021bile. El \u0219tie s\u0103 ofere m\u00e2ng\u00e2iere \u0219i vindecare. Este misiunea pe care a \u00eencredin\u021bat-o, prin apostoli, \u00eentregii biserici (<em>Evanghelia<\/em>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sosirea pe muntele Sinai este un moment crucial pentru Israel, datorit\u0103 alian\u021bei care se va \u00eencheia aici. Aceast\u0103 importan\u021b\u0103 este subliniat\u0103 \u0219i de elemente cantitative<em>. Primul<\/em> este de ordin temporal: va r\u0103m\u00e2ne la poalele Sinaiului aproape un an, ajung\u00e2nd \u00een a treia lun\u0103 dup\u0103 ie\u0219irea din Egipt (Ex 19,1) \u0219i plec\u00e2nd de acolo \u00een a doua lun\u0103 a celui de-al doilea an (Num 10,11-12).<em> Al doilea<\/em> este de ordin textual: \u0219ederea poporului la poalele Sinaiului este povestit\u0103 \u00een nu mai pu\u021bin de 59 de capitole: 22 de capitole din Exod (19-40), \u00eentreaga carte a Leviticului \u0219i 10 capitole din cartea Numerilor (1-10). Nu este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Moise ajunge pe muntele lui Dumnezeu: el fusese deja acolo \u00een timp ce p\u0103\u0219tea turma socrului s\u0103u Ietro (Ex 3,1) \u0219i cu acea ocazie Dumnezeu este cel care \u00eel cheam\u0103 pe Moise: (\u201eDumnezeu l-a strigat din tufi\u0219\u201d Ex 3,4, verbul ebraic este acela\u0219i, de\u0219i acolo a fost tradus prin \u201ea striga\u201d, iar \u00een fragmentul nostru prin \u201ea chema\u201d).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un alt element din v. 4 care aminte\u0219te de episodul chem\u0103rii lui Moise este expresia \u201eaceasta s\u0103 spui casei lui Iacob\u201d pe care o g\u0103sim, aproape identic: \u201ea\u0219a s\u0103 spui fiilor lui Israel\u201d (3,14.15). Prin urmare, putem afirma cu u\u0219urin\u021b\u0103 c\u0103 autorul biblic a dorit s\u0103 sublinieze leg\u0103tura dintre acest episod \u0219i prima \u00eent\u00e2lnire dintre Dumnezeu \u0219i Moise pe Sinai (Ex 3-4).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima parte a ceea ce Moise este chemat s\u0103 le raporteze israeli\u021bilor este amintirea a ceea ce a f\u0103cut Dumnezeu, iar aceast\u0103 amintire este prezentat\u0103 din punctul de vedere al poporului: \u201eA\u021bi v\u0103zut&#8230;\u201d. Experien\u021ba israeli\u021bilor este pe primul loc, deoarece ei sunt chema\u021bi s\u0103 pre\u021buiasc\u0103 ceea ce au primit de la Dumnezeu; ei trebuie s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat con\u0219tien\u021bi de providen\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Expresia \u201eiar pe voi v-am purtat pe aripi de vultur\u201d are un ecou \u00een c\u00e2ntecul lui Moise \u00eenainte de moartea sa. \u00cen acela\u0219i timp, aceast\u0103 expresie este un r\u0103spuns la sfatul lui Ietro care, la sf\u00e2r\u0219itul capitolului precedent, \u00eel invitase s\u0103 aleag\u0103 c\u00e2\u021biva oameni buni care s\u0103-l ajute ca judec\u0103tori \u0219i astfel \u201e\u00ee\u021bi vei u\u0219ura povara \u0219i ei o <em>vor purta <\/em>cu tine\u201d (Ex 18,22). De fapt, \u00een fragmentul nostru, care urmeaz\u0103 pu\u021bin dup\u0103 sfatul lui Ietro, vedem cum povara poporului a fost purtat\u0103 de Domnul care \u201ei-a <em>ridicat <\/em>pe aripi de vulturi\u201d (verbul ebraic este acela\u0219i \u0219i aici).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Amintirea experien\u021bei providen\u021bei lui Dumnezeu este urmat\u0103 imediat de o dubl\u0103 ofert\u0103: cea a unei alian\u021be \u0219i cea a efectelor acestei alian\u021be. Substantivul \u201eleg\u0103m\u00e2nt\u201d mai apare de trei ori \u00een capitolele anterioare (2, 24; 6, 4. 5), dar \u00een aceste cazuri se refer\u0103 \u00eentotdeauna la leg\u0103mintele \u00eencheiate cu patriarhii, \u00een timp ce acum, \u00eentr-un mod nea\u0219teptat, poporul este invitat s\u0103 \u00eencheie un leg\u0103m\u00e2nt care nu numai c\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103 definit, dar nici m\u0103car nu a fost prev\u0103zut dec\u00e2t \u00een mintea lui Dumnezeu. Aceast\u0103 propunere de alian\u021b\u0103, datorit\u0103 trimiterii la experien\u021ba anterioar\u0103, cap\u0103t\u0103 valoarea unei recomand\u0103ri puternice: poporul ar fi nebun s\u0103 refuze o alian\u021b\u0103 cu cel care a pedepsit Egiptul \u0219i a condus casa lui Iacob p\u00e2n\u0103 la Sinai, cu Domnul a c\u0103rui putere a experimentat-o \u00een mod direct.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trei beneficii ale leg\u0103m\u00e2ntului sunt prezentate poporului: s\u0103 devin\u0103 o \u201eposesiune deosebit\u0103 pentru Dumnezeu\u201d, \u201eo \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie de preo\u021bi\u201d \u0219i \u201eo na\u021biune sf\u00e2nt\u0103\u201d. Termenul pe care \u00eel g\u0103sim tradus prin \u201eproprietate\u201d indic\u0103 \u00een acest context o rela\u021bie special\u0103 a poporului cu Dumnezeu \u0219i se reg\u0103se\u0219te cu acela\u0219i sens \u0219i \u00een cartea Deuteronomului (7, 6; 14, 2; 26, 18), precum \u0219i \u00een Psalmul 135, 4: Israel este un \u201eo na\u021biune sf\u00e2nt\u0103\u201d pentru c\u0103 este \u201epentru Dumnezeu\u201d, \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba sa este pentru lauda lui Dumnezeu \u0219i este chemat s\u0103 \u00eel slujeasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie recunoscut \u00een aceast\u0103 slujire: \u201ePreo\u021bi ai Domnului v\u0103 ve\u021bi numi, slujitori ai Dumnezeului nostru v\u0103 ve\u021bi chema\u201d (Is 61,6a).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul din lectura a doua a acestei duminici ne prezint\u0103 dou\u0103 ra\u021bionamente \u201ea fortiori\u201d ale lui Paul, adic\u0103 ra\u021bionamente care &#8211; pornind de la un fapt stabilit &#8211; deriv\u0103 o consecin\u021b\u0103 care trebuie s\u0103 fie valabil\u0103 \u201ecu at\u00e2t mai mult\u201d (v. 9) \/ \u201ecu at\u00e2t mai mult\u201d (v. 10).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Premisa primului ra\u021bionament este destul de lung\u0103 \u0219i complex\u0103, porne\u0219te de la o dubl\u0103 contextualizare temporal\u0103: una din punct de vedere uman (\u201ec\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 slabi\u201d) \u0219i una din punct de vedere divin (\u201ela timpul stabilit\u201d); \u00een acest moment anume \u201eCristos a murit pentru veacuri\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest dublu accent temporal nu numai c\u0103 subliniaz\u0103 faptul c\u0103 acest lucru a fost \u00een voia lui Dumnezeu (dup\u0103 cum se poate vedea din folosirea lui \u201er\u00e2nduit\u201d), dar serve\u0219te \u0219i pentru a introduce, prin tema sl\u0103biciunii, o leg\u0103tur\u0103 cu \u201epe c\u00e2nd eram p\u0103c\u0103to\u0219i\u201d care apare \u00een v. 8. \u00cen v. 7, la amintirea a ceea ce a f\u0103cut Cristos, se adaug\u0103 experien\u021ba uman\u0103 comun\u0103 c\u0103 este dificil pentru un om s\u0103 moar\u0103 pentru altul (pu\u021bin probabil pentru o persoan\u0103 dreapt\u0103, abia posibil pentru o persoan\u0103 bun\u0103), dar ceea ce este dificil pentru om devine important pentru Dumnezeul care iube\u0219te, care de fapt l-a trimis pe Fiul s\u0103u care a murit pentru noi, pentru noi care nu eram nici buni, nici neprih\u0103ni\u021bi, ci p\u0103c\u0103to\u0219i. Aceast\u0103 \u201eabsurditate\u201d din punct de vedere uman, de a muri pentru cineva care nu merit\u0103, nu este exprimat\u0103 doar de Paul, ci \u0219i prin absurdul de a prezenta ca fiind evident comportamentul unui p\u0103stor care las\u0103 nou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de oi nesupravegheate \u00een pustiu \u00een c\u0103utarea uneia (Lc 15, 4). Din punct de vedere uman, probabil c\u0103 r\u0103spunsul ar trebui s\u0103 fie \u201eeu nu\u201d, dar din perspectiva iubirii lui Dumnezeu, r\u0103spunsul absurd din punct de vedere uman devine \u201eeu da\u201d. \u0218i iat\u0103 concluzia primului ra\u021bionament: acum nu mai suntem p\u0103c\u0103to\u0219i, pentru c\u0103 am fost \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi prin s\u00e2ngele acelui Cristos care a murit pentru noi, a\u0219a c\u0103, dac\u0103 am fost iubi\u021bi \u00eenainte, \u201ecu at\u00e2t mai mult\u201d nu trebuie s\u0103 ne temem de m\u00e2nia lui. Cel de-al doilea ra\u021bionament (v. 10) \u00eel reia pe cel precedent \u00eentr-un mod mai schematic: din \u201edu\u0219mani\u201d, prin moartea lui Cristos, am fost \u00eemp\u0103ca\u021bi, \u0219i astfel am primit o onoare enorm\u0103, \u00een sensul c\u0103, fiind \u201e\u00eemp\u0103ca\u021bi\u201d, putem spera acum s\u0103 fim \u201em\u00e2ntui\u021bi\u201d. \u00cen cel de-al doilea ra\u021bionament, despre care am spus c\u0103 este mai schematic, putem vedea at\u00e2t o evolu\u021bie temporal\u0103 foarte liniar\u0103 (trecut &#8211; prezent &#8211; viitor), c\u00e2t \u0219i o construc\u021bie \u00een care Paul pune accentul pe roadele mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Isus v\u0103z\u00e2nd mul\u021bimile&#8230;<\/em><\/strong> Prima parte a evangheliei din aceast\u0103 duminic\u0103 (Mt 9,36-38) con\u021bine dou\u0103 anticip\u0103ri de termeni care vor fi reluate \u00een capitolul urm\u0103tor: \u201eoi\u201d (care va reveni \u00een pasajul nostru din Mt 10,6 \u0219i mai t\u00e2rziu \u00een Mt 10,16) \u0219i \u201elucr\u0103tori\u201d (pe care \u00eel g\u0103sim \u0219i \u00een Mt 10,10), ceea ce arat\u0103 clar c\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 parte este conceput\u0103 ca o introducere la ceea ce urmeaz\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Verbul <em>splagchn\u00edzomai <\/em>(care apare \u0219i \u00een Mt 14,14; 15, 32; 18, 27; 20, 34), exprim\u0103 o compasiune \u201eactiv\u0103\u201d din partea lui Isus, \u00een sensul c\u0103 aceast\u0103 compasiune \u00eel determin\u0103 pe Isus, de fiecare dat\u0103, s\u0103 se mi\u0219te pentru a remedia nevoia care a ap\u0103rut: aici, ini\u021biativa lui Isus este de a-i invita pe ucenicii s\u0103i s\u0103 se roage \u0219i, la scurt timp dup\u0103 aceea, de a-i trimite.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Imaginea oii\/p\u0103storului este frecvent\u0103 \u00een Vechiul Testament, unde este folosit\u0103 pentru a indica rela\u021bia dintre Dumnezeu \u0219i poporul s\u0103u (Is 40, 11) sau nevoia poporului de a avea o c\u0103l\u0103uz\u0103 uman\u0103 care s\u0103 ac\u021bioneze \u00een conformitate cu voin\u021ba lui Dumnezeu (Ez 34, 1-16; 1Regi 22, 17; Zah 10, 2-3).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cel de-al doilea sens este cel mai potrivit pentru a explica metafora oilor din fragmentul noastr\u0103, iar fondul ei veterotestamentar se g\u0103se\u0219te probabil \u00een Ez 34, 1-16, \u00een care critica sever\u0103 a lui Dumnezeu la adresa \u201ep\u0103storilor lui Israel\u201d care nu-\u0219i \u00eendeplinesc datoria \u0219i fac ca turma s\u0103 se r\u0103t\u0103ceasc\u0103, este urmat\u0103 de ac\u021biunea lui Dumnezeu la persoana \u00eent\u00e2i (\u201eEu \u00eensumi voi duce oile mele la p\u0103\u0219une \u0219i le voi da odihn\u0103\u201d Ez 34, 15). \u00cen aceste prime versete ale pasajului nostru ni se prezint\u0103 Isus constat\u00e2nd absen\u021ba unei c\u0103l\u0103uze \u201eadev\u0103rate\u201d pentru mul\u021bime \u0219i, prin urmare, pentru Israel, iar acesta va fi motivul criticii acerbe \u0219i explicite pe care Isus o va adresa autorit\u0103\u021bilor (c\u0103rturarii \u0219i fariseii) \u00een capitolul 23. Deseori \u00een Biblie, metafora seceri\u0219ului, a recoltei, face trimitere la tema judec\u0103\u021bii lui Dumnezeu, at\u00e2t \u00een Vechiul Testament (Is 17, 4-6; Ier 51, 33; Os 6, 11), c\u00e2t \u0219i \u00een Noul Testament (Ap 14, 14-20). Acest sens \u00eel g\u0103sim \u0219i la Matei, \u00een parabola gr\u00e2ului \u0219i a neghinei (Mt 15, 39b-40). De\u0219i apostolii vor fi chema\u021bi s\u0103 \u201ejudece cele dou\u0103sprezece semin\u021bii ale lui Israel\u201d (Mt 19,28), este dificil s\u0103 vedem \u00een pasajul nostru o chemare la judecat\u0103, fie din cauza folosirii verbului <em>splagchn\u00edzomai <\/em>(\u201ea sim\u021bi compasiune\u201d), fie din cauza instruc\u021biunilor pe care le vor primi discipolii \u00een capitolul 10, \u00een care tema judec\u0103\u021bii, de\u0219i prezent\u0103, este \u00een mod clar secundar\u0103 (Mt 10,15).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u0218i a chemat la sine pe cei doisprezece ucenici&#8230;<\/em><\/strong> Spre deosebire de ceilal\u021bi evangheli\u0219ti, care ne prezint\u0103 constituirea grupului celor doisprezece apostoli \u00een contextul \u00eenceputului misiunii publice a lui Isus (Mc 3, 13-15; Lc 6, 13) \u0219i lista cu numele lor imediat dup\u0103 aceea (Mc 3, 16-19; Lc 6, 14-16), Matei nu vorbe\u0219te despre alegerea lor \u0219i a\u0219teapt\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de jum\u0103tatea evangheliei pentru a le prezenta numele, de\u0219i din pasaj reiese c\u0103 acest grup era deja constituit, dup\u0103 cum citim: \u201e\u0218i a chemat la sine pe cei doisprezece ucenici\u201d. Matei folose\u0219te aici exclusiv termenul \u201eapostoli\u201d (v. 2), care are o valoare etimologic\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t tehnic\u0103, deoarece \u201eapostol\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201etrimis\u201d, iar acest lucru este ceea ce face Isus acum. Matei, \u00een restul evangheliei, va folosi pentru a se referi la cei Doisprezece termenul \u201eucenici\u201d care, dup\u0103 cum se poate intui, devine un termen ambiguu (\u0219i din acest motiv este necesar s\u0103 se evalueze despre cine vorbe\u0219te evanghelistul).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 dou\u0103 particularit\u0103\u021bi \u00een lista apostolilor din prima evanghelie: faptul c\u0103 ace\u0219tia sunt prezenta\u021bi \u00een perechi (poate c\u0103 este un ecou al trimiterii misionare \u201edoi c\u00e2te doi\u201d, a\u0219a cum este prezentat\u0103 \u00een pasajele paralele de la Mc 6, 7 \u0219i Lc 10, 1) \u0219i faptul c\u0103, la men\u021biunea schimb\u0103rii numelui lui Petru prezent\u0103 \u00een celelalte evanghelii sinoptice (Mc 3, 16; Lc 6, 14), Matei adaug\u0103 indica\u021bia c\u0103 el este \u201eprimul\u201d dintre apostoli. Acest lucru trebuie \u00een\u021beles, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ca o subliniere suplimentar\u0103 a importan\u021bei pe care Petru o asum\u0103 \u00een prima Evanghelie, care va deveni evident\u0103 \u00een episodul din Mt 16,16-19. Scopul existen\u021bei grupului celor Doisprezece, care la Marcu este acela de \u201ea fi cu Isus\u201d (Mc 3, 14), la Matei este \u00eenainte de toate acela de slujire, de minister, de misiune, a\u0219a cum va fi explicat chiar \u00een ultimele versete ale evangheliei, unde Isus le \u00eencredin\u021beaz\u0103 o sarcin\u0103 misionar\u0103 foarte explicit\u0103: \u201eMerge\u021bi, deci, \u0219i face\u021bi ucenici din toate neamurile, botez\u00e2ndu-i [&#8230;] \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-i\u201d (Mt 28, 19-20a).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De asemenea, trebuie remarcat faptul c\u0103 expresia \u201es\u0103 vindece de orice boal\u0103 \u0219i de orice neputin\u021b\u0103\u201d (Mt 10,1) este o reluare a misiunii lui Isus exprimat\u0103 \u00een Mt 4,23 \u0219i Mt 9,35, ca \u0219i cum ar vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 scopul celor Doisprezece este de a continua lucrarea lui Isus \u00eensu\u0219i \u0219i de a o face cu puterea pe care el \u00eensu\u0219i le-o confer\u0103, pentru c\u0103 el este cel care o are: Isus, de fapt, \u00een timp ce \u00eei trimite \u00een misiune, le acord\u0103 discipolilor <em>exus\u00eda<\/em> (puterea, autoritatea) sa, cea care, \u00een capitolele precedente, fusese recunoscut\u0103 de mul\u021bime (Mt 8,28b-29a) \u0219i de centurion (Mt 8,5-13), dar contestat\u0103 de unii scribi (Mt 9,6. 8).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ace\u0219tia sunt cei doisprezece pe care i-a trimis Isus, poruncindu-le &#8230;<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 ultim\u0103 parte a fragmentului nostru con\u021bine indica\u021biile referitoare la cei c\u0103rora cei Doisprezece trebuie s\u0103 se adreseze (v. 5-6) \u0219i la dubla natur\u0103 a misiunii lor: predicare \u0219i ac\u021biune (v. 7-8).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tema trimiterii doar la \u201eoile pierdute ale casei lui Israel\u201d trebuie citit\u0103 din perspectiva \u00eentregii evanghelii, unde g\u0103sim aceast\u0103 preferin\u021b\u0103 &#8211; care uneori devine aproape exclusiv\u0103 \u2013 cu referin\u021b\u0103 la misiunea lui Isus (Mt 1, 21; 2,6; 15, 24). Ea este \u00eens\u0103 frecvent \u00eenso\u021bit\u0103 de deschiderea misiunii sale \u0219i fa\u021b\u0103 de neamurile (p\u0103g\u00e2nii) care \u00eel caut\u0103 adesea pe Isus (Mt 4, 24-25) \u0219i care sunt de asemenea l\u0103udate pentru credin\u021ba lor, ca \u00een cazul centurionului (Mt 8, 5-13). \u00cen pasajul nostru, Isus nu-i invit\u0103 pe discipolii s\u0103i s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 grani\u021bele \u00een care a lucrat; mai t\u00e2rziu, a\u0219a cum va fi anun\u021bat \u00een Mt 24, 14; 26, 13 \u0219i concretizat \u00een Mt 29,19-20, misiunea va fi deschis\u0103 \u00eentregii lumi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mesajul pe care cei doisprezece trebuie s\u0103-l proclame este literalmente identic cu cel al lui Isus (Mt 4,17) \u0219i chiar mai devreme cu cel al lui Ioan Botez\u0103torul (Mt 3, 2), \u00een timp ce lista faptelor pe care discipolii sunt chema\u021bi s\u0103 le fac\u0103 este un ecou al miracolelor s\u0103v\u00e2r\u0219ite de Isus, relatate \u00een cele dou\u0103 capitole anterioare. Singurul miracol care nu corespunde este cel al potolirii furtunii (Mt 8, 23-27), dar acesta este particular, deoarece este legat de o situa\u021bie de nevoie specific\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: Rembrandt, <em>Cristos predic\u00e2nd<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Hits: 150<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XI-A DE PESTE AN 18 IUNIE 2023 MISIUNEA CELOR DOISPREZECE \u00cen prima lectur\u0103 g\u0103sim relatarea sosirii israeli\u021bilor la Sinai, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":33387,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33386"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33386"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33386\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33389,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33386\/revisions\/33389"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33387"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33386"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33386"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33386"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}