{"id":33221,"date":"2023-06-04T09:18:16","date_gmt":"2023-06-04T06:18:16","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=33221"},"modified":"2023-06-04T09:18:16","modified_gmt":"2023-06-04T06:18:16","slug":"iubirea-lui-dumnezeu-darul-fiului-meditatie-in-duminica-preasfintei-treimi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/06\/04\/iubirea-lui-dumnezeu-darul-fiului-meditatie-in-duminica-preasfintei-treimi\/","title":{"rendered":"\u201eIubirea lui Dumnezeu, darul Fiului\u201d – medita\u021bie \u00een duminica Preasfintei Treimi"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

Reluarea timpului de peste an dup\u0103 perioada solemn\u0103 a Pa\u0219telui se deschide \u00eentotdeauna \u00een lumina celebr\u0103rii a dou\u0103 solemnit\u0103\u021bi care amintesc via\u021ba de credin\u021b\u0103 a fiec\u0103rui cre\u0219tin, \u00a0doi piloni ai adev\u0103rurilor de credin\u021b\u0103: Preasf\u00e2nta Treime<\/strong> \u0219i Trupul \u0219i S\u00e2ngele lui Cristos<\/strong>.<\/p>\n

Imaginea Dumnezeului lui Isus ca Tat\u0103, Fiu \u0219i Duh Sf\u00e2nt, precum \u0219i misterul prezen\u021bei reale a Celui \u00cenviat \u00een p\u00e2ine \u0219i vin, sunt str\u00e2ns legate de evenimentele pascale care tocmai au fost celebrate. Am putea defini aceste dou\u0103 solemnit\u0103\u021bi ca fiind cheile de interpretare a istoriei lui Isus, pentru a \u00een\u021belege pe deplin sensul ei m\u00e2ntuitor \u0219i pentru a fi fundamentul vie\u021bii noastre de credin\u021b\u0103 de ast\u0103zi.<\/p>\n

Suntem \u00eentotdeauna trimi\u0219i la Evanghelia lui Isus; o \u201eveste\u201d care ne provoac\u0103, care nu ne las\u0103 s\u0103 fim spectatori pasivi, ci ne trimite \u00een misiune, f\u0103c\u00e2ndu-ne apostoli.<\/p>\n

\u00cen acest orizont ne este prezentat\u0103 liturghia Cuv\u00e2ntului din timpul obi\u0219nuit. Isus, p\u0103storul cel bun, dezv\u0103luie grija \u0219i d\u0103ruirea lui Dumnezeu pentru poporul s\u0103u. \u00cen fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor misiunii, Dumnezeu este st\u00e2nca care nu cedeaz\u0103, ajutorul care \u00eei ridic\u0103 pe cei care se simt pierdu\u021bi. Primirea credin\u021bei este r\u0103spunsul la propunerea lui Dumnezeu; umilin\u021ba \u0219i smerenia sunt semnele cre\u0219tinului; Cuv\u00e2ntul este singura hran\u0103 cu care se poate rodi cu adev\u0103rat.<\/p>\n

IUBIREA LUI DUMNEZEU, DARUL FIULUI<\/strong><\/p>\n

\u00cen prima lectur\u0103<\/em> este proclamat numele lui Dumnezeu \u00een cea de-a doua urcare a lui Moise pe muntele Sinai pentru restituirea tablelor Legii pe care el \u00eensu\u0219i le distrusese anterior. Proclamarea numelui lui Dumnezeu este \u00eenso\u021bit\u0103 de cea a milostivirii \u0219i \u00eendur\u0103rii sale.<\/p>\n

A doua lectur\u0103<\/em> este salutul final al celei de-a doua scrisori c\u0103tre Corinteni \u00een care, dup\u0103 o serie de invita\u021bii telegrafice adresate de apostol cre\u0219tinilor din Corint, g\u0103sim o binecuv\u00e2ntare trinitar\u0103, unic\u0103 la Paul, care de obicei \u00ee\u0219i \u00eencheie scrisorile cu o binecuv\u00e2ntare mai simpl\u0103, cristologic\u0103.<\/p>\n

Evanghelia <\/em>din aceast\u0103 duminic\u0103, \u00een schimb, este preluat\u0103 din dialogul lui Isus cu Nicodim \u0219i subliniaz\u0103 rela\u021bia dintre Dumnezeu care \u00eel d\u0103ruie\u0219te pe Fiul s\u0103u \u0219i umanitate. Scopul sau misiunea fiec\u0103ruia este explicat\u0103: pentru Dumnezeu Tat\u0103l scopul este iubirea, pentru Fiul m\u00e2ntuirea, pentru omenire credin\u021ba, \u00eentruc\u00e2t de aceasta depinde m\u00e2ntuirea ei.<\/p>\n

MISTERUL IUBIRII<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Misterul Sfintei Treimi este, \u00een primul r\u00e2nd, un mister al iubirii. Nu este un puzzle sau o formul\u0103 magic\u0103. Este un mister al iubirii care cere s\u0103 fie povestit; este singurul mod \u00een care putem intra \u00een el.<\/p>\n

S\u0103 povestim despre iubirea Tat\u0103lui care cheam\u0103 universul \u0219i umanitatea la via\u021b\u0103 \u0219i la existen\u021b\u0103. O iubire care se revars\u0103 \u0219i se angajeaz\u0103 \u00een crea\u021bie. O iubire care se dezv\u0103luie \u00een armonia cosmosului. O iubire care treze\u0219te creaturile la via\u021b\u0103 ca adev\u0103ra\u021bi parteneri, \u00eenzestra\u021bi cu con\u0219tiin\u021b\u0103, libertate \u0219i voin\u021b\u0103.<\/p>\n

S\u0103 povestim iubirea Fiului care vine s\u0103 realizeze un plan de m\u00e2ntuire \u0219i alege calea \u00eentrup\u0103rii. El devine om. Accept\u0103 toate riscurile \u0219i pericolele legate de aceast\u0103 condi\u021bie, pentru a transmite mil\u0103 \u0219i bun\u0103tate. Dispus chiar s\u0103 \u00ee\u0219i dea propria via\u021b\u0103, s\u0103 sufere \u0219i s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

S\u0103 povestim despre iubirea care ajunge la noi prin Duhul Sf\u00e2nt, prin puterea sa care se manifest\u0103 \u00een oamenii slabi \u0219i fragili, prin \u00een\u021belepciunea sa care se dezv\u0103luie \u00een cei simpli \u0219i mici. \u00cen mod modest \u0219i cu mijloace s\u0103race, el reu\u0219e\u0219te s\u0103 transfigureze cursul istoriei \u0219i s\u0103 produc\u0103 schimb\u0103ri neprev\u0103zute. El treze\u0219te noul \u0219i \u00eel face solid, \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een ad\u00e2ncurile existen\u021bei. Dar a povesti nu este suficient. Pentru a iubi – a\u0219a cum ne aminte\u0219te Sf\u00e2ntul Bernard – se r\u0103spunde cu iubire. Aceast\u0103 iubire trebuie s\u0103 fie primit\u0103; prin renun\u021barea la orice barier\u0103 \u0219i la orice ap\u0103rare. S\u0103 ne l\u0103s\u0103m \u00eenv\u0103lui\u021bi de c\u0103ldura ei, inunda\u021bi de tandre\u021bea ei, ar\u0219i de focul ei. A o primi \u00eenseamn\u0103 a o aduce \u00een via\u021ba noastr\u0103, a-i acorda spa\u021biu \u00een fruntea g\u00e2ndurilor, a-i da prioritate \u00een proiectele noastre.<\/p>\n

A-l \u00eent\u00e2mpina \u00eenseamn\u0103 a-i r\u0103spunde nu doar cu cuvinte, ci \u0219i cu fapte. Ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 o lu\u0103m \u00een serios. Pentru c\u0103 a crede nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103-i afirm\u0103m existen\u021ba, ci s\u0103-i \u00eencredin\u021b\u0103m via\u021ba, s\u0103 ne punem \u00een m\u00e2inile lui. Investind resursele \u0219i energia proprie \u00een proiectul s\u0103u. Toate acestea, \u00een ciuda sl\u0103biciunilor \u0219i infidelit\u0103\u021bilor noastre. Pentru c\u0103 sim\u021bim c\u0103 Dumnezeu continu\u0103 s\u0103 ne iubeasc\u0103 chiar \u0219i atunci c\u00e2nd plec\u0103m. \u0218i ne a\u0219teapt\u0103 s\u0103 ne \u00eentoarcem. Pentru c\u0103 \u0219tim c\u0103 el nu vrea s\u0103 ne condamne, ci s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103.<\/p>\n

A\u0219adar, a celebra s\u0103rb\u0103toarea Sfintei Treimi nu \u00eenseamn\u0103 a pl\u0103ti tribut unei dogme obscure, ci a \u00een\u021belege sensul tuturor, a ne l\u0103sa cuprin\u0219i de aceast\u0103 iubire pentru a tr\u0103i din ea \u0219i a fi transfigura\u021bi de ea, lu\u00e2nd \u00een piept o rela\u021bie care este decisiv\u0103 pentru aceast\u0103 via\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u0219i pentru ve\u0219nicie. Savur\u00e2nd gustul autentic al fiec\u0103rui gest \u0219i al fiec\u0103rui cuv\u00e2nt, al fiec\u0103rui efort \u0219i al fiec\u0103rui sacrificiu, care cap\u0103t\u0103 adev\u0103ratul lor sens atunci c\u00e2nd se \u00eenscriu \u00eentr-o istorie de iubire care ne dep\u0103\u0219e\u0219te din toate p\u0103r\u021bile \u0219i care \u00ee\u0219i va g\u0103si \u00eemplinirea \u00eentr-o destina\u021bie final\u0103 de lumin\u0103 \u0219i plin\u0103tate.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu se descoper\u0103 lui Moise \u0219i \u00eei veste\u0219te numele s\u0103u, care este milostivire, iubire \u0219i fidelitate (prima lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

Psalmul ne invit\u0103 s\u0103-l binecuv\u00e2nt\u0103m pe Dumnezeu. El st\u0103 pe tronul s\u0103u sf\u00e2nt, dar \u00een acela\u0219i timp p\u0103trunde cu privirea sa \u00een ad\u00e2ncuri \u0219i se face prezent cu iubirea sa \u00een Fiul trimis pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 (psalmul responsorial<\/em>). Salutul final al apostolului Paul invoc\u0103 asupra corintenilor, destinatarii scrisorii, \u0219i asupra noastr\u0103, destinatarii de ast\u0103zi ai cuv\u00e2ntului s\u0103u, binecuv\u00e2ntarea Sfintei Treimi, care este iubire, har \u0219i comuniune (a doua lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

\u00cen discursul lui Isus c\u0103tre Nicodim se subliniaz\u0103 tema credin\u021bei. Credin\u021ba \u00een Fiul duce la m\u00e2ntuire, pentru c\u0103 Tat\u0103l \u00een el \u0219i-a d\u0103ruit iubirea sa irevocabil\u0103 (evanghelia<\/em>).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Textul pe care \u00eel citim nu este menit s\u0103 consemneze o experien\u021b\u0103 religioas\u0103 deosebit\u0103 (o teofanie), ci o revela\u021bie a Dumnezeului \u00een care credem. Pe de o parte, el este cel care ia ini\u021biativa, el este cel care \u00eel trimite pe Moise, el este cel care se reveleaz\u0103. Pe de alt\u0103 parte, el este un Dumnezeu al apropierii, al prezen\u021bei: \u201ea r\u0103mas cu el acolo\u201d. Aceast\u0103 certitudine a apropierii \u0219i a prezen\u021bei lui Dumnezeu \u00eel face pe Moise s\u0103 se supun\u0103, con\u0219tient \u00een acela\u0219i timp de m\u0103re\u021bia \u0219i de micimea lui Dumnezeu. El nu poate face altceva dec\u00e2t s\u0103 se plece, s\u0103 se arunce la p\u0103m\u00e2nt. Apropierea lui Dumnezeu nu este contrar\u0103 cultului \u0219i reveren\u021bei pe care omul trebuie s\u0103 i-o aduc\u0103. Dar cum este Dumnezeul din Biblie? Este el asemenea altor divinit\u0103\u021bi care cer sacrificii umane sau care sunt versatile \u0219i capricioase? Dumnezeul Bibliei se dezv\u0103luie ca fiind \u201eplin de compasiune \u0219i milostiv\u201d. Moise este con\u0219tient c\u0103, \u00een fa\u021ba m\u0103re\u021biei lui Dumnezeu, este doar un om, c\u0103 face parte \u201edintr-un popor cu inima \u00eempietrit\u0103\u201d; dar \u0219tie c\u0103 poate cere iertare. Scriptura ne conduce \u00eentr-un mister de m\u0103re\u021bie \u0219i compasiune \u00een care omul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu el \u00eensu\u0219i \u0219i cu propria sa fiin\u021b\u0103.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Concluzia celei de-a doua scrisori a Sf\u00e2ntului Paul c\u0103tre Corinteni este o pre\u021bioas\u0103 m\u0103rturie scris\u0103 a credin\u021bei trinitare \u00een gura Sf\u00e2ntului Paul: Dumnezeu este Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt. Apostolul reflect\u0103 \u00een scrierile sale voin\u021ba m\u00e2ntuitoare a Tat\u0103lui, care L-a dat pe Fiul s\u0103u din iubire \u0219i L-a \u00eenviat pentru m\u00e2ntuirea tuturor, care ne d\u0103ruie\u0219te \u00een Duhul na\u0219terea la o via\u021b\u0103 nou\u0103. \u00cen continuitate cu \u00eentreaga Scriptur\u0103, Paul preia vechiul leg\u0103m\u00e2nt al lui Dumnezeu \u0219i ne duce de m\u00e2n\u0103 pentru a \u00een\u021belege cum \u00een Noul Leg\u0103m\u00e2nt istoria m\u00e2ntuirii a fost adus\u0103 la plin\u0103tatea ei. Nu sunt dou\u0103 istorii m\u00e2ntuitoare, ci una singur\u0103. Nu sunt doi \u201edumnezei diferi\u021bi\u201d, cum ar vrea unii, ci un singur Dumnezeu creator, Domnul istoriei, care ni se reveleaz\u0103 \u00een plin\u0103tate \u00een Isus \u0219i ne infuzeaz\u0103 cu Duhul s\u0103u sfin\u021bitor.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Am putea vorbi de un \u201eexces de iubire\u201d: \u201eAt\u00e2t de mult a iubit Dumnezeu lumea, \u00eenc\u00e2t a trimis…\u201d Nu este o propozi\u021bie logic\u0103, deoarece din iubire nu rezult\u0103 neap\u0103rat c\u0103 Dumnezeu \u0219i-ar trimite Fiul. Sf\u00e2ntul Ioan o explic\u0103: Dumnezeu nu vrea condamnarea noastr\u0103, ci m\u00e2ntuirea noastr\u0103. Acesta este planul s\u0103u pentru \u00eentreaga crea\u021bie. Iubirea Tat\u0103lui se manifest\u0103 \u00een d\u0103ruirea propriului s\u0103u Fiu; nu este o d\u0103ruire a unui Dumnezeu sadic care se bucur\u0103 de s\u00e2ngele Fiului, ci \u00een iubirea debordant\u0103 a lui Dumnezeu care nu-\u0219i rezerv\u0103 nimic pentru sine, ci se gole\u0219te pe sine \u00eensu\u0219i d\u0103ruindu-ne pe propriul s\u0103u Fiu. Este voin\u021ba Tat\u0103lui ca \u00eentreaga crea\u021bie \u0219i \u00eentreaga omenire s\u0103 fie duse la bun sf\u00e2r\u0219it; ca nimic s\u0103 nu se piard\u0103. Crea\u021bia \u0219i m\u00e2ntuirea trebuie s\u0103 fie \u00een\u021belese ca o singur\u0103 realitate. Exist\u0103 misterul libert\u0103\u021bii; cineva poate \u201ecrede\u201d sau \u201enu crede\u201d \u00een Fiul. Omul are un cuv\u00e2nt de spus \u00een libertatea sa suveran\u0103; dar Dumnezeu a vorbit prin d\u0103ruirea Fiului \u00eentr-un act suprem de iubire. Prin urmare, credin\u021ba este \u00een\u021beleas\u0103 ca o acceptare liber\u0103 a acestei voin\u021be divine. Este esen\u021bial s\u0103 prezent\u0103m credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103 a iubirii lui Dumnezeu, nu din perspectiva pedepsei sau a m\u00e2niei divine; o prezentare nu este identic\u0103 cu cealalt\u0103 \u0219i nici nu au acelea\u0219i consecin\u021be.<\/p>\n

DOMNUL ESTE \u00ceN TABERNACOL<\/strong><\/p>\n

de Alberto Carrara<\/em><\/p>\n

    \n
  1. DEVO\u021aIUNILE EUHARISTICE \u0218I CELE PATRUZECI DE ORE<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Termenul \u201etabernacol\u201d evoc\u0103 senza\u021bii, amintiri, imagini care \u00ee\u0219i g\u0103sesc referin\u021ba eclezial\u0103 \u0219i liturgic\u0103 mai ales \u00een trecut. Termenul se refer\u0103 la practica foarte popular\u0103 \u0219i foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a \u201eadora\u021biei\u201d, la institu\u021biile liturgice care s-au dezvoltat \u00een jurul acestei practici. \u00cen copil\u0103ria noastr\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, de exemplu, \u00een aproape toate comunit\u0103\u021bile noastre cre\u0219tine pre-conciliare, \u201e40 de ore\u201d ocupa un loc important. Aceasta era, dup\u0103 cum se \u0219tie,\u00a0o practic\u0103 devo\u021bional\u0103 care consta \u00een adora\u021bia, timp de patruzeci de ore ne\u00eentrerupte, a Sf\u00e2ntului Sacrament, vizibil \u00een ostensoriul care con\u021bine ostia sfin\u021bit\u0103, expus\u0103 solemn pe altar; numele se refer\u0103 la perioada de timp scurs\u0103 \u00eentre moartea (Vinerea Mare) \u0219i \u00eenvierea (Duminica Pa\u0219telui) lui Isus[1]<\/a>.<\/p>\n

    Multe parohii erau, de asemenea, echipate cu \u201ema\u0219ini\u201d grandioase care permiteau ca Sf\u00e2ntul Sacrament s\u0103 fie ridicat \u00een aer, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie clar vizibil pentru \u00eentreaga comunitate \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, suficient de \u201e\u00eendep\u0103rtat\u201d pentru a insufla credincio\u0219ilor frumuse\u021bea grandioas\u0103\u00a0<\/span>\u0219i de neatins a misterului.<\/p>\n

    Devo\u021biunea celor \u201e40 de ore\u201d – \u0219i diverse alte practici liturgice care aveau \u00een centru Euharistia – era \u00een concordan\u021b\u0103 cu o viziune a Euharistiei, \u00een care Sf\u00e2nta Liturghie – a\u0219a cum s-a remarcat \u00een mod repetat \u0219i \u00een diverse contexte \u00een vremuri apropiate de ale noastre – era o func\u021bie a prezen\u021bei reale. Aceasta \u0219i nu alta era \u00een centrul sensibilit\u0103\u021bii credinciosului, care, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 participe la Liturghie, era chemat s\u0103 adore ceea ce, din Liturghie, se n\u0103\u0219tea pentru a r\u0103m\u00e2ne permanent ca punct de referin\u021b\u0103: Domnul \u00eenviat \u201eprezent\u201d \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine.<\/p>\n

    Centralitatea prezen\u021bei a fost apoi, la r\u00e2ndul ei, subliniat\u0103 de structura arhitectural\u0103 a bisericii, a\u0219a cum a fost definit\u0103 de Conciliul din Trento: \u201ebiserica tridentin\u0103\u201d, de fapt, \u201ecare este o perfect\u0103 \u0219i uimitoare cutie de perspectiv\u0103 \u00een care fiecare linie \u0219i fiecare direc\u021bie conduce privirea spre punctul cel mai important al \u00eentregii cl\u0103diri: tabernacolul\u201d[1]<\/a>. Privirea, a\u0219adar, devine fundamental\u0103. \u00cen liturghia euharistic\u0103, celebrat\u0103 \u00een acel spa\u021biu, \u201enu se m\u0103n\u00e2nc\u0103, se prive\u0219te\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n

      \n
    1. DOMINAREA PRIVIRII<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Privirea este, a\u0219adar, fundamental\u0103. Pe acest dat este posibil s\u0103 se \u201ebrodeze\u201d \u00een diverse direc\u021bii, la nesf\u00e2r\u0219it. De fapt, modul nostru de a spune acest lucru nu afirm\u0103 o prezen\u021b\u0103 generic\u0103 a Domnului, ci este precis: \u201e\u00een cortul\u201d. Privirea nu este invitat\u0103 s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103, ci s\u0103 se concentreze. Nu se merge \u00een c\u0103utarea unui Domn care fuge, ci pentru a se concentra asupra Domnului care s-a oprit. Unii comentatori oarecum exigen\u021bi ar putea vedea \u00een aceast\u0103 delimitare spa\u021bial\u0103 precis\u0103, o vag\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 a religiozit\u0103\u021bii p\u0103g\u00e2ne. \u00cen sensul c\u0103 divinitatea poate fi v\u0103zut\u0103 \u0219i, eventual, atins\u0103: o sacralitate, la propriu, \u201ela \u00eendem\u00e2n\u0103\u201d \u0219i, \u00een cel mai bun caz, utilizabil\u0103. Ar putea fi v\u0103zut, de asemenea, ca o preluare liturgic\u0103 a temei centrale a \u00centrup\u0103rii: divinul care este \u201e\u00een alt\u0103 parte\u201d se ofer\u0103 \u201eaici\u201d fiin\u021belor umane care doresc s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103.<\/p>\n

      \u00cen prologul Evangheliei dup\u0103 Ioan, Cuv\u00e2ntul \u201ecare era cu Dumnezeu\u201d, care \u201eera Dumnezeu\u201d, \u201es-a f\u0103cut trup\u201d (In 1,1.14). Trupul devine locul \u00een care Cuv\u00e2ntul comunic\u0103 cu oamenii \u0219i oamenii comunic\u0103 cu el \u0219i, prin el, cu Tat\u0103l care este \u00een ceruri. Posibilitatea de a avea acces la Dumnezeu trece prin realitatea \u00eentunecat\u0103 a c\u0103rnii. De fapt, slava ioaneic\u0103, ori este carne, ori nu este. Isus care \u201eeste \u00een cort\u201d, \u00eens\u0103, \u00een loc s\u0103 se lase atins, se las\u0103 v\u0103zut. De fapt, o parte integrant\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii euharistice tradi\u021bionale era interdic\u021bia absolut\u0103 a atingerii ostiei consacrate de c\u0103tre simplii credincio\u0219i \u0219i interdic\u021bia de a \u201emesteca\u201d particula \u00een timpul \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii. Toate acestea erau atitudini care subliniau o apropiere \u00eendep\u0103rtat\u0103 sau, dac\u0103 prefera\u021bi, o distan\u021b\u0103 apropiat\u0103. Cele Patruzeci de ore<\/em>, cu scenele lor grandioase, subliniau mai presus de toate distan\u021ba.<\/p>\n

      Practicile euharistice mai aproape de noi, cu Sf\u00e2ntul Sacrament a\u0219ezat pe un altar \u00een centrul comunit\u0103\u021bii, subliniau mai presus de toate proximitatea. Privirea, \u00eentr-un caz ca \u0219i \u00een cel\u0103lalt, este cea care permite, \u00een mod eficient, s\u0103 realizeze sinteza dificil\u0103 \u0219i paradoxal\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 instan\u021be. Se uit\u0103 la cel care nu se uit\u0103. Toat\u0103 rela\u021bia pe care se crede c\u0103 o poate st\u00e2rni – \u00eentre credincios \u0219i Domnul \u201eprezent \u00een tabernacol\u201d – izvor\u0103\u0219te \u00een \u00eentregime din inima credinciosului. El se uit\u0103 \u0219i credin\u021ba lui \u00eel face s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este privit. \u00centreaga rela\u021bie dintre el \u0219i Domnul prezent \u00een cort este o punere \u00een scen\u0103 interioar\u0103 t\u0103cut\u0103.<\/p>\n

        \n
      1. ADORO TE DEVOTE<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Vechiul imn Adoro te devote<\/em> ofer\u0103 multe perspective, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu prezen\u021ba, privirea, misterul anun\u021bat \u0219i celebrat. \u00cen imn, se intersecteaz\u0103 profunzimea teologic\u0103 (tradi\u021bia \u00eel atribuie lui Toma de Aquino) \u0219i intensitatea afectiv\u0103 a credinciosului adorator. Interesul cel mai mare const\u0103 \u00een modul \u00een care textul imnului pune \u00een rela\u021bie intensitatea privirii \u0219i profunzimea credin\u021bei care o anim\u0103.<\/p>\n

        \u00cenc\u0103 din primul vers se c\u00e2nt\u0103 admirabila t\u0103lm\u0103cire: \u201eAd\u00f3ro te dev\u00f3te, l\u00e1tens D\u00e9itas, \/ Quae sub his fig\u00faris,vere l\u00e1titas\u201d[3]<\/a>. Toate sim\u021burile sunt cumva puse la odihn\u0103: \u201eVisus, tactus, gustus in te fallitur \u201d[4]<\/a>. Privirea, \u00een special, este chemat\u0103 la o renun\u021bare sublim\u0103. \u00centr-un fel de progresie dispersiv\u0103, imnul afirm\u0103, \u00een prim\u0103 instan\u021b\u0103, c\u0103 umanitatea, vizibil\u0103 pe cruce, devine invizibil\u0103 pentru adorata Euharistie: \u201eIn cruce latebat sola Deitas \/ At hic latet simul et humanitas\u201d[5]<\/a>. Nu numai c\u0103 umanitatea este invizibil\u0103, dar \u0219i r\u0103nile, atinse de Toma, sunt de neatins pentru credincios: \u201ePlagas, sicut Thomas, non intueor\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n

        Inutilitatea privirii este, \u00eentr-un fel, suplinit\u0103 de intensitatea credin\u021bei: \u201eSed auditu solo tuto creditur. \/ Credo quidquid dixit Dei Filius: \/ Nil hoc verbo Veritatis verius\u201d[7]<\/a>. Umanitatea \u00eens\u0103\u0219i, nev\u0103zut\u0103, este, \u00eempreun\u0103 cu divinitatea, intens crezut\u0103: \u201eAmbo tamen credens atque confitens\u201d[8]<\/a>. \u0218i tocmai pentru c\u0103 nu se vede, se crede. Scurt circuitul privirii face loc privirii interioare a credin\u021bei \u0219i a atitudinilor care sunt o consecin\u021b\u0103 sau un corolar al credin\u021bei: uimirea (\u201ete contemplans totum deficit\u201d[9]<\/a>), \u00eencrederea total\u0103 (\u201eFac me tibi semper magis credere, \/ In te spem habere,te diligere\u201d[10]<\/a>).<\/p>\n

        \u00cencrederea uimit\u0103 justific\u0103 cererea filial\u0103 \u0219i \u00eencrez\u0103toare, \u00een care domin\u0103 aspectele \u201ecordiale\u201d \u0219i \u201eafective\u201d (\u201ePraesta meae menti de te vivere \/ Et te illi semper dulcesapere\u201d[11]<\/a>).<\/p>\n

        Am putea spune, pe scurt, c\u0103 imnul str\u0103vechi este, da, o invocare a prezen\u021bei, dar \u00een acela\u0219i timp \u0219i o recunoa\u0219tere a discre\u021biei extraordinare a acestei prezen\u021be. Credinciosul care se roag\u0103 vede ceea ce nu vede. El \u0219tie de o prezen\u021b\u0103 care nu este prezent\u0103, se sustrage. De aici, tocmai, accentul puternic pus pe credin\u021b\u0103. Nu privirea face inutil\u0103 credin\u021ba, ci mai degrab\u0103 credin\u021ba care face inutil\u0103 privirea. Este vorba, de asemenea, de fascina\u021bia unei prezen\u021be care nu este aici \u0219i acum, dar care va fi: ast\u0103zi Domnul este \u201evelato\u201d. Vorbitorul \u00ee\u0219i dore\u0219te intens s\u0103 vad\u0103, \u00eentr-o zi, chipul Domnului total descoperit: \u201eJesu, quem vel\u00e1tum nunc asp\u00edcio, \/ Oro f\u00edat illud, quodtam s\u00edtio: \/ Ut, te revel\u00e1ta cernens f\u00e1cie, \/ Visu sim be\u00e1tus tuaegl\u00f3riae\u201d[12]<\/a>.<\/p>\n

        \n

        Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 547\/mai-iunie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

        [1]<\/a> G. ZANCHI, La forma della chiesa<\/em>, Qiqaion, Magnano 2005, 52.<\/p>\n

        [2]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

        [3]<\/a> Te ador, Isuse, Dumnezeu ascuns<\/em>,\/<\/em>\u00cen aceast\u0103 tain\u0103 nou\u0103 nep\u0103truns<\/em><\/p>\n

        [4]<\/a> Sim\u0163urile mele nu te pot afla,<\/em>\/<\/em>Numai prin credin\u0163\u0103 v\u0103d prezen\u0163a ta<\/em><\/p>\n

        [5]<\/a> Se-ascundea pe cruce ce-i dumnezeiesc,<\/em>\/<\/em>\u00cens-aici se-ascunde \u015fi ce-i omenesc<\/em><\/p>\n

        [6]<\/a> Nu a\u015ftept ca Toma, r\u0103nile s\u0103-\u0163i v\u0103d<\/em><\/p>\n

        [7]<\/a> Numai prin credin\u0163\u0103 v\u0103d prezen\u0163a ta<\/em>;<\/em>\/<\/em>Cred tot ce-ai spus tu, Fiule-ntrupat,<\/em>\/<\/em>Nu-i cuv\u00e2nt pe lume mai adev\u0103rat.<\/em><\/p>\n

        [8]<\/a> Dar te cred de fa\u0163\u0103, om \u015fi Dumnezeu<\/em><\/p>\n

        [9]<\/a> Recunosc ce-ad\u00e2nc\u0103-i neputin\u0163a mea<\/em> (Aceasta este traducerea din Messale Romano<\/em>. \u201eTotum\u201d, \u00eens\u0103, ar putea fi referit la \u201ecor\u201d \u0219i atunci fraza s-ar traduce: \u201einima mea este cu totul pierdut\u0103\u201d.<\/p>\n

        [10]<\/a> Numai tu, Isuse, e\u015fti speran\u0163a mea;<\/em>\/<\/em>Toat\u0103-a mea iubire \u0163i-o voi \u00eenchina.<\/em><\/p>\n

        [11]<\/a> Fii \u015fi pentru mine tainic nutrim\u00e2nt,<\/em>\/<\/em>Cea mai dulce hran\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/p>\n

        [12]<\/a> Bunule Isuse, tainic Dumnezeu,<\/em> \u00cempline\u015fte dorul sufletului meu:<\/em>\/ <\/em>F\u0103 s\u0103 cad\u0103 v\u0103lul de pe fa\u0163a mea<\/em> \/<\/em>Fericit \u00een ceruri s\u0103 te pot vedea. Amin.<\/em><\/p>\n

        [1]<\/a> Defini\u021bie disponibil\u0103 lpe: https:\/\/it.wikipedia.org\/wiki\/Quarantore.<\/p>\n

        Imagine: Guido Reni, Preasf\u00e2nta Treime<\/em><\/p>\n

        Hits: 174<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. Reluarea timpului de peste an dup\u0103 perioada solemn\u0103 a Pa\u0219telui se deschide \u00eentotdeauna \u00een lumina celebr\u0103rii a dou\u0103 solemnit\u0103\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":33222,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33221"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33221"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33221\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33223,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33221\/revisions\/33223"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33222"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}