{"id":32972,"date":"2023-05-12T21:00:25","date_gmt":"2023-05-12T18:00:25","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=32972"},"modified":"2023-05-13T10:05:30","modified_gmt":"2023-05-13T07:05:30","slug":"traind-in-duhul-celui-inviat-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/05\/12\/traind-in-duhul-celui-inviat-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eTr\u0103ind \u00een Duhul celui \u00cenviat\u201d – medita\u021bie pentru Duminica a VI-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"
Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune c\u00e2te un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal.\u00a0<\/span><\/i><\/div>\n
\u00a0<\/em><\/strong><\/div>\n
\n

TR\u0102IND \u00ceN DUHUL CELUI \u00ceNVIAT<\/strong><\/p>\n

Invocarea Duhului Sf\u00e2nt este un dar f\u0103cut de Cristos celor care cred \u0219i permite fiec\u0103rui cre\u0219tin s\u0103 fie mereu gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 celor care \u00eentreab\u0103 de motivul speran\u021bei care locuie\u0219te \u00een inima lor (lectura a doua<\/em>). Duhul, care vine de la Tat\u0103l prin rug\u0103ciunea Fiului, este d\u0103ruit \u00eentotdeauna cu generozitate, f\u0103r\u0103 \u00eencetare (prima lectur<\/em>\u0103). El vine s\u0103 se instaleze \u00een mijlocul credincio\u0219ilor \u0219i \u00een lumea interioar\u0103 a fiec\u0103rui credincios, pentru ca adev\u0103rul lui Dumnezeu \u0219i al omului s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 printr-un comportament bl\u00e2nd \u0219i respectuos fa\u021b\u0103 de to\u021bi (Evanghelia<\/em>). Prezen\u021ba Duhului \u00eel face pe om s\u0103 fie convins c\u0103 numai exemplul lui Cristos, urmat cu inim\u0103 deschis\u0103 \u0219i libertate, \u00eei permite s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 liber \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 plin de \u00eencredere \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een fra\u021bi, convins c\u0103 binele f\u0103cut valoreaz\u0103 mult, pentru c\u0103 este marcat de \u00eenvierea lui Isus.<\/p>\n

PORUNCILE \u0218I IUBIREA<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Iubirea \u0219i poruncile: iat\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u021bi care par foarte \u00eendep\u0103rtate, dac\u0103 nu chiar \u00een opozi\u021bie una fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103. Potrivit unei anumite viziuni romantice a vie\u021bii, dragostea este toat\u0103 spontaneitate, efuziune, tandre\u021be, pasiune, dar \u0219i neast\u00e2mp\u0103rare. \u0218i, prin urmare, nu se poate pune o fr\u00e2n\u0103, o limit\u0103 pasiunii. Porunca evoc\u0103 cu totul altceva: ea miroase a impunere, a ordine. Evoc\u0103 ascultarea, supunerea, respectul fa\u021b\u0103 de reguli.<\/p>\n

Cum se poate, atunci, pune laolalt\u0103 inima \u0219i regulile, pasiunea \u0219i limitele, tandre\u021bea \u0219i ordinele? Dac\u0103 vedem lucrurile astfel, cuvintele lui Isus sun\u0103 ciudat, irealizabile. \u0218i totu\u0219i, Isus pare s\u0103 nu aib\u0103 \u00eendoieli, p\u00e2n\u0103 la a repeta aceea\u0219i fraz\u0103 de dou\u0103 ori, \u00een c\u00e2teva mici versete: \u201eDac\u0103 m\u0103 iubi\u021bi, ve\u021bi p\u0103zi poruncile mele\u201d.<\/p>\n

El ne cere s\u0103-l iubim cu toat\u0103 fiin\u021ba noastr\u0103 \u0219i, prin urmare, \u0219i cu voin\u021ba noastr\u0103. Ne cere s\u0103 ne \u00eencredem \u00een el, s\u0103 ne abandon\u0103m lui, renun\u021b\u00e2nd \u00eentotdeauna la propriul nostru mod de a judeca, de a evalua, de a ac\u021biona. Ne cere s\u0103 \u00eei \u00eencredin\u021b\u0103m via\u021ba noastr\u0103, pun\u00e2ndu-ne pe calea pe care el a trasat-o, pe Calea care este el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

Nu este vorba despre o autostrad\u0103 cu trei sau patru benzi pe sens, dar este o cale \u00eengust\u0103 \u0219i abrupt\u0103. Direc\u021biile pe care ni le ofer\u0103 nu sunt unele pe care s\u0103 le ignor\u0103m. Astfel, departe de a aluneca repede pe asfalt, avem de-a face cu pietre \u0219i pasaje abrupte, uneori trebuie s\u0103 ne ag\u0103\u021b\u0103m de st\u00e2nci. Credin\u021ba, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se \u00eencearc\u0103 tocmai \u00een astfel de momente: ne \u00eencredem \u00een el, chiar dac\u0103 trebuie s\u0103 ne confrunt\u0103m cu riscuri \u0219i pericole.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 pornim pe alte c\u0103i, mai pu\u021bin anevoioase este inutil s\u0103 ne imagin\u0103m un cre\u0219tinism f\u0103r\u0103 porunci: pur \u0219i simplu nu exist\u0103. Conflictul care apare \u00eentre mentalitatea noastr\u0103 \u0219i planul lui Dumnezeu este c\u00e2t se poate de firesc. \u0218i astfel nu lipsesc momentele chinuitoare. Exist\u0103 pentru fiecare ucenic, ca \u0219i pentru Isus, o gr\u0103din\u0103 de m\u0103slini.<\/p>\n

Totu\u0219i, nu suntem singuri. Nu suntem l\u0103sa\u021bi singuri, cu temerile noastre \u0219i cu momentele noastre de descurajare. Isus ne asigur\u0103 un tovar\u0103\u0219 de drum, discret, dar mereu prezent, un m\u00e2ng\u00e2ietor, un \u00eendrum\u0103tor care ne conduce spre adev\u0103rul Evangheliei: Duhul Sf\u00e2nt. F\u0103r\u0103 el, a pune laolalt\u0103 iubirea \u0219i ascultarea, \u00eencrederea \u0219i poruncile, pacea inimii \u0219i truda zilnic\u0103 ar fi imposibil. Dar Duhul este cu noi tocmai pentru a realiza imposibilul, tocmai pentru a construi \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia folosindu-ne de fragilitatea \u0219i sl\u0103biciunea noastr\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/div>\n
\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Comunitatea ucenicilor, edificiul spiritual \u0219i trupul lui Cristos, este manifestarea vizibil\u0103 a prezen\u021bei lui Dumnezeu \u00een mijlocul umanit\u0103\u021bii. O prezen\u021b\u0103 spiritual\u0103 care, departe de a fi abstract\u0103 \u0219i intangibil\u0103, este, \u00een schimb, foarte concret\u0103 \u00een slujirea celor fragili. Un pic ca frunzele: mereu \u00eendreptate spre cer, de la care primesc lumina pentru a tr\u0103i, \u0219i capabile doar \u00eempreun\u0103 s\u0103 fac\u0103 pu\u021bin\u0103 umbr\u0103 pentru cei care caut\u0103 r\u0103coare.<\/p>\n

Biserica primar\u0103 \u00eencepe s\u0103 capete o structur\u0103 care s\u0103 recunoasc\u0103, prin apostoli, noile carisme pe care le d\u0103 Duhul Sf\u00e2nt: unii sunt chema\u021bi la rug\u0103ciune \u0219i la slujirea Cuv\u00e2ntului, al\u021bii la slujirea lui Cristos \u00een s\u0103r\u0103cie (prima lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

\u00cen\u021belepciunea \u0219i fidelitatea lui Dumnezeu dau na\u0219tere unui c\u00e2ntec de laud\u0103: poporul care crede \u00een iubirea Domnului \u00eel va vedea la lucru \u00een momentele cele mai critice (psalmul responsorial<\/em>).<\/p>\n

Din nou revine imaginea pietrei aruncate, care acum este piatra de temelie: Domnul Isus, r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, este temelia Bisericii; el este piatra de temelie pentru to\u021bi ceilal\u021bi copii ai lui Dumnezeu, pietrele vii ale unei noi cl\u0103diri spirituale (a doua lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem pentru o clip\u0103 la Cina cea de Tain\u0103, la lungul dialog dintre Isus \u0219i ucenici. Isus se duce s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un loc pentru discipoli, un loc la care nu se poate ajunge dec\u00e2t prin Isus \u00eensu\u0219i, calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba; Isus este cel care reveleaz\u0103 chipul Tat\u0103lui, c\u0103ci toat\u0103 existen\u021ba sa a r\u0103mas \u00een el \u0219i a f\u0103cut lucr\u0103rile sale (evanghelia<\/em>).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Luca, la \u00eenceputul c\u0103r\u021bii Faptele Apostolilor<\/em>, \u00ee\u0219i prezint\u0103 nara\u021biunea \u021bin\u00e2nd cont de itinerariul geografic al misiunii apostolice: Ierusalim, Iudeea, Samaria p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului (Fap 1,8). Evanghelia care a pornit de la Ierusalim cu Pa\u0219tele lui Isus trebuie s\u0103 radieze \u00een toat\u0103 lumea p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului. Mijloacele alese de Cel \u00cenviat nu au fost altele dec\u00e2t proprii s\u0103i discipoli, care au fost trimi\u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 vestea cea bun\u0103 prin m\u0103rturia \u0219i cuv\u00e2ntul lor. Episodul acestei duminici \u00eel prezint\u0103 pe Filip \u00een Samaria, o regiune situat\u0103 la nord de regatul lui Iuda \u0219i deci de Ierusalim. \u00cen acest \u021binut str\u0103vechi, unde s-a instaurat regatul antagonist celui davidic, Isus a trecut \u0219i el \u0219i a \u00eent\u00e2lnit ostilitate (Lc 9,52) \u0219i ospitalitate (In 4), ca \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi. Samaria \u0219i locuitorii ei erau evrei, dar cu siguran\u021b\u0103 nu \u00een acela\u0219i mod ca locuitorii Iudeii, c\u0103ci fuseser\u0103 deporta\u021bi cu zeci de ani \u00eenainte de sosirea lui Nabucodonosor \u00een \u021bara lui Israel. \u00centoarcerea lor \u00een \u021bara Canaanului nu a fost una nedureroas\u0103, iar primirea celor r\u0103ma\u0219i \u00een \u021bar\u0103 nu a fost de la sine \u00een\u021beleas\u0103. Se poate spune c\u0103 tocmai aceast\u0103 prim\u0103 misiune din Ierusalim a apostolilor a fost veriga care a f\u0103cut leg\u0103tura \u00eentre misiunea c\u0103tre evrei, primii destinatari ai Evangheliei, \u0219i misiunea c\u0103tre neamuri, care va ocupa o mare parte din relatarea Faptelor Apostolilor, prin Petru (Fap 10) \u0219i cu misiunea mult mai ampl\u0103 a apostolului Paul (Fap 13-28). Misiunea lui Filip nu prezint\u0103 caracteristici particulare care s\u0103 se deosebeasc\u0103 de cele ale celorlal\u021bi apostoli din Iudeea: el \u00eel predic\u0103 pe Cristos \u0219i face semne, datorit\u0103 prezen\u021bei Duhului, pun\u00e2nd pe fug\u0103 bolile \u0219i demonii, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een timpul misiunii publice a lui Isus. Primirea predic\u0103rii \u0219i a minunilor, a\u0219a cum era de a\u0219teptat, este extraordinar\u0103 \u0219i nu se semnaleaz\u0103 nicio rezisten\u021b\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul lui Isus (Lc 9,53-56). Ceea ce urmeaz\u0103 este demn de remarcat: misiunea lui Filip are nevoie de confirmarea bisericii din Ierusalim, care are autoritatea de a invoca darul Duhului asupra celor care accept\u0103 Evanghelia. Duhul Sf\u00e2nt nu este dat oricui care pretinde c\u0103 poate s\u0103-l invoce. Ca dar al Celui \u00cenviat c\u0103tre comunitatea apostolic\u0103, el r\u0103m\u00e2ne disponibil pentru to\u021bi, dar \u00een perimetrul \u0219i prin medierea experien\u021bei apostolice originare. Nimeni nu poate pretinde darul Duhului sau s\u0103 invoce vreun drept asupra lui (a\u0219a cum a vrut Simon Magul, cf. Fap 8,18-25) f\u0103r\u0103 a fi \u00een comuniune cu Biserica celor Doisprezece. \u00cen biserica primar\u0103 nu lipsesc experien\u021bele \u0219i atelierele misionare \u00een func\u021bie de destinatarii \u00eent\u00e2lni\u021bi, dar rodul misiunii este comuniunea cu m\u0103rturia apostolic\u0103 care atest\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eenvierea lui Cristos. Duhul Sf\u00e2nt, pe de alt\u0103 parte, nu vrea s\u0103 fie altceva dec\u00e2t principiul \u0219i condi\u021bia de posibilitate a comuniunii \u00een biseric\u0103 \u0219i \u00eentre biserici.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima Scrisoare a lui Petru a \u00eenso\u021bit aceste duminici de Pa\u0219ti, permi\u021b\u00e2ndu-ne s\u0103 intr\u0103m \u00een contact cu una dintre cele mai importante experien\u021be ale cre\u0219tinismului \u00een devenire. Prin aceast\u0103 scrisoare, de fapt, ne d\u0103m seama de situa\u021bia dificil\u0103 cu care s-au confruntat comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine de la sf\u00e2r\u0219itul secolului I. \u00cen acela\u0219i timp, nu putem s\u0103 nu fim uimi\u021bi de profunzimea cu care aceste prime genera\u021bii au tr\u0103it via\u021ba cre\u0219tin\u0103, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 scrisoare nu numai c\u0103 a devenit parte din Biblia cre\u0219tin\u0103, dar de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd o citim ne putem inspira pentru via\u021ba de ast\u0103zi. Situa\u021bia descris\u0103 este cea a persecu\u021biei, a celor care, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut nimic r\u0103u sau reprobabil, sufer\u0103 suferin\u021be \u0219i daune. Ori de c\u00e2te ori cineva sufer\u0103 o nedreptate exist\u0103 \u00eentotdeauna tenta\u021bia de a ne restabili singur dreptatea, prin r\u0103zbunare violent\u0103 sau prin forme nu s\u00e2ngeroase, dar nu mai pu\u021bin otr\u0103vitoare. Con\u0219tiin\u021ba cre\u0219tin\u0103 transmis\u0103 de prima scrisoare a lui Petru, \u00een schimb, insist\u0103 asupra faptului c\u0103 \u201eeste mai bine s\u0103 suferi f\u0103c\u00e2nd binele dec\u00e2t f\u0103c\u00e2nd r\u0103ul\u201d, invit\u00e2ndu-i pe cre\u0219tinii din toate timpurile s\u0103 nu ia nici calea r\u0103zbun\u0103rii, nici pe cea a justi\u021biei de tip \u201ef\u0103-\u021bi singur dreptate\u201d, ascult\u00e2nd de falsa prejudecat\u0103 c\u0103 astfel s-ar \u00eendep\u0103rta povara de a fi fost umilit \u0219i mortificat. Exemplul care trebuie urmat este cel al lui Isus, \u201edrept pentru cei nedrep\u021bi\u201d, care a suferit moartea, dar a primit de la Dumnezeu pecetea vie\u021bii prin \u00eenviere. Dac\u0103 acesta este modelul, atunci cre\u0219tinul \u0219tie c\u0103 a nu se r\u0103zbuna nu este o atitudine supus\u0103 \u0219i pasiv\u0103 \u00een fa\u021ba r\u0103ului care avanseaz\u0103, ci este \u00eencredere \u00een ac\u021biunea lui Dumnezeu care g\u0103se\u0219te \u00eentotdeauna c\u0103ile sale, la timpul s\u0103u, pentru a restabili dreptatea. Orice form\u0103 de r\u0103zbunare devine un nou abuz de putere \u0219i violen\u021b\u0103 care nu remediaz\u0103 r\u0103ul pe care \u00eel distruge. Motivul? Dumnezeu l-a \u00eenviat pe Cristos din mor\u021bi, a\u0219a c\u0103, dac\u0103 el nu s-a r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva r\u0103ului pe care l-a suferit, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i \u00eencrederea \u00een Dumnezeu, cei care se recunosc ca apar\u021bin\u00e2ndu-i sunt chema\u021bi s\u0103 adopte atitudinea conform\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile sale, f\u0103r\u0103 a c\u0103uta scurt\u0103turi care alimenteaz\u0103 calea circular\u0103 a r\u0103ului.<\/p>\n

Ce trebuie deci s\u0103 cultive un cre\u0219tin pentru a tr\u0103i ca Maestrul s\u0103u? Autorul d\u0103 dou\u0103 indica\u021bii importante, una interioar\u0103 \u0219i cealalt\u0103 exterioar\u0103: \u201eadorarea lui Cristos \u00een inimile voastre\u201d \u0219i \u201ebuna purtare \u00een Cristos\u201d. Buna conduit\u0103 este explicat\u0103 prin dou\u0103 cuvinte importante: bl\u00e2nde\u021be \u0219i respect, cheile de bolt\u0103 ale comportamentului cre\u0219tinului \u00een orice situa\u021bie. Bl\u00e2nde\u021bea nu trebuie confundat\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea sau cu un stil ceremonios \u00een rela\u021bii, ci mai degrab\u0103 cu bl\u00e2nde\u021bea, o atitudine care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 orice form\u0103 de violen\u021b\u0103 \u0219i de agresivitate distructiv\u0103. Isus \u00eensu\u0219i s-a descris ca fiind \u201ebl\u00e2nd \u0219i smerit cu inima\u201d (Mt 11, 27). Respectul poate fi \u00een\u021beles \u0219i ca o team\u0103 care treze\u0219te un lucru m\u0103re\u021b, cum ar fi s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 pentru acel frate sau sor\u0103 care \u00ee\u021bi face r\u0103u a murit Cristos. Astfel, dragostea pentru Cristos ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim bine la lucruri \u0219i s\u0103 ne evalu\u0103m instinctele de r\u0103zbunare \u00eentr-o alt\u0103 lumin\u0103. Dac\u0103 comportamentul cre\u0219tinului este \u00eentemeiat pe con\u0219tiin\u021ba valorii fiec\u0103rei persoane \u00een fa\u021ba lui Cristos \u0219i este lipsit de orice form\u0103 de violen\u021b\u0103, acest lucru nu poate fi dec\u00e2t rezultatul prezen\u021bei lui Isus \u00eenviat \u00een inima sa.<\/p>\n

\u201eEl este o prezen\u021b\u0103 care trebuie adorat\u0103, adic\u0103 la care trebuie s\u0103 se apeleze clip\u0103 de clip\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Darul lui Cristos primit la botez ajunge s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een r\u0103d\u0103cinile cele mai ad\u00e2nci ale credinciosului \u0219i r\u0103m\u00e2ne mereu o surs\u0103 din care izvor\u0103sc acele decizii vitale care deschid orizonturi de pace \u0219i bun\u0103tate.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Paracletul.<\/em><\/strong> Apropierea s\u0103rb\u0103torii Rusaliilor \u0219i, prin urmare, sf\u00e2r\u0219itul timpului pascal, este caracterizat\u0103 de tema trimiterii Duhului Sf\u00e2nt, darul pe care Domnul cel \u00cenviat \u00eel face comunit\u0103\u021bii de ucenici pentru misiunea lor \u00een lume. \u00cen aceast\u0103 a \u0219asea duminic\u0103 din timpul pascal citim continuarea discursului de duminica trecut\u0103, \u00een care Isus le-a anun\u021bat ucenicilor s\u0103i prezen\u021ba M\u00e2ng\u00e2ietorului; acesta le va da putere s\u0103 respecte poruncile sale \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een el \u0219i \u00een Tat\u0103l. Discursul despre Duhul Sf\u00e2nt se \u00eenscrie \u00een indica\u021bia de a respecta poruncile: la \u00eenceput, Isus spune c\u0103 respectarea lor este modul concret de a tr\u0103i iubirea (v. 15); acela\u0219i lucru se repet\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul discursului (v. 21). Singura diferen\u021b\u0103 este schimbarea destinatarului: mai \u00eent\u00e2i \u201evoi\u201d al comunit\u0103\u021bii, apoi \u201etu\u201d al credinciosului. Darul Duhului nu poate fi primit \u00een afara rela\u021biei cu Cristos, pentru c\u0103 este darul s\u0103u. A p\u0103zi poruncile, de fapt, nu \u00eenseamn\u0103 a executa ordinele primite, ci a accepta instruc\u021biunile Maestrului \u00een inten\u021bia lor cea mai profund\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind spiritul s\u0103u \u0219i modul de a ac\u021biona exemplificat de el \u00eensu\u0219i prin comportamentul s\u0103u. Duhul, fiind o realitate invizibil\u0103, nu trebuie confundat cu ceva abstract sau cu o simpl\u0103 senza\u021bie, pentru c\u0103 iubirea pentru Cristos trebuie demonstrat\u0103 prin comportamentul vie\u021bii, a\u0219a cum afirm\u0103 \u0219i cea de-a doua lectur\u0103. Spiritul este numit \u201eParaclet\u201d, adic\u0103 avocatul, m\u00e2ng\u00e2ietorul, cel care \u0219tie s\u0103 stea al\u0103turi, cel care mijloce\u0219te, cel care poate fi invocat. Mai precis, este vorba de \u201eun alt Paraclet\u201d, spune Isus, pentru c\u0103 primul Paraclet<\/em> este el \u00eensu\u0219i, care s-a f\u0103cut fratele nostru \u0219i care, prin umanitatea sa, a f\u0103cut posibil\u0103 parcurgerea drumului pentru a vedea fa\u021ba Tat\u0103lui. Sarcina acestui \u201ealt Paraclet\u201d este descris\u0103 prin aceste ac\u021biuni: \u201eeste dat\u201d, vine \u201eca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu voi pentru totdeauna\u201d, \u201er\u0103m\u00e2ne cu voi\u201d, \u201eva fi \u00een voi\u201d. Prin urmare, Duhul poate fi \u00een\u021beles \u00een dimensiunea sa esen\u021bialmente rela\u021bional\u0103: este dat de Dumnezeu omenirii, este invitat \u0219i este trimis continuu de Tat\u0103l; este constituit pentru a \u201er\u0103m\u00e2ne\u201d, adic\u0103 pentru a men\u021bine mereu activ\u0103 rela\u021bia dintre Dumnezeu \u0219i omenire; mai mult, Duhul locuie\u0219te de bun\u0103voie \u00een inimile noastre, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtate toate formele de singur\u0103tate interioar\u0103 care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 speran\u021ba, \u00eencrederea \u0219i caritatea.<\/p>\n

Rela\u021bia de rug\u0103ciune.<\/em><\/strong> Duhul care plute\u0219te deasupra apelor (Gen 1,2) \u0219i care a permis lumii s\u0103 fie creat\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 vizibil\u0103, ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00een inimi, acolo unde numai Dumnezeu poate vedea, \u00een cea mai profund\u0103 intimitate a oamenilor. Pentru cei care accept\u0103 acest dar, lumea lor interioar\u0103 devine capabil\u0103 s\u0103 aduc\u0103 la sine pe Cel\u0103lalt, at\u00e2t prezen\u021ba lui Dumnezeu, c\u00e2t \u0219i prezen\u021ba celorlal\u021bi. O dovad\u0103 \u00een acest sens este rug\u0103ciunea personal\u0103, \u00een special rug\u0103ciunea de mijlocire: atunci c\u00e2nd cineva se roag\u0103 pentru ceilal\u021bi cu \u00eencrederea deplin\u0103 c\u0103 ceea ce dore\u0219te s\u0103 se \u00eent\u00e2mple pentru cineva – s\u0103n\u0103tate, pace, iertare, via\u021b\u0103… – Dumnezeu d\u0103ruie\u0219te \u00een virtutea celor care se roag\u0103 pentru el. Dac\u0103 aceast\u0103 realitate nu ar exista, la prea pu\u021bin ar servi rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103 a Bisericii, care se \u00eendreapt\u0103 mereu spre Dumnezeu nu numai pentru ea \u00eens\u0103\u0219i, ci pentru to\u021bi, vii \u0219i mor\u021bi. E Duhul Sf\u00e2nt, trimis de Tat\u0103l \u0219i primit de credincio\u0219ii \u00een Cristos cel care face posibil\u0103 comunicarea vital\u0103 \u00eentre lumea vizibil\u0103 \u0219i cea invizibil\u0103 a lui Dumnezeu. Orice rug\u0103ciune este \u00eentotdeauna pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu, pentru c\u0103 el dore\u0219te comuniunea cu ai s\u0103i, altfel cuvintele lui Isus ar c\u0103dea \u00een surdin\u0103: \u201eEu sunt \u00een Tat\u0103l meu \u0219i voi \u00een mine \u0219i eu \u00een voi\u201d. Duhul d\u0103ruit pentru a r\u0103m\u00e2ne ne asigur\u0103 faptul c\u0103 rela\u021bia cu Dumnezeu \u0219i cu fra\u021bii nu este niciodat\u0103 \u00eentrerupt\u0103, ci o cale de comunicare este \u00eentotdeauna posibil\u0103.<\/p>\n

Un dublu adev\u0103r.<\/em><\/strong> Duhul este numit \u0219i \u201eal adev\u0103rului\u201d. Aceasta este una dintre temele principale ale \u00eentregii Evanghelii dup\u0103 Sf. Ioan. Este suficient s\u0103 ne amintim \u00eentrebarea lui Pilat adresat\u0103 lui Isus: \u201eCe este adev\u0103rul?\u201d (In 19,38) \u0219i, \u00eenainte de aceasta: \u201eHarul \u0219i adev\u0103rul au venit prin Isus Cristos\u201d (In 1,17). \u201eAdev\u0103rul\u201d este un concept greu de explicat, deoarece \u00een trecerea de la pl\u0103smuirea biblic\u0103-iudaic\u0103 la limbajul greco-elenistic folosit de evangheli\u0219ti, sensurile, pe de o parte, se amplific\u0103, pe de alt\u0103 parte, se pierd. Sintetic, se poate spune c\u0103 pentru lumea iudaic\u0103 adev\u0103rul este un concept de rela\u021bie, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t cuv\u00e2ntul ebraic pentru \u201eadev\u0103r\u201d este acela\u0219i cu cel pentru \u201efidelitate\u201d. Adev\u0103rat este tot ceea ce r\u0103m\u00e2ne fidel cuv\u00e2ntului dat, a\u0219a cum face Dumnezeu cu promisiunile sale. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor diavolul este numit mincinos \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Credin\u021ba este o realitate care se tr\u0103ie\u0219te \u00een rela\u021bii, iar poporul lui Israel a v\u0103zut de multe ori c\u0103 Dumnezeu este credincios \u00een a fi eliberatorul \u0219i m\u00e2ntuitorul turmei sale. De aceea este numit pe bun\u0103 dreptate Dumnezeul cel viu \u0219i adev\u0103rat. Cuv\u00e2ntul grecesc folosit de cel de-al patrulea evanghelist, dac\u0103 presupune acest fond semitic, adaug\u0103 \u00een acela\u0219i timp un sens, poate mai abstract, legat de ceva care se reveleaz\u0103: mai \u00eent\u00e2i exist\u0103 o realitate care este ascuns\u0103, apoi intervine cineva pentru a \u00eendep\u0103rta v\u0103lul care o acoperea \u0219i o manifest\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t nu mai r\u0103m\u00e2ne ascuns\u0103. Evanghelistul, aplic\u00e2nd conceptul de adev\u0103r la persoana lui Isus, arat\u0103 clar c\u0103 \u00een el Dumnezeu a fost pe deplin credincios promisiunilor sale \u0219i c\u0103 \u00een el \u0219i-a dezv\u0103luit pe deplin planul s\u0103u de m\u00e2ntuire, f\u0103r\u0103 ca nimic din ceea ce trebuia s\u0103 \u0219tim s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een umbr\u0103. Duhul adev\u0103rului, continu\u0103 Isus, nu poate fi primit de cei care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 stilul minciunii \u0219i al \u00een\u0219el\u0103ciunii, numit de Ioan \u201elumea\u201d, ci doar de cei care accept\u0103 s\u0103 fie lumina\u021bi \u0219i s\u0103 vin\u0103 la lumin\u0103 (In 3,21), a\u0219a cum a f\u0103cut Fiul lui Dumnezeu, devenind om ca \u0219i noi.<\/p>\n

Scopul Duhului Sf\u00e2nt<\/em><\/strong>. Sarcina Duhului este de a conduce la \u00eentregul adev\u0103r, aduc\u00e2nd \u00een aten\u021bie cuvintele lui Isus, care sunt duh \u0219i via\u021b\u0103 (In 6,63). A\u0219a cum a spus Isus \u00een evangheliile din duminicile anterioare, scopul \u00eentregii lucr\u0103ri a lui Dumnezeu este via\u021ba omului \u0219i, prin urmare, venirea Fiului \u00een trup \u0219i venirea Duhului \u00een inimile credincio\u0219ilor nu au alt efect dec\u00e2t via\u021ba omului: \u201eEu tr\u0103iesc \u0219i voi ve\u021bi tr\u0103i\u201d.<\/p>\n

O alt\u0103 dimensiune nu trebuie s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103: cea a \u201evenirii\u201d. Isus spune: \u201eVoi veni la voi\u201d, iar despre Duh se spune c\u0103 este trimis, este trimis de Tat\u0103l pentru rug\u0103ciunea lui Isus, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103-i conduc\u0103 pe ucenici. Din nou, se prezint\u0103 un aspect dinamic care cere disponibilitatea de a face loc celuilalt, acceptarea \u00een inim\u0103 a celuilalt de la sine, constan\u021ba \u00een invocare, r\u0103bdarea de a \u0219ti s\u0103 \u00eel a\u0219tepte pe M\u00e2ng\u00e2ietorul des\u0103v\u00e2r\u0219it al sufletului. Isus a fost numit \u201ecel care vine\u201d (In 1,29) \u00een \u00eent\u00e2mpinarea oamenilor, ca un frate, pentru a-i \u00eenv\u0103\u021ba via\u021ba de fii. Misterul pascal al lui Isus nu este, a\u0219adar, o privare de prezen\u021ba sa, ci o intrare \u00een dimensiunea \u00eenvierii, \u00een care Duhul are loc deplin de ac\u021biune. Iar acolo unde este Duhul exist\u0103 comunicare deplin\u0103, reconciliere fericit\u0103, comuniune perfect\u0103.<\/p>\n

RUG\u0102CIUNE<\/strong><\/p>\n

\u00cen modul nostru de g\u00e2ndire, Isus, iubirea este sinonim\u0103 cu spontaneitatea \u0219i pare complet deta\u0219at\u0103 de voin\u021b\u0103, de decizie, de alegere. Dar tu ne aminte\u0219ti c\u0103, dac\u0103 te iubim cu adev\u0103rat, suntem gata s\u0103 respect\u0103m poruncile tale, s\u0103 punem \u00een practic\u0103 cuvintele tale. Nu te mul\u021bume\u0219ti cu vorbe frumoase sau cu declara\u021bii intense: ne chemi la proba faptelor. Numai dac\u0103 suntem dispu\u0219i s\u0103 ne l\u0103s\u0103m c\u0103l\u0103uzi\u021bi de cuvintele tale, de instruc\u021biunile tale, suntem considera\u021bi adev\u0103ra\u021bi discipoli. El este cel care ne aminte\u0219te cuvintele tale \u0219i ne sugereaz\u0103 ce ai fi f\u0103cut tu dac\u0103 ai fi fost \u00een locul nostru; el este cel care, \u00een fa\u021ba unor situa\u021bii noi, ne arat\u0103 calea adev\u0103rului \u0219i calea la fel de solicitant\u0103 a carit\u0103\u021bii. El este cel care, cu imagina\u021bia care \u00eel caracterizeaz\u0103, traseaz\u0103 noi drumuri \u0219i d\u0103 na\u0219tere unor ini\u021biative cu parfum de Evanghelie; El este cel care continu\u0103 s\u0103 d\u0103r\u00e2me zidurile care \u00eei separ\u0103 pe oameni \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 pun\u021bi pentru a uni popoare \u0219i culturi considerate \u00eendep\u0103rtate; El este cel care deschide o cale de reconciliere \u0219i fraternitate \u00een regiuni neexplorate p\u00e2n\u0103 acum. (Roberto Laurita<\/em>)<\/p>\n

Imagine: Cina cea de tain\u0103, Duccio<\/p>\n

\n<\/div>\n

<\/div>\n
<\/div>\n

Hits: 179<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune c\u00e2te un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal.\u00a0 \u00a0 TR\u0102IND \u00ceN DUHUL CELUI \u00ceNVIAT Invocarea Duhului Sf\u00e2nt este un dar f\u0103cut de Cristos celor care cred \u0219i permite fiec\u0103rui cre\u0219tin s\u0103 fie mereu gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 celor care \u00eentreab\u0103 de motivul speran\u021bei care […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32973,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32972"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32972"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32972\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32974,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32972\/revisions\/32974"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32973"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32972"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32972"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32972"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}