{"id":32844,"date":"2023-05-06T23:58:13","date_gmt":"2023-05-06T20:58:13","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=32844"},"modified":"2023-05-06T23:58:13","modified_gmt":"2023-05-06T20:58:13","slug":"isus-temelia-bisericii-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-din-timpul-pascal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/05\/06\/isus-temelia-bisericii-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-din-timpul-pascal\/","title":{"rendered":"\u201eIsus, temelia Bisericii\u201d – medita\u021bie pentru Duminica a V-a din Timpul Pascal"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal 2023.<\/em><\/p>\n

Recunoa\u0219terea de c\u0103tre ucenici a lui Cristos ca fiind calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba, construie\u0219te biserica. Misterul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus este prezentat \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 prin eviden\u021bierea realit\u0103\u021bii umanit\u0103\u021bii sale depline, din care putem extrage tr\u0103s\u0103turile chipului Tat\u0103lui (evanghelia)<\/em> \u0219i toate c\u0103ile de a r\u0103m\u00e2ne \u00een contact cu el. Credin\u021ba credinciosului \u00een umanitatea real\u0103 a lui Isus implic\u0103 faptul c\u0103 modul s\u0103u de a fi om, alegerile sale de via\u021b\u0103 \u0219i stilul s\u0103u sunt acceptate ca modalit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere a lui Dumnezeu. \u00centr-adev\u0103r, \u00eenvierea nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme c\u0103 Isus este piatra de temelie care permite cl\u0103dirii bisericii s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 solid\u0103 (prima lectur\u0103<\/em>). Alegerea uman\u0103 a lui Isus, prezentat\u0103 \u00een Cina cea de Tain\u0103, ne aminte\u0219te c\u0103 adev\u0103rata jertf\u0103 pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu este jertfa de sine tr\u0103it\u0103 \u00een spirit de \u00eencredere \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een aproapele. Aceasta este preo\u021bia sf\u00e2nt\u0103 de care sunt capabili to\u021bi credincio\u0219ii (a doua lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

CALEA, ADEV\u0102RUL \u0218I VIA\u021aA<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Sentimentul – care genereaz\u0103 apoi tulburarea \u0219i chiar teama – este acela de a-l pierde, de a nu mai putea conta pe el, de a se afla \u00een cea mai complet\u0103 nedumerire \u0219i dezorientare. Cum s\u0103 ie\u0219i din asta? Dac\u0103 Mesia se \u00eendreapt\u0103 spre patima \u0219i moartea sa, ce se va \u00eent\u00e2mpla cu discipolii s\u0103i? Dac\u0103 Cel \u00cenviat tr\u0103ie\u0219te \u00een felul lui Dumnezeu \u0219i nu ne mai ofer\u0103 o prezen\u021b\u0103 fizic\u0103, cum poate interveni \u00een vie\u021bile noastre care se aga\u021b\u0103 at\u00e2t de teribil de p\u0103m\u00e2nt? Dar lucrurile nu sunt a\u0219a cum par. \u00a0Cel R\u0103stignit este viu, devine un punct de trecere crucial pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103. Numai prin El, care str\u0103luce\u0219te acum dincolo de o raz\u0103 de contact fizic, putem g\u0103si libertatea \u0219i plin\u0103tatea pe care le dorim, dup\u0103 care t\u00e2njim.<\/p>\n

El este, de fapt, calea.<\/em> Merg\u00e2nd pe urmele lui, trecem prin tr\u0103iri dureroase \u0219i teribile, dar este singurul drum care duce la o existen\u021b\u0103 complet transfigurat\u0103 de slava lui Dumnezeu. Nu exist\u0103 nicio scurt\u0103tur\u0103 spre ziua \u00eenvierii f\u0103r\u0103 a trece prin Calvar. Nu exist\u0103 nicio posibilitate de a fi scutit de munc\u0103 \u0219i de sacrificiu, nici de a g\u0103si un drum u\u0219or spre fericire. Isus este calea. El nu doar arat\u0103 calea, ci o parcurge primul.<\/p>\n

El nu este doar cel care ne precede, ci ne face s\u0103 trecem \u201eprin\u201d el. Pelerini \u00een aceast\u0103 lume, f\u0103r\u0103 o locuin\u021b\u0103 stabil\u0103, datorit\u0103 lui putem ajunge la linia de sosire, la casa Tat\u0103lui.<\/p>\n

Isus este adev\u0103rul.<\/em> El este cel care ne descoper\u0103 adev\u0103ratul chip al lui Dumnezeu \u0219i \u00eenl\u0103tur\u0103 at\u00e2tea reprezent\u0103ri \u00een\u0219el\u0103toare, opera omului, a imagina\u021biei sale, a proiec\u021biilor \u0219i nevoilor sale. Datorit\u0103 lui, at\u00e2tea m\u0103\u0219ti pe care oamenii le-au ata\u0219at la fa\u021ba lui Dumnezeu cad \u0219i putem \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 contempl\u0103m frumuse\u021bea \u0219i iubirea sa. Prin el suntem elibera\u021bi de idoli, a c\u0103ror insubstan\u021bialitate \u0219i ineficien\u021b\u0103 o recunoa\u0219tem, \u0219i \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe cel care este singurul care ne poate \u00eemplini dorin\u021bele cele mai profunde. De la aceast\u0103 manifestare, se schimb\u0103 \u0219i viziunea noastr\u0103 despre noi \u00een\u0219ine, despre lume, despre istorie. Dac\u0103 Dumnezeu este Tat\u0103l \u0219i noi suntem copiii s\u0103i, apar demnitatea \u0219i destinul nostru profund. \u00cen acela\u0219i timp, ceilal\u021bi cap\u0103t\u0103 aspectul nu de adversari sau concuren\u021bi, ci de fra\u021bi \u0219i surori. Aceast\u0103 istorie a noastr\u0103 nu mai este abandonat\u0103 la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, pentru c\u0103 Dumnezeu este cel care o conduce, care o \u00eendrum\u0103 spre \u00eemplinire.<\/p>\n

Isus este via\u021ba.<\/em> Nu o via\u021b\u0103 oarecare, condus\u0103 \u00eentr-un fel sau altul, pe traseele previzibile ale unei mediocrit\u0103\u021bi considerate ineluctabile. Ceea ce ni se ofer\u0103 este mult dincolo de orice imagina\u021bie. Este \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba lui Dumnezeu care str\u0103bate experien\u021ba noastr\u0103 uman\u0103: lumina \u0219i for\u021ba sa care transform\u0103 felul \u00een care facem fa\u021b\u0103 evenimentelor dificile, \u00eenfrunt\u0103m obstacolele, r\u0103nile \u0219i lacera\u021biile. Locui\u021bi de aceast\u0103 plin\u0103tate, discipolii se las\u0103 condu\u0219i de o \u00eencredere \u0219i o speran\u021b\u0103 necunoscute.<\/p>\n

Ei ajung la o pace care vine din certitudinea de a fi \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu, indiferent de situa\u021bie. Aceast\u0103 via\u021b\u0103 curge spre ve\u0219nicie. Ea traverseaz\u0103 dimensiunile timpului \u0219i ale spa\u021biului pentru a c\u0103p\u0103ta conota\u021biile unei noi existen\u021be, complet scufundat\u0103 \u00een iubirea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cale, adev\u0103r \u0219i via\u021b\u0103: o trecere indispensabil\u0103 pentru a intra \u00een noutatea cutremur\u0103toare a unei noi existen\u021be, care nu este rodul voin\u021bei sau al inteligen\u021bei umane, ci darul pur, harul pur, oferta generoas\u0103 a bun\u0103t\u0103\u021bii sale.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Comunitatea ucenicilor, edificiul spiritual \u0219i trupul lui Cristos, este manifestarea vizibil\u0103 a prezen\u021bei lui Dumnezeu \u00een mijlocul umanit\u0103\u021bii. O prezen\u021b\u0103 spiritual\u0103 care, departe de a fi abstract\u0103 \u0219i intangibil\u0103, este, \u00een schimb, foarte concret\u0103 \u00een slujirea celor fragili. Un pic ca frunzele: mereu \u00eendreptate spre cer, de la care primesc lumina pentru a tr\u0103i, \u0219i capabile doar \u00eempreun\u0103 s\u0103 fac\u0103 pu\u021bin\u0103 umbr\u0103 pentru cei care caut\u0103 r\u0103coare.<\/p>\n

Biserica primar\u0103 \u00eencepe s\u0103 capete o structur\u0103 care s\u0103 recunoasc\u0103, prin apostoli, noile carisme pe care le d\u0103 Duhul Sf\u00e2nt: unii sunt chema\u021bi la rug\u0103ciune \u0219i la slujirea Cuv\u00e2ntului, al\u021bii la slujirea lui Cristos \u00een s\u0103r\u0103cie (prima lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

\u00cen\u021belepciunea \u0219i fidelitatea lui Dumnezeu dau na\u0219tere unui c\u00e2ntec de laud\u0103: poporul care crede \u00een iubirea Domnului \u00eel va vedea la lucru \u00een momentele cele mai critice (psalmul responsorial<\/em>).<\/p>\n

Din nou revine imaginea pietrei aruncate, care acum este piatra de temelie: Domnul Isus, r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, este temelia Bisericii; el este piatra de temelie pentru to\u021bi ceilal\u021bi copii ai lui Dumnezeu, pietrele vii ale unei noi cl\u0103diri spirituale (a doua lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem pentru o clip\u0103 la Cina cea de Tain\u0103, la lungul dialog dintre Isus \u0219i ucenici. Isus se duce s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un loc pentru discipoli, un loc la care nu se poate ajunge dec\u00e2t prin Isus \u00eensu\u0219i, calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba; Isus este cel care reveleaz\u0103 chipul Tat\u0103lui, c\u0103ci toat\u0103 existen\u021ba sa a r\u0103mas \u00een el \u0219i a f\u0103cut lucr\u0103rile sale (evanghelia<\/em>).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 scurt\u0103 relatare reflect\u0103 \u00een parte tensiunile din comunitate \u00eentre cre\u0219tinii de culturi diferite. Tonul de armonie \u0219i de unanimitate care domnea \u00een rezumatele anterioare ale c\u0103r\u021bii Faptele Apostolilor este acum rupt de conflictul dintre cre\u0219tinii de origine iudaic\u0103 \u0219i neamuri (eleni\u0219ti). Divergen\u021bele merg dincolo de chestiuni administrative, sunt adev\u0103rate dezacorduri cu privire la modul de \u00een\u021belegere a noii credin\u021be \u0219i a noii vie\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unei relat\u0103ri credibile a modului \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat prima misiune. Ace\u0219ti \u0219apte b\u0103rba\u021bi plini de Duhul Sf\u00e2nt vor fi cei care vor duce Vestea cea Bun\u0103 celor care nu sunt evrei, deschiz\u00e2nd Evanghelia c\u0103tre alte culturi. M\u00e2ntuirea lui Dumnezeu are o matrice evreiasc\u0103 indispensabil\u0103: ea se na\u0219te \u00een poporul lui Israel \u0219i cite\u0219te Sfintele Scripturi ale acestuia ca fiind ale sale. Dar ea nu se limiteaz\u0103 la evreii de ras\u0103; Evanghelia nu permite cusururi \u00eenguste; tensiunea despre care ne vorbe\u0219te Faptele Apostolilor este un exemplu fidel despre cum noi moduri de a citi Scripturile \u0219i de a tr\u0103i \u00een fidelitate fa\u021b\u0103 de Cel \u00cenviat, dincolo de matrice \u0219i de cultura ebraic\u0103, presupun noi pa\u0219i. \u0218tefan, unul dintre cei \u0219apte, va fi unul dintre personajele cele mai relevante \u00een acest prim moment, iar Biserica a v\u0103zut \u00een acest text instituirea diaconilor. Biserica are un sim\u021b al slujirii care este inerent tr\u0103irii Evangheliei \u0219i misiunii printre cei mai s\u0103raci.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Teologia petrin\u0103 \u00eei vede pe cre\u0219tini nu ca simpli asocia\u021bi ai unei noi religii sau ca membri ai unei grup\u0103ri de cult, ca multe altele care existau atunci, ci ca \u201epietre vii\u201d ale unei noi construc\u021bii. Cre\u0219tinii sunt o parte activ\u0103 a Bisericii, care este \u201eTemplul Duhului\u201d. Isus Cristos este o piatr\u0103 de \u00eencercare pentru to\u021bi; pentru cei care \u00eel accept\u0103 \u0219i pentru cei care \u00eel resping. Credincio\u0219ii, membri ai acestei noi comunit\u0103\u021bi de pietre vii, primesc o serie de titluri inedite, nemai \u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 acum: \u201epreo\u021bie regal\u0103\u201d, \u201ena\u021biune sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201epopor dob\u00e2ndit de Dumnezeu\u201d. Pe scurt, Petru proclam\u0103 noua demnitate a copiilor lui Dumnezeu ob\u021binut\u0103 de Isus Cristos, prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa, \u0219i zidit\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Evanghelia lui Ioan \u00eel prezint\u0103 pe Isus \u00een spatele titlului \u201eEu sunt\u201d, care aminte\u0219te de prezen\u021ba lui Dumnezeu pe muntele Horeb c\u00e2nd i se manifest\u0103 lui Moise. Isus dezv\u0103luie cine este de-a lungul evangheliei printr-o serie de \u201eEu sunt\u201d: \u201eEu sunt p\u00e2inea vie\u021bii; lumina lumii; u\u0219a oilor; bunul p\u0103stor; \u00eenvierea \u0219i via\u021ba; adev\u0103rata vi\u021b\u0103\u201d, \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen Evanghelia de ast\u0103zi, prezentarea este tripl\u0103: \u201eEu sunt calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba\u201d. Calea indic\u0103 drumul pe care trebuie s\u0103 mergi cu direc\u021bie, pentru a nu te r\u0103t\u0103ci; adev\u0103rul este opusul minciunii; via\u021ba este antagonistul e\u0219ecului \u0219i al mor\u021bii. Dar Isus nu vorbe\u0219te de imagini simbolice f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai lungeasc\u0103, nici nu se refer\u0103 la el \u00eensu\u0219i, ci se refer\u0103 la Dumnezeu: \u201enimeni nu vine la Tat\u0103l dec\u00e2t prin mine\u201d. El \u00eel dezv\u0103luie pe Tat\u0103l; aceasta este misiunea sa. Filip \u00eel reprezint\u0103 pe discipolul care nu prea \u00een\u021belege; Isus \u00eei r\u0103spunde f\u0103c\u00e2nd apel la \u201ecunoa\u0219tere\u201d: cine \u00eel vede pe Isus \u00eel vede pe Tat\u0103l. Poate p\u0103rea un joc de cuvinte, dar de fapt este vorba de \u00eentrebarea care se repet\u0103 \u00een mod repetat: care este rela\u021bia lui Isus cu Dumnezeu? Pentru Ioan, Isus \u00eel reveleaz\u0103 pe Tat\u0103l, de la care vine \u0219i la care se \u00eentoarce. Lucr\u0103rile lui Isus sunt lucr\u0103rile lui Dumnezeu.<\/p>\n

REFLEC\u021aIE PENTRU TIMPUL PASCAL<\/u><\/strong><\/p>\n

S\u0102 NE REUMANIZ\u0102M PENTRU A REUMANIZA VIA\u021aA:<\/strong><\/p>\n

CRIZ\u0102 ANTROPOLOGIC\u0102?<\/em><\/strong><\/p>\n

de Francisco Jos\u00e9 P\u00e9rez<\/em><\/p>\n

\u201eDumnezeu, M\u00e2ntuitorul nostru, vrea ca to\u021bi oamenii s\u0103 fie m\u00e2ntui\u021bi \u0219i s\u0103 ajung\u0103 la cunoa\u0219terea adev\u0103rului\u201d (1Tim2, 3-4). Aceasta a fost misiunea lui Isus: \u201eEu am venit ca s\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 o aib\u0103 din bel\u0219ug\u201d (In10, 10). \u201eBiserica nu-l poate abandona pe om, iar acest om este primul drum pe care Biserica trebuie s\u0103-l urmeze \u00een \u00eendeplinirea misiunii sale…, drum trasat de Cristos \u00eensu\u0219i\u201d (Sf. Ioan Paul al II-lea, Centesimus annus<\/em>, 53).<\/p>\n

Pentru a urma acest drum \u0219i pentru a fi martori \u0219i semne ale Evangheliei pentru b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile de ast\u0103zi, primul pas este s\u0103 le cunoa\u0219tem situa\u021bia. Aceast\u0103 reflec\u021bie \u00ee\u0219i propune s\u0103 sublinieze necesitatea de a ne reconstrui ca fiin\u021be umane pentru a putea face fa\u021b\u0103 multitudinii de crize care ne amenin\u021b\u0103 \u0219i pentru a putea construi o lume mai bun\u0103.<\/p>\n

Termenul de \u201epolicriz\u0103\u201d este folosit pentru a exprima faptul c\u0103 nu este vorba doar de criza economic\u0103 din anii 1970, care nu a fost \u00eenc\u0103 rezolvat\u0103, ci c\u0103 aceasta \u00eencorporeaz\u0103 noi adjective care exprim\u0103 gravitatea \u0219i complexitatea ei: financiar\u0103, de s\u0103n\u0103tate, ecologic\u0103, energetic\u0103… dar \u0219i politic\u0103, cultural\u0103, etic\u0103, spiritual\u0103, religioas\u0103… Recent, a avut loc o criz\u0103 de r\u0103zboi \u00een inima Europei care – a\u0219a cum a f\u0103cut deja COVID – ne reaminte\u0219te fragilitatea \u0219i vulnerabilitatea noastr\u0103 \u0219i re\u00eenvie teama de amenin\u021barea nuclear\u0103.<\/p>\n

Vorbim, de asemenea, de \u201ecolaps civiliza\u021bional\u201d, pentru a exprima modul \u00een care civiliza\u021bia noastr\u0103 provoac\u0103 probleme din ce \u00een ce mai grave, pe care nu este capabil\u0103 s\u0103 le rezolve, conduc\u00e2ndu-ne la o degradare progresiv\u0103; sau de \u201efuturofobie\u201d, care indic\u0103 teama de viitor \u0219i lipsa de referin\u021be alternative sau utopice pentru o lume mai bun\u0103, deoarece nu mai credem c\u0103 redresarea economic\u0103 este solu\u021bia; \u00een schimb, promisiunile de fericire oferite de publicitatea consumerist\u0103 sunt din ce \u00een ce mai numeroase. \u0218tiam acest lucru cu mult timp \u00een urm\u0103, dar am decis s\u0103 ne uit\u0103m \u00een alt\u0103 parte; poate pentru c\u0103 eram \u00eencrez\u0103tori c\u0103 tehnologia ne va scoate din impas; poate pentru c\u0103 nu am fost dispu\u0219i s\u0103 ne schimb\u0103m nivelul de consum \u0219i modul de via\u021b\u0103…<\/p>\n

Acum este timpul s\u0103 realiz\u0103m c\u0103, printre toate aceste crize, exist\u0103 una central\u0103, la care trebuie s\u0103 r\u0103spundem pentru a reconstrui situa\u021bia: cea antropologic\u0103, cea a modelului de b\u0103rbat \u0219i femeie pe care este construit\u0103 civiliza\u021bia noastr\u0103 pr\u0103bu\u0219it\u0103. Trebuie s\u0103 devenim con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 nu doar lumea noastr\u0103 este \u00een criz\u0103, ci \u0219i, \u00een mod esen\u021bial, prezen\u021ba noastr\u0103 uman\u0103, modul \u00een care ne facem prezent\u0103 umanitatea \u00een lume, o criz\u0103 antropologic\u0103 care nu este la fel ca celelalte, deoarece aceste crize afecteaz\u0103 finan\u021bele, economia…, ceva care este \u00een afara fiin\u021bei noastre. Criza antropologic\u0103 ne afecteaz\u0103 interiorul nostru, centrul fiin\u021bei \u0219i al existen\u021bei noastre, \u0219i are repercusiuni asupra celorlalte crize, deoarece ea implic\u0103 un proces de dezumanizare a persoanei din care nu pot sc\u0103pa societ\u0103\u021bile, institu\u021biile, organiza\u021biile, culturile, mediul…; doar reumaniz\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u0219ine putem dep\u0103\u0219i crizele \u0219i putem construi o lume mai bun\u0103.<\/p>\n

Vidul existen\u021bial<\/strong><\/p>\n

Dezumanizarea face dificil\u0103 g\u0103sirea esen\u021bei noastre vitale \u0219i realizarea noastr\u0103 ca fiin\u021be umane \u0219i care are leg\u0103tur\u0103 cu vidul existen\u021bial sau lipsa de sens a existen\u021bei, a c\u0103rei cauz\u0103 principal\u0103 este necunoa\u0219terea misiunii noastre \u00een via\u021b\u0103, a\u0219a cum subliniaz\u0103 V. Frankl, un neurolog \u0219i psihiatru care a supravie\u021buit mai multor lag\u0103re de concentrare: \u201enu exist\u0103 nimic \u00een lume care s\u0103 permit\u0103 unei persoane s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 dificult\u0103\u021bile externe \u0219i limit\u0103rile interne mai mult dec\u00e2t con\u0219tientizarea faptului c\u0103 are o misiune \u00een via\u021b\u0103\u201d. Pierderea acestei misiuni duce la o dezam\u0103gire general\u0103 fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, care se poate \u00eencheia cu o depresie. Este suficient s\u0103 vedem cum angoasa, lipsa stimei de sine, incapacitatea de a-\u0219i imagina viitorul \u00eentr-un mod \u00eencurajator, depresia \u0219i sinuciderile sunt \u00een cre\u0219tere, chiar \u0219i \u00een r\u00e2ndul celor mai tineri, pentru a percepe dimensiunile acestui gol existen\u021bial.<\/p>\n

Oboseala de via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Golul existen\u021bial care d\u0103 na\u0219tere la oboseala de via\u021b\u0103 \u0219i se termin\u0103 prin frustrare sau dezam\u0103gire este una dintre caracteristicile persoanei de ast\u0103zi. Vidul derivat din s\u0103r\u0103cia de valori etice, c\u00e2nd mentalitatea tehnic\u0103 \u0219i performan\u021ba devin valori determinante \u0219i sl\u0103besc capacitatea de reflec\u021bie \u0219i de interiorizare, l\u0103s\u00e2ndu-ne f\u0103r\u0103 energia necesar\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 situa\u021biilor dificile, ceea ce ne determin\u0103 s\u0103 tr\u0103im un sentiment de neputin\u021b\u0103 pentru a rezolva problemele \u0219i a schimba situa\u021biile. Astfel, \u00een lipsa unui proiect de via\u021b\u0103 global, se instaleaz\u0103 oboseala existen\u021bial\u0103 sau vital\u0103, iar noi ne pierdem entuziasmul \u0219i pofta de via\u021b\u0103.<\/p>\n

Frustrare, deziluzie<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 oboseal\u0103 a vie\u021bii duce la o criz\u0103 de credin\u021b\u0103 \u0219i de speran\u021b\u0103 \u00een viitor \u0219i provoac\u0103 sentimentul c\u0103 nimic nu este important \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, respingerea utopiilor, a ideologiilor… pentru a ne l\u0103sa purta\u021bi de pl\u0103cerea imediat\u0103, de c\u0103utarea unor experien\u021be mereu noi. … un mod de via\u021b\u0103 care, \u00een mod inevitabil, las\u0103 dorin\u021bele \u0219i nevoile de via\u021b\u0103 nesatisf\u0103cute, sporind frustrarea \u0219i dezam\u0103girea. Pentru a duce o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, oamenii au nevoie de c\u0103utarea unui sens, de dorin\u021ba unei vie\u021bi c\u00e2t mai semnificative \u0219i mai creative. Dorin\u021be de sens \u0219i de creativitate care, dac\u0103 sunt reprimate \u0219i oprimate, ne conduc la o senza\u021bie dureroas\u0103 de plictiseal\u0103, de plictiseal\u0103 existen\u021bial\u0103, care este unul dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite fenomene \u00een societatea tehnologic\u0103 de ast\u0103zi \u0219i, de\u0219i se \u00eencearc\u0103 atenuarea ei prin cre\u0219terea constant\u0103 a industriei de petrecere a timpului liber, nu se reu\u0219e\u0219te evitarea ei. Consecin\u021bele acestei plictiseli existen\u021biale sunt foarte variate, printre care se num\u0103r\u0103 conformismul; totalitarismul, adic\u0103 a face ceea ce vor al\u021bii; activismul \u0219i c\u0103utarea permanent\u0103 de stimuli; violen\u021ba…<\/p>\n

Frica \u0219i singur\u0103tatea<\/strong><\/p>\n

Modelul de persoan\u0103 pe care l-am descris prezint\u0103 o alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103: pierderea \u00eencrederii \u00een sine \u0219i \u00een ceilal\u021bi. B\u0103rba\u021bii \u0219i femeile de ast\u0103zi, de\u0219i tr\u0103iesc \u00eenconjura\u021bi de lucruri \u0219i de oameni, se simt invada\u021bi de un gol teribil, de izolare, de singur\u0103tate \u0219i de lips\u0103 de comunicare. Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care, \u00een ciuda cre\u0219terii spectaculoase a mass-media \u0219i a re\u021belelor de comunicare social\u0103, aceste mijloace virtuale nu reu\u0219esc \u00eenc\u0103 s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe oameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een propriul \u201eeu\u201d \u00eenchis \u0219i izolat, \u00eentr-un mod obi\u0219nuit. Cel\u0103lalt nu mai este fratele, tovar\u0103\u0219ul, ci rivalul, concurentul, du\u0219manul. Neajunsurile \u0219i amenin\u021b\u0103rile vie\u021bii cotidiene \u00eei determin\u0103 pe oameni s\u0103 se refugieze tot mai mult \u00een intimitatea lor ca form\u0103 de ap\u0103rare \u00eempotriva lumii ostile.<\/p>\n

Pe scurt, pierderea sensului vie\u021bii (vidul existen\u021bial)<\/em> este principala cauz\u0103 a dezumaniz\u0103rii \u0219i, prin urmare, numai dac\u0103 ne recuper\u0103m sensul vie\u021bii noastre \u00een fa\u021ba lipsei de sens care ne domin\u0103; dac\u0103 ne redescoperim sinele personal, putem ie\u0219i din aceast\u0103 stare existen\u021bial\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een care ne-am scufundat \u0219i putem recupera energia necesar\u0103 pentru a construi un viitor pentru \u00eentreaga umanitate.<\/p>\n

PENTRU REFLEC\u021aIE PERSONAL\u0102<\/strong><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een minte textele citate la \u00eenceput, care ne reamintesc c\u0103 Dumnezeu vrea ca to\u021bi b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile s\u0103 fie m\u00e2ntui\u021bi \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul; c\u0103 Isus s-a \u00eentrupat pentru ca to\u021bi b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile s\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103 din bel\u0219ug \u0219i c\u0103, dac\u0103 Biserica \u0219i cre\u0219tinii vor s\u0103 fie fideli misiunii, calea noastr\u0103 este s\u0103 cunoa\u0219tem situa\u021bia lor \u0219i s\u0103-i \u00eenso\u021bim…<\/p>\n