{"id":32793,"date":"2023-04-29T11:33:33","date_gmt":"2023-04-29T08:33:33","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=32793"},"modified":"2023-05-06T23:59:08","modified_gmt":"2023-05-06T20:59:08","slug":"sa-recunoastem-vocea-bunului-pastor-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-din-timpul-pascal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/04\/29\/sa-recunoastem-vocea-bunului-pastor-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-din-timpul-pascal\/","title":{"rendered":"\u201eS\u0103 recunoa\u0219tem vocea Bunului P\u0103stor\u201d – medita\u021bie pentru Duminica a IV-a din Timpul Pascal"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal 2023.<\/em><\/p>\n

Duminica a patra din Timpul Pascal, a Bunului P\u0103stor, exprim\u0103 unul dintre modurile fundamentale \u00een care tr\u0103im \u00eent\u00e2lnirea cu Domnul \u00cenviat. El ghideaz\u0103 via\u021ba credincio\u0219ilor s\u0103i nu cu indica\u021bii abstracte sau directive morale, ci propun\u00e2ndu-se pe sine ca model de privit, ascultat \u0219i urmat (lectura a doua<\/em>). El este cel care trebuie cunoscut \u00een umanitatea sa, el este cel care trebuie recunoscut \u00een tr\u0103s\u0103turile sale de unicitate \u0219i originalitate – vocea sa (Evanghelia<\/em>). El este cel care trebuie urmat pe c\u0103ile timpului, astfel \u00eenc\u00e2t, av\u00e2ndu-l mereu \u00een fa\u021ba ochilor, s\u0103 avem \u00eencredere c\u0103, \u00een \u00eemplinirea binelui cotidian, vom avea \u0219i puterea de a tolera relele cu care via\u021ba nu este niciodat\u0103 zg\u00e2rcit\u0103. A-l c\u00e2nta pe Cristos P\u0103storul cel Bun \u00eenseamn\u0103 a intra \u00eentr-o rela\u021bie personal\u0103 cu el, a ne l\u0103sa cunoscu\u021bi de el \u0219i a ne deschide via\u021ba spre o adev\u0103rat\u0103 convertire (prima lectur\u0103<\/em>). Via\u021ba cre\u0219tin\u0103 este o c\u0103l\u0103torie de progres \u0219i eliberare de orice rigiditate \u0219i de \u00eempietrire a inimii.<\/p>\n

VOCEA P\u0102STORULUI<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Rela\u021bia pe care Cel \u00cenviat dore\u0219te s\u0103 o stabileasc\u0103 cu fiecare dintre noi nu este o realitate generic\u0103, care ajunge la to\u021bi \u00een mod indistinct. Nu este doar un mesaj, un discurs, cuvinte: este vocea sa pe care fiecare este invitat s\u0103 o recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 o urmeze, o voce care are un timbru inconfundabil \u0219i care se adreseaz\u0103 fiec\u0103ruia dintre noi, chem\u00e2ndu-ne pe nume. Trebuie s\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-o atitudine de ascultare pentru a nu pierde nimic din ceea ce se spune, pentru a accepta imediat ceea ce p\u0103storul \u00eei spune discipolului. Este decisiv, \u00eens\u0103, s\u0103-l urm\u0103m, s\u0103 ne punem pa\u0219ii pe urmele lui, s\u0103 ne risc\u0103m via\u021ba \u00een urma lui, s\u0103 facem acelea\u0219i alegeri ca \u0219i el, s\u0103 accept\u0103m obstacolele care ne ies \u00een cale.<\/p>\n

Nu este o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 tocmai \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 biserica celebreaz\u0103 Ziua Mondial\u0103 de rug\u0103ciune pentru voca\u021bii. \u00centr-adev\u0103r, \u00een centrul oric\u0103rei chem\u0103ri se afl\u0103 tocmai aceste experien\u021be, care marcheaz\u0103 \u00eentreaga existen\u021b\u0103 a cre\u0219tinului \u0219i \u00eel determin\u0103 s\u0103 nu-\u0219i caute propria realizare, nu propriile interese, ci un rol care implic\u0103 iertarea, slujirea, d\u0103ruirea de sine.<\/p>\n

Impulsul \u00eenceputurilor nu poate ceda prin epuizare. Angajamentul cere s\u0103 fie sus\u021binut de o rela\u021bie care s\u0103 stea la baza deciziilor \u0219i alegerilor din fiecare zi. Altfel, rutina alunec\u0103 u\u0219or \u00een repeti\u021bia obosit\u0103 a unor gesturi \u0219i cuvinte care \u00ee\u0219i pierd sensul.<\/p>\n

Totul se bazeaz\u0103 pe percep\u021bia unei iubiri care ne ajunge acolo unde suntem, \u00een situa\u021bia noastr\u0103 concret\u0103, cu fragilit\u0103\u021bile \u0219i sl\u0103biciunile noastre, cu infidelit\u0103\u021bile \u0219i p\u0103catele noastre. Aceast\u0103 iubire este, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, o iubire tandr\u0103 \u0219i exigent\u0103, plin\u0103 de compasiune \u0219i hot\u0103r\u00e2t\u0103, pentru c\u0103 \u0219tie s\u0103 \u00eembine adev\u0103rul cu dreptatea \u0219i milostivirea. A accepta aceast\u0103 iubire \u00eenseamn\u0103 s\u0103 renun\u021b\u0103m la ap\u0103rarea noastr\u0103 \u0219i s\u0103 ne abandon\u0103m cu totul \u00een fa\u021ba celui care este singurul care ne poate umple existen\u021ba de sens. A accepta aceast\u0103 iubire ne determin\u0103 s\u0103 r\u0103spundem la iubire cu iubire<\/em>, a\u0219a cum spunea Sf\u00e2ntul Bernard, \u0219i astfel s\u0103 accept\u0103m chiar \u0219i calea incomod\u0103 care implic\u0103 sacrificiul de sine, suferin\u021ba, crucea.<\/p>\n

R\u0103spunsul pe care discipolul \u00eel d\u0103 cu \u00eentreaga sa existen\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne inexplicabil \u0219i indescifrabil dac\u0103 nu se \u00eenscrie \u00een aceast\u0103 logic\u0103. Nu se poate explica iubirea dac\u0103 nu se \u00een\u021beleg aspectele ei fundamentale, originea ei \u0219i consecin\u021bele pe care le provoac\u0103. Ceea ce este excesiv este de \u00een\u021beles atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lne\u0219te un dar exagerat care scap\u0103 tuturor limitelor. Ceea ce pare, la prima vedere, contrar ra\u021bionalit\u0103\u021bii, pare a fi singura atitudine potrivit\u0103 pentru a \u00eentoarce – cel pu\u021bin \u00eentr-un fel – ceea ce s-a primit cu supra abunden\u021b\u0103. F\u0103r\u0103 o \u00eent\u00e2lnire cu P\u0103storul care d\u0103 via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a-i asculta vocea, nu se poate \u00een\u021belege cum s\u0103-l urmezi pe drumul solicitant pe care l-a trasat.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Suntem membri vii \u0219i activi ai familiei lui Dumnezeu. Isus Cristos continu\u0103 s\u0103 ne cheme pe nume \u0219i s\u0103 ne invite s\u0103 facem parte din comunitatea cre\u0219tin\u0103. Misiunea Sa l-a determinat s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba pentru noi. Este scrisoarea sa de prezentare \u0219i cel mai bun certificat de autenticitate a cuvintelor sale. Oricine se las\u0103 captivat de el va fi transformat.<\/p>\n

Cuvintele lui Petru str\u0103pung ca o suli\u021b\u0103: poporul i-a l\u0103sat pe conduc\u0103tori s\u0103 se ocupe de asta c\u00e2nd l-au condamnat pe Isus la moarte. El, \u00eenviat, nu se \u00eentoarce pentru a se r\u0103zbuna, ci pentru a salva \u0219i reunifica poporul s\u0103u divizat (Prima lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

Dumnezeu este \u00eentr-adev\u0103r ca un p\u0103stor al vie\u021bii omului, capabil s\u0103 conduc\u0103 pe p\u0103\u0219uni bune, s\u0103 \u00eemprosp\u0103teze sufletul obosit, s\u0103 fie credincios \u00een veci (Psalmul responsorial<\/em>).<\/p>\n

Isus este un p\u0103stor pentru c\u0103 a fost primul care a fost o oaie bl\u00e2nd\u0103, docil\u0103 la glasul lui Dumnezeu Tat\u0103l s\u0103u, chiar \u0219i \u00een fa\u021ba suferin\u021bei \u0219i a mor\u021bii: f\u0103r\u0103 insulte, f\u0103r\u0103 repro\u0219uri, ci doar acea t\u0103cere \u00eencrez\u0103toare a celui care \u00ee\u0219i pune via\u021ba \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu (A doua lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

Exist\u0103 o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre p\u0103stor \u0219i t\u00e2lhar. Primul are o voce recognoscibil\u0103, la care ne-am bazat de at\u00e2tea ori f\u0103r\u0103 s\u0103 fim dezam\u0103gi\u021bi. Cel de-al doilea trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 for\u021ba, pentru a lua pe cineva. Primul are ca unic obiectiv binele \u0219i via\u021ba oilor; cel de-al doilea conduce \u00een afara gardului, dar numai pentru propriile interese (Evanghelia<\/em>).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Apostolul d\u0103 dovad\u0103 de un caracter energic, cer\u00e2nd ca \u00eentreaga cas\u0103 a lui Israel s\u0103-l recunoasc\u0103 pe Isus, constituit de Dumnezeu ca \u201eMesia\u201d (Cristos<\/em>) \u0219i \u201eDomn\u201d. Isus (Yesuah<\/em>) este numele propriu al Nazarineanului; \u00een ebraic\u0103 provine din r\u0103d\u0103cina yasah<\/em> (a salva): Isus este \u201em\u00e2ntuitor\u201d; el este Mesia (Cristos) al lui Dumnezeu; \u00een el este m\u00e2ntuirea \u0219i el este M\u00e2ntuirea. Atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 are nevoie de iubire, de iertare, de har, de a fi primit\u0103 \u0219i ridicat\u0103 la adev\u0103rata sa condi\u021bie, atunci ascult\u0103 cu bucurie vestea lui Cristos-m\u00e2ntuitorul. Ce trebuie s\u0103 facem noi? Nu este r\u0103spunsul fricii, ci al surprizei recunosc\u0103toare a celui care a v\u0103zut lumina la orizontul s\u0103u. Cre\u0219tinismul este prezentat ca o noutate pozitiv\u0103; ca o \u201eveste bun\u0103\u201d a m\u00e2ntuirii. Convertirea \u0219i botezul sunt r\u0103spunsul unei persoane care \u00cel caut\u0103 pe Dumnezeu cu o inim\u0103 sincer\u0103: s\u0103 se converteasc\u0103 pentru c\u0103 a g\u0103sit comoara harului; s\u0103 se boteze pentru c\u0103 vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een via\u021ba nou\u0103 d\u0103ruit\u0103 de Cristos. Ast\u0103zi, Biserica continu\u0103 s\u0103 fie chemat\u0103 la proclamarea explicit\u0103 \u0219i bucuroas\u0103 a unei nout\u0103\u021bi care \u00eenal\u021b\u0103 inimile, care \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 aripile \u00eempov\u0103rate, care cur\u0103\u021b\u0103 spa\u021biile nes\u0103n\u0103toase, care \u00eenvioreaz\u0103 trupurile istovite, care d\u0103 spa\u021biu pentru libertate. Promisiunea este pentru voi, spune Luca; Evanghelia este pentru mine.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Comunitatea cre\u0219tin\u0103 a v\u0103zut \u00een moartea pe cruce a lui Isus nu doar o mare nedreptate, ci \u0219i realizarea unui act m\u00e2ntuitor. Poemul Slujitorului <\/em>lui Iahve<\/em> profe\u021be\u0219te despre omul drept, smerit \u0219i pa\u0219nic, care poart\u0103 o vin\u0103 care nu-i apar\u021bine, care nu \u00eentoarce insulta, care deschide o cale tainic\u0103 de m\u00e2ntuire. Comunitatea cre\u0219tin\u0103 a \u0219tiut de la bun \u00eenceput c\u0103 acest \u201eom al durerii\u201d anonim era Isus. Acest imn \u00eenchinat lui Cristos r\u0103stignit ad\u00e2nce\u0219te sensul proclama\u021biei profetice: \u201er\u0103nile lui ne-au vindecat\u201d. Este paradoxul m\u00e2ntuirii, care nu vine prin impunere violent\u0103, nici prin putere de neat\u00e2rnat, nici prin uniformitatea excluziv\u0103 a celor diferi\u021bi, nici prin consacrarea normelor, nici prin puritate de neatins, ci prin predare iubitoare. Isus nu m\u00e2ntuie\u0219te pentru c\u0103 este un \u201eom bun\u201d judecat \u0219i condamnat pe nedrept; Isus m\u00e2ntuie\u0219te pentru c\u0103 a dus la des\u0103v\u00e2r\u0219ire, a \u00eemplinit, planul m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu, pe care \u00eel realizeaz\u0103 pe c\u0103ile d\u0103ruirii iubitoare a Fiului \u00een numele \u00eentregii umanit\u0103\u021bi. Isus este p\u0103storul care \u00ee\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru cei care i-au fost \u00eencredin\u021ba\u021bi.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Imaginea p\u0103storului \u0219i a turmei sale este o imagine des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een Vechiul Testament: Dumnezeu este p\u0103storul care are grij\u0103 de fiecare persoan\u0103: \u201eDomnul este p\u0103storul meu, nu voi duce lips\u0103 de nimic\u201d (Ps 23). Profe\u021bii \u00eei denun\u021b\u0103 pe conduc\u0103torii poporului care profit\u0103 de turm\u0103 (Ez 34,1-6) \u0219i anun\u021b\u0103 c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i \u00ee\u0219i va aduna oile \u0219i le va p\u0103stori (Ez 34,12). Isus \u00eempline\u0219te profe\u021bia lui Ezechiel; el folose\u0219te cuvinte dure, numindu-i \u201eho\u021bi\u201d pe cei care au profitat de buna-credin\u021b\u0103 a poporului; ho\u021bii se folosesc de artele rele pentru a \u201eintra\u201d la st\u00e2n\u0103; Isus, \u00eens\u0103, este poarta de intrare. Adev\u0103rul se acceseaz\u0103 prin transparen\u021b\u0103, str\u0103lucire \u0219i simplitate; nu prin \u00een\u0219el\u0103ciune, c\u0103\u021b\u0103rare, s\u0103rituri \u0219i jafuri. Isus nu este doar Bunul P\u0103stor, ci mesajul \u0219i via\u021ba sa se bucur\u0103 de o claritate \u0219i o cur\u0103\u021bie pe care cei cu scopuri \u00eentunecate sau \u00eentortocheate nu le pot prezenta niciodat\u0103.<\/p>\n

REFLEC\u021aIE PENTRU TIMPUL PASCAL<\/u><\/strong><\/p>\n

M\u00c2NTUIREA SUFLETULUI<\/strong> \u00ceNSEAMN\u0102\u00a0<\/strong>M\u00c2NTUIREA PERSOANEI<\/strong><\/p>\n

de Giacomo Canobbio<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Cuvintele \u00ee\u0219i dezv\u0103luie sensul, niciodat\u0103 lipsite de ambiguitate, doar atunci c\u00e2nd sunt citite \u00een context. Expresia \u201ea-\u021bi salva sufletul\u201d preia textual o zicere evanghelic\u0103: \u00een Mt 16, 25 \u0219.u., Isus indic\u0103 condi\u021bia pentru a-\u021bi salva psihicul. Versiunea latin\u0103 red\u0103 termenul grecesc con anima<\/em>. Nimic de obiectat: acesta este sensul original al termenului grecesc. Totu\u0219i, \u00eentr-un context antropologic marcat de luarea \u00een considerare a elementelor constitutive ale fiin\u021bei umane, care ar fi sufletul \u0219i trupul, termenul sufer\u0103 o reducere de sens, ca \u0219i cum ar indica o parte a compusului uman, uit\u00e2nd de cealalt\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, \u201em\u00e2ntuirea sufletului\u201d a fost de multe ori \u00een\u021beleas\u0103 ca indic\u00e2nd salvarea p\u0103r\u021bii spirituale a fiin\u021bei umane. Nu e de mirare: deja \u00een Mt 10,28 g\u0103sim, cel pu\u021bin aparent, aceast\u0103 dihotomie; c\u0103ci citim s\u0103 nu ne temem de cei care pot ucide trupul, dar sufletul. Este o formul\u0103 adversativ\u0103 cu care se vrea s\u0103 se indice s\u0103 nu ne temem de persecu\u021biile pe care vor trebui s\u0103 le \u00eendure misionarii, ci s\u0103 ne temem de cei care pot decide dac\u0103 via\u021ba noastr\u0103 a fost sau nu ghicit\u0103.<\/p>\n

\u00cen tradi\u021bia catehetico-omiletic\u0103, \u00eens\u0103, expresia a c\u0103p\u0103tat un sens reductiv. O viziune antropologic\u0103 mai pu\u021bin dualist\u0103 ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea mai precis\u0103 a sensului expresiei, care este \u00een primul r\u00e2nd soteriologic: a m\u00e2ntui sufletul \u00eenseamn\u0103 a duce la bun sf\u00e2r\u0219it propria via\u021b\u0103, iar acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd cineva \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus. Problema se refer\u0103 \u00eens\u0103 la motivul pentru care se trece de la anima<\/em> (psych\u1e17<\/em>) la vita<\/em> (via\u021b\u0103).<\/p>\n

Motivul este simplu: termenul anima<\/em> chiar \u0219i \u00een limbajul cotidian tinde s\u0103 coincid\u0103 cu via\u021ba: vorbim de fiin\u021be animate, de animale, pentru a indica fiin\u021be vii, care se mi\u0219c\u0103, respir\u0103, stabilesc rela\u021bii. Atunci c\u00e2nd spunem suflet<\/em> \u00eenseamn\u0103 deci a spune principiu de via\u021b\u0103, care este condi\u021bia pentru a stabili rela\u021bii. Este evident c\u0103 sufletul uman nu este identic cu sufletul animalelor: nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor am vorbit de sufletul ra\u021bional ca fiind distinctiv al omului, spre deosebire de sufletul vegetativ \u0219i senzorial care se reg\u0103se\u0219te \u0219i la alte fiin\u021be vii. Teologia medieval\u0103 recuno\u0219tea \u0219i ea diferite anima <\/em>\u00een fiin\u021bele umane, pentru a spune c\u0103 acestea particip\u0103 la genurile vii, dar se ridic\u0103 deasupra tuturor acestora datorit\u0103 sufletului ra\u021bional.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce Toma de Aquino a riscat s\u0103 fie condamnat ca materialist, deoarece sus\u021binea c\u0103 sufletul ra\u021bional prezideaz\u0103 toate opera\u021biunile fiin\u021bei umane vii. Dac\u0103, totu\u0219i, sufletul ra\u021bional este elementul distinctiv al fiin\u021bei umane – \u0219i nu poate fi g\u00e2ndit f\u0103r\u0103 un corp, altfel nu ar mai fi o fiin\u021b\u0103 uman\u0103, Sf\u00e2ntul Toma a mers cu o oarecare \u00eendr\u0103zneal\u0103 p\u00e2n\u0103 la a spune c\u0103 sufletul separat, adic\u0103 \u00een condi\u021bia de a a\u0219tepta \u00eenvierea, nu poate fi numit persoan\u0103 – nu este greu de \u00een\u021beles c\u0103 \u201em\u00e2ntuirea sufletului\u201d \u00eenseamn\u0103 m\u00e2ntuirea persoanei umane. De aceea, \u00een limbajul pastoral, \u00een special \u00een limbajul misionar, scopul ministerului hirotonit este descris ca fiind salus animarum<\/em>. \u00cen formarea viitorilor preo\u021bi r\u0103suna adesea expresia pe care Sf\u00e2ntul Ioan Bosco o \u00eemprumutase de la Sf\u00e2ntul Francisc de Sales: da mihi animas caetera tolle<\/em>; aceasta avea ca scop s\u0103 insufle viitorilor p\u0103stori pasiunea de a c\u00e2\u0219tiga \u201esuflete\u201d, evident nu pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, ci pentru Domnul. Aceast\u0103 expresie era \u00een concordan\u021b\u0103 cu limbajul registrului parohial: se num\u0103rau sufletele unei parohii, adic\u0103 persoanele umane, numite \u201esuflete\u201d nu mai pentru c\u0103 erau vii, ci pentru c\u0103 erau punctul final al grijii pentru m\u00e2ntuire. Receptarea reductiv\u0103 a acestui limbaj provenea dintr-o concep\u021bie antropologic\u0103 care, bazat\u0103 pe un fenomen fizic, a dus la devalorizarea (cel pu\u021bin momentan\u0103) a trupului: la moarte, corpul \u00eencepe s\u0103 se descompun\u0103, revenind la forma nediferen\u021biat\u0103 a materiei; ceea ce r\u0103m\u00e2ne din persoana uman\u0103 este elementul s\u0103u distinctiv, \u0219i anume sufletul ra\u021bional, elementul care a permis fiin\u021bei umane s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 rela\u021bii, printre care rela\u021bia cu Dumnezeu ocup\u0103 locul primordial.<\/p>\n

A\u0219adar, a vorbi despre nemurirea sufletului a coincis cu a vorbi despre singularitatea persoanei umane \u00een raport cu toate celelalte fiin\u021be vii de pe p\u0103m\u00e2nt. Iar acesta nu a fost un tribut – a\u0219a cum se pretinde adesea – adus g\u00e2ndirii platonice (care poate c\u0103 a servit la salvgardarea unui dat antropologic incontestabil; de altfel, nu trebuie s\u0103 fim sc\u00e2rbi\u021bi \u00een a urm\u0103ri cu aten\u021bie critic\u0103 o orientare filosofic\u0103), ci un mod de a spune c\u0103 moartea nu este ultimul cuv\u00e2nt al existen\u021bei umane, tocmai pentru c\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 este diferit\u0103 de toate celelalte fiin\u021be vii: capabil\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-o rela\u021bie responsabil\u0103 cu Dumnezeu, aspir\u00e2nd la plin\u0103tatea vie\u021bii, care const\u0103 \u00een comuniunea ultim\u0103 cu Dumnezeu \u00eensu\u0219i \u0219i cu celelalte fiin\u021be vii (de data aceasta \u0219i cu \u00eengerii \u0219i sfin\u021bii).<\/p>\n

\u00cen acest sens, afirma\u021bia nemuririi sufletului este mai degrab\u0103 o afirma\u021bie antropologic\u0103 dec\u00e2t una escatologic\u0103, chiar dac\u0103 antropologia \u0219i escatologia sunt legate \u00eentre ele.<\/p>\n

M\u00e2ntuirea sufletului \u00eenseamn\u0103, a\u0219adar, atingerea plenitudinii vie\u021bii: acesta este destinul rezervat de Dumnezeu fiin\u021belor umane. Pentru a atinge acest lucru, trebuie s\u0103 facem ceea ce Isus a indicat \u00een textele la care s-a f\u0103cut aluzie mai sus. Evident, acest lucru nu se poate face doar cu sufletul: fiin\u021ba uman\u0103 nu poate face nimic f\u0103r\u0103 corp; nici m\u0103car s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, care ar p\u0103rea a fi ac\u021biunea tipic\u0103 a sufletului, cel pu\u021bin conform unei concep\u021bii excesiv de intelectualiste despre fiin\u021ba uman\u0103: dac\u0103 moare creierul, care este conectat la toate celelalte organe ale corpului, nu se mai g\u00e2nde\u0219te. Neuro \u0219tiin\u021bele ne-au ajutat s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine ceea ce teologii medievali \u00een\u021beleseser\u0103 deja, chiar dac\u0103 nu dispuneau de instrumentele actuale de cunoa\u0219tere. \u00centrebarea care se pune este dac\u0103 este suficient pentru a \u201em\u00e2ntui sufletul\u201d.<\/p>\n

Tradi\u021bia catehetico-miletic\u0103 (dar \u0219i teologic\u0103), pun\u00e2nd accentul pe elementul distinctiv al fiin\u021bei umane, pusese \u00een surdin\u0103 con\u021binutul singular al credin\u021bei cre\u0219tine, \u00eenvierea mor\u021bilor (a\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te Crezul niceo-constantinopolitan) sau \u00eenvierea trupului (a\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te a\u0219a-numitul Simbol apostolic, unde \u201etrup\u201d nu \u00eenseamn\u0103 doar dimensiunea fizic\u0103 a fiin\u021bei umane, ci starea de fragilitate muritoare care se manifest\u0103 \u00eentr-o form\u0103 evident\u0103 \u00een moarte). Cele dou\u0103 expresii trebuie \u00een\u021belese nu \u00eentr-o form\u0103 neutr\u0103, ci ca indic\u00e2nd participarea la condi\u021bia lui Cristos \u00eenviat: afirma\u021bia \u00eenvierii este o afirma\u021bie soteriologic\u0103; nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ea este postulat\u0103 \u00een Simbolurile de credin\u021b\u0103 dup\u0103 m\u0103rturisirea \u00een Duhul Sf\u00e2nt, cu trimitere clar\u0103 la Rom 8,11.<\/p>\n

Dac\u0103, a\u0219adar, \u00eenvierea este plasat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul timpului, este \u00een primul r\u00e2nd pentru un motiv de natur\u0103 fenomenal\u0103: moartea este de fapt sf\u00e2r\u0219itul unui tip de existen\u021b\u0103 (corpul se descompune); dac\u0103 nu se vrea s\u0103 se declare c\u0103 este sf\u00e2r\u0219itul existen\u021bei persoanei, trebuie s\u0103 se concluzioneze c\u0103 exist\u0103 un element de continuitate: principiul vital al acestui corp este sufletul, care \u00een situa\u021bia desp\u0103r\u021bit\u0103 de corp se afl\u0103 \u00eentr-o stare nefireasc\u0103 \u0219i \u201ea\u0219teapt\u0103\u201d s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 exercita din nou func\u021bia de principiu vital. Acesta este motivul pentru care Toma de Aquino a vorbit \u0219i despre \u00eenvierea sufletului: sufletul \u00eenviat – adic\u0103 participant la condi\u021bia glorioas\u0103 a lui Cristos – va deveni principiul \u00eenvierii trupului. Un alt motiv pentru care \u00eenvierea este plasat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul istoriei este de v\u0103zut \u00een dat antropologic: nicio persoan\u0103 uman\u0103 nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 o rela\u021bie cu ceilal\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eemplinirea vie\u021bii poate avea loc atunci c\u00e2nd \u00eentreaga umanitate a atins destinul de plin\u0103tate a vie\u021bii stabilit de Dumnezeu. Medievalii aveau un sim\u021b al comunit\u0103\u021bii, a\u0219a cum se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een Biblie: numai atunci c\u00e2nd \u00eentregul \u201etrup\u201d (social \u0219i eclezial) a ajuns la cap\u0103t poate exista plin\u0103tatea vie\u021bii pentru fiecare persoan\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 acesta este sensul expresiei \u201ea salva sufletul\u201d, pentru a evita reduc\u021bionismul, va fi potrivit s\u0103 se foloseasc\u0103 \u201ea salva via\u021ba sau persoana\u201d \u00een predic\u0103 \u0219i catehez\u0103. C\u0103ci la aceasta se referea c\u00e2nd se vorbea despre suflet (ra\u021bional), elementul distinctiv al fiin\u021bei umane, care exist\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care este \u0219i trup.<\/p>\n

M-AI SEDUS, DOAMNE<\/p>\n

de Pedro Casald\u00e1liga<\/em><\/p>\n

M-ai sedus, Doamne,<\/p>\n

\u0219i eu m-am l\u0103sat sedus,<\/p>\n

de c\u00e2nd \u021bi-am aflat numele,<\/p>\n

b\u00e2lb\u00e2indu-l \u00een familie.<\/p>\n

M-ai sedus, Doamne<\/p>\n

\u0219i m-am l\u0103sat sedus<\/p>\n

la fiecare nou\u0103 chemare<\/p>\n

pe care mi-a adus-o marea.<\/p>\n

M-ai sedus, Doamne<\/p>\n

\u0219i m-am l\u0103sat sedus<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 la marginea serii,<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 \u00een pragul mor\u021bii.<\/p>\n

M-ai sedus, Doamne<\/p>\n

\u0219i eu m-am l\u0103sat sedus<\/p>\n

\u00een fa\u021ba fiec\u0103rui om s\u0103rac<\/p>\n

care mi-a amintit de chipul T\u0103u.<\/p>\n

M-ai sedus, Doamne<\/p>\n

\u0219i eu m-am l\u0103sat sedus<\/p>\n

\u00eentr-o lupt\u0103 inegal\u0103<\/p>\n

ca victoria s\u0103 fie numai a noastr\u0103.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 546\/aprilie-mai 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

\u00a0 Imagine: Jean Baptiste de Champaigne, Bunul P\u0103stor<\/em><\/p>\n

Hits: 290<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal 2023. Duminica a patra din Timpul Pascal, a Bunului P\u0103stor, exprim\u0103 unul dintre modurile fundamentale \u00een care tr\u0103im \u00eent\u00e2lnirea cu Domnul \u00cenviat. El ghideaz\u0103 via\u021ba credincio\u0219ilor s\u0103i nu cu indica\u021bii abstracte sau directive morale, ci propun\u00e2ndu-se pe sine […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32794,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32793"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32793"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32793\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32847,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32793\/revisions\/32847"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32794"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32793"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32793"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32793"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}