{"id":32697,"date":"2023-04-21T20:16:45","date_gmt":"2023-04-21T17:16:45","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=32697"},"modified":"2023-04-21T20:16:45","modified_gmt":"2023-04-21T17:16:45","slug":"noutatea-pastelui-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-din-timpul-pascal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/04\/21\/noutatea-pastelui-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-din-timpul-pascal\/","title":{"rendered":"\u201eNoutatea Pa\u0219telui\u201d – medita\u021bie pentru Duminica a III-a din Timpul Pascal"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal 2023.<\/em><\/p>\n

Mesajul acestei a treia duminici de Pa\u0219ti poate fi rezumat astfel: s\u0103-l primim \u0219i s\u0103-l recunoa\u0219tem pe Isus, r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat. \u00cenvierea nu este un obiect de v\u0103zut sau un nou model de via\u021b\u0103 de propus, ci este deschiderea ochilor inimii \u0219i a min\u021bii c\u0103tre un nou mod de a percepe realitatea, de a se vedea pe sine, de a relua istoria, de a putea scruta Scripturile (Evanghelia<\/em>). Via\u021ba Celui \u00cenviat este pecetea pus\u0103 de Dumnezeu pe via\u021ba lui Isus din Nazaret (prima lectur\u0103<\/em>), cel care a \u0219tiut s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 totul din el, cu spirit de recuno\u0219tin\u021b\u0103, gratuitate \u0219i libertate, con\u0219tient c\u0103 a primit totul de la Tat\u0103l. Via\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu este deci doar participarea la ritul Liturghiei, ci via\u021ba \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i oferit\u0103 continuu, pentru ca Dumnezeu s\u0103-\u0219i poat\u0103 \u00eemplini promisiunile pentru umanitate.<\/p>\n

DE-A LUNGUL DRUMULUI <\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Pe drum, \u00een timp ce se aflau pe drum, cei doi ucenici au parte de o experien\u021b\u0103 care \u00eei marcheaz\u0103. Nu \u00een incinta unui loc intim; nu \u00eentr-o camer\u0103 secret\u0103, f\u0103cut\u0103 special pentru o revela\u021bie personal\u0103. Nu, este pe drum c\u0103 totul se petrece, chiar dac\u0103 abia la mas\u0103 li se vor deschide ochii. Ei pleac\u0103 pe drum cu inima plin\u0103 de triste\u021be, pentru c\u0103 au suferit o dezam\u0103gire amar\u0103. Se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Ierusalim pentru c\u0103 acolo a fost ucis\u0103 speran\u021ba lor. Ei au crezut \u00een Isus, \u00een mesajul s\u0103u, \u00een lumea nou\u0103 despre care vorbea. Dar acum Isus se afl\u0103 \u00een morm\u00e2nt de trei zile: capturat de poli\u021bia templului, judecat \u00eentr-un proces scurt de c\u0103tre Sinedriu, condamnat la moarte de c\u0103tre procurator, a sf\u00e2r\u0219it pe cruce. Durerea lor a c\u0103p\u0103tat acum tonurile deziluziei. Nimic nu pare s\u0103-i poat\u0103 smulge din aceast\u0103 stare de spirit, nici m\u0103car anun\u021bul adus de femei \u00een zorii acelei zile.<\/p>\n

\u0218i tocmai de acolo porne\u0219te totul, conduc\u00e2ndu-i spre Emaus. O alt\u0103 c\u0103l\u0103torie, de data aceasta \u00een Scripturi. Confruntarea cu Vechiul Testament izvor\u0103\u0219te din \u00eentrebarea pe care o poart\u0103 \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i: de ce s-au \u00eent\u00e2mplat toate acestea<\/em>? Pe m\u0103sur\u0103 ce parcurg Biblia, ceea ce pentru ei era o certitudine se pr\u0103bu\u0219e\u0219te: nu poate veni la Dumnezeu cel care \u0219i-a \u00eencheiat zilele b\u0103tut \u00een cuie pe o cruce; nu poate fi Mesia cel care a fost c\u0103lcat \u00een picioare, lovit, umilit \u00een acest fel… \u201eNu era oare necesar ca Cristos s\u0103 \u00eendure aceste suferin\u021be pentru a intra \u00een slava Sa?\u201d Patimile \u0219i moartea lui Isus sunt transformate dintr-un eveniment teribil \u0219i neprev\u0103zut \u00eentr-un punct obligatoriu de trecere spre glorie. Cel care pare a fi fost \u00eenvins ia tr\u0103s\u0103turile \u00eenving\u0103torului, ale celui care realizeaz\u0103 un proiect de iubire oferindu-\u0219i via\u021ba.<\/p>\n

Aceste cuvinte au puterea de a le \u00eenc\u0103lzi inimile: privind cu al\u021bi ochi evenimentele dureroase ale ultimelor zile, ei redescoper\u0103 speran\u021ba \u0219i \u00eencrederea \u00een Isus. Astfel, c\u00e2nd se opre\u0219te \u0219i fr\u00e2nge p\u00e2inea, ochii lor se deschid \u00een sf\u00e2r\u0219it: acea p\u00e2ine este existen\u021ba sa, fr\u00e2nt\u0103 pentru via\u021ba lumii, pentru ca r\u0103ul \u0219i p\u0103catul s\u0103 fie \u00eenfr\u00e2nte \u00een mod decisiv \u0219i pentru ca tuturor s\u0103 li se ofere posibilitatea unei vie\u021bi noi. Dar nu este exact ceea ce se poate \u00eent\u00e2mpla cu fiecare dintre noi c\u00e2nd particip\u0103m la Sf. Liturghie de duminic\u0103?<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Ca descendent al lui David, Isus este \u00eemplinirea promisiunii de via\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 marelui rege al lui Israel, extins\u0103 la tot poporul s\u0103u \u0219i la toat\u0103 omenirea, din orice timp \u0219i loc (prima lectur\u0103<\/em>). \u00cen Domnul vie\u021bii, chiar \u0219i moartea devine doar un popas. A\u0219a cum noaptea inima \u00eel \u00eendreapt\u0103 pe cel credincios spre o mai mare \u00een\u021belepciune, tot a\u0219a moartea \u00eel \u00eenso\u021be\u0219te spre o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it (Psalmul responsorial<\/em>). Nu exist\u0103 bani sau putere p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 care s\u0103 ne dea via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103: doar prin s\u00e2ngele lui Cristos ni se ofer\u0103 o nou\u0103 existen\u021b\u0103, o via\u021b\u0103 deplin\u0103 care \u00eencepe deja ast\u0103zi (lectura a doua<\/em>). Cei doi ucenici din Emaus \u00eei reprezint\u0103 pe to\u021bi credincio\u0219ii dezam\u0103gi\u021bi. Atunci c\u00e2nd deziluzia ne love\u0219te credin\u021ba, ne putem opri, putem r\u0103t\u0103ci f\u0103r\u0103 \u021bint\u0103 sau ne putem l\u0103sa \u00eenso\u021bi\u021bi, pentru a descoperi c\u0103 acea deziluzie a purificat imaginea lui Dumnezeu \u00een inima \u0219i \u00een mintea noastr\u0103(Evanghelia<\/em>).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi citim prima parte a discursului lui Petru adresat evreilor din Ierusalim. Pescarul din Galileea anun\u021b\u0103 m\u00e2ntuirea pe care o aduce Isus, acolo unde a avut loc condamnarea la moarte \u0219i \u00eenvierea sa. Nu o face cu propriile for\u021be, ci \u00eempins de Duhul Sf\u00e2nt care este adev\u0103ratul motor \u0219i arhitect al misiunii Bisericii. Petru argumenteaz\u0103 cu Scriptura c\u0103 se \u00eempline\u0219te ceea ce a fost anun\u021bat de profe\u021bi \u0219i de marile figuri biblice, cum ar fi David. Dinamica \u201epromisiune-\u00eemplinire\u201d este necesar\u0103 nu numai pentru a \u00een\u021belege predica primilor apostoli, ci \u0219i pentru a \u00een\u021belege Scripturile de ast\u0103zi. Mai mult, Luca afirm\u0103 c\u0103 ceea ce i s-a \u00eent\u00e2mplat lui Isus nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau izolat, ci a f\u0103cut parte din \u201eplanul prev\u0103zut \u0219i trasat de Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

De\u0219i dificil de \u00een\u021beles pentru fundamentalismul nostru care plaseaz\u0103 libertatea la v\u00e2rful persoanei \u0219i respinge orice lucru impus din exterior, este necesar s\u0103 contempl\u0103m c\u0103 planul lui Dumnezeu este unul de m\u00e2ntuire. Moartea lui Cristos nu este r\u0103zbunarea unui Dumnezeu crud, ci excesul de iubire al unui Dumnezeu care ni-l d\u0103 pe propriul s\u0103u Fiu pentru ca noi s\u0103 devenim, prin \u00cenviere, fii prin Fiul s\u0103u. \u00cenvierea lui Isus d\u0103 sensul ultim al vie\u021bii sale, al misiunii sale \u0219i reprezint\u0103 punctul culminant al planului de iubire al lui Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Folosind genul exorta\u021biei, apostolul ne cere \u201es\u0103 ne lu\u0103m via\u021ba \u00een serios\u201d. Printr-o puternic\u0103 contrapunere, el \u00eel oblig\u0103 pe destinatar s\u0103 fac\u0103 o alegere \u00eentre bunurile pe care lumea le consider\u0103 \u201enobile\u201d (aurul \u0219i argintul), dar pe care cre\u0219tinul le consider\u0103 \u201epre\u021bioase\u201d, \u0219i ceea ce este cu adev\u0103rat valoros: Mielul f\u0103r\u0103 pat\u0103 care se d\u0103 pe sine pentru noi. M\u00e2ntuirea nu poate fi cump\u0103rat\u0103 cu bunuri materiale; nu este vorba de a oferi sume mari sau de a satisface un pre\u021b cu bog\u0103\u021bii care ne sunt exterioare \u0219i care nu pot cump\u0103ra ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat. M\u00e2ntuirea ne-a fost d\u0103ruit\u0103 \u00een persoana lui Cristos, adev\u0103ratul Miel pascal care aduce la \u00eendeplinire jertfele care erau oferite \u00een mod continuu \u0219i ineficient \u00een Templul din Ierusalim. Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu poate deci repeta jertfe goale \u0219i ineficiente; credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 este adeziunea personal\u0103, existen\u021bial\u0103 a omului liber \u0219i credincios la persoana lui Cristos, mort \u0219i \u00eenviat, mijlocitor \u0219i artizan al m\u00e2ntuirii lui Dumnezeu. O credin\u021b\u0103 care sus\u021bine \u0219i garanteaz\u0103 speran\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimul capitol al evangheliei sale, Luca pare s\u0103 reia firul principal al nara\u021biunii sale cu dorin\u021ba clar\u0103 de a transmite comunit\u0103\u021bii sale \u0219i celor viitoare tr\u0103s\u0103turile esen\u021biale ale vie\u021bii cre\u0219tine. Punctul de plecare este experien\u021ba ucenicilor cu Isus \u00eenviat. \u00centrebarea, care st\u0103 la baza \u00eentregii nara\u021biuni din acest ultim \u0219i lung capitol, ar putea fi: cum s\u0103 tr\u0103im \u0219i s\u0103 experiment\u0103m \u00een via\u021ba de zi cu zi \u00eent\u00e2lnirea cu Cel \u00cenviat din mor\u021bi, Isus din Nazaret? Textul lui Luca este o catehez\u0103 perfect\u0103 a \u201e\u00eent\u00e2lnirii cu Cel \u00cenviat\u201d, temelia oric\u0103rei experien\u021be personale de credin\u021b\u0103, \u0219i ast\u0103zi. Ochii ucenicilor nu-l recunosc pentru c\u0103, de\u0219i \u201etr\u0103iser\u0103\u201d cu el, nu-l \u201e\u00eent\u00e2lniser\u0103\u201d \u00eenc\u0103 pe \u00cenviat, pe Isus cel viu. Ei spun despre el \u201ec\u0103 era un profet\u201d (m\u0103rturisire insuficient\u0103) \u0219i c\u0103 \u201eau crezut c\u0103 va aduce m\u00e2ntuirea\u201d (semn al frustr\u0103rii lor). Pentru a-l \u201erecunoa\u0219te\u201d pe Isus nu este suficient s\u0103 \u201e\u0219tim lucruri\u201d despre el, nici s\u0103 \u201e\u0219tim s\u0103 le explic\u0103m\u201d; este necesar s\u0103-l l\u0103s\u0103m pe el \u00eensu\u0219i s\u0103 vin\u0103 al\u0103turi de noi, s\u0103-l l\u0103s\u0103m s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103-l l\u0103s\u0103m s\u0103 ne explice Scripturile \u0219i s\u0103-l l\u0103s\u0103m s\u0103 fr\u00e2ng\u0103 p\u00e2inea euharistic\u0103. Isus cel viu este cel care ia ini\u021biativa \u0219i care \u201ene \u00eenso\u021be\u0219te pe drum\u201d. Noi suntem c\u0103l\u0103torii care, dac\u0103 ne l\u0103s\u0103m condu\u0219i de el, vom trece de la dezam\u0103girea produs\u0103 de a\u0219tept\u0103rile ne\u00eemplinite la speran\u021ba n\u0103scut\u0103 din credin\u021ba \u00een Cristos viu.<\/p>\n

REFLEC\u021aIE PENTRU TIMPUL PASCAL<\/u><\/strong><\/p>\n

M\u00c2NTUIREA SUFLETULUI: CUM R\u0102M\u00c2NE CU TRUPUL?<\/strong><\/p>\n

O PRIVIRE ASUPRA ANTROPOLOGIEI BIBLICE<\/strong><\/p>\n

de Sebastiano Pinto<\/em><\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Sufletul este superior trupului \u00een Cartea \u00cen\u021belepciunii<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \u201eSufletele celor drep\u021bi sunt \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu. Nici un chin nu se va atinge de ele. De\u0219i \u00een ochii oamenilor sufer\u0103 chinuri, speran\u021ba lor r\u0103m\u00e2ne plin\u0103 de nemurire\u201d (\u00cen\u021b 3,1.4). Cartea \u00cen\u021belepciunii (circa 30 \u00ee.Hr.) m\u0103rturise\u0219te nemurirea (athanas\u00eda<\/em>) speran\u021bei sufletelor \u0219i subzisten\u021ba – dincolo de moartea fizic\u0103 – a unei dimensiuni a vie\u021bii umane, cea “psihic\u0103”. Nu este men\u021bionat\u0103 soarta trupurilor, postul\u00e2nd, f\u0103r\u0103 alte preciz\u0103ri, incoruptibilitatea (aphthars\u00eda<\/em>) omului pios \u0219i evlavios, adic\u0103 prietenia sa cu Dumnezeu, \u00een timp ce cei r\u0103i sunt num\u0103ra\u021bi printre cei care sunt de partea mor\u021bii (\u00cen\u021b 2,24). \u00cen concordan\u021b\u0103 cu viziunea dihotomic\u0103 asupra omului (trup \u0219i suflet), trupul (at\u00e2t al celui drept, c\u00e2t \u0219i al celui neevlavios) este destinat corup\u021biei: \u201eEram un b\u0103iat bine dispus \u0219i aveam un suflet bun, sau mai bine zis, fiind bun, am venit \u00eentr-un trup f\u0103r\u0103 cusur\u201d (\u00cen\u021b 8, 19-20). \u00cen exegez\u0103 exist\u0103 o anumit\u0103 dificultate \u00een a stabili dac\u0103 autorul \u00cen\u021belepciunii se refer\u0103 la doctrina filosofic\u0103 a preexisten\u021bei sufletelor sau dac\u0103, dimpotriv\u0103, nu o presupune. \u00cen trecut, cercet\u0103torii s-au \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 tabere, tendin\u021ba predominant\u0103 fiind aceea de a fi de acord cu influen\u021ba direct\u0103 a doctrinelor antropologice-platonice. \u00centr-adev\u0103r, \u00een aceste versete transpare amprenta filosofic\u0103 inspirat\u0103 de platonism, potrivit c\u0103reia sufletul \u0219i trupul au origini, destin \u0219i importan\u021b\u0103 diferite, deriv\u00e2nd astfel din doctrina cuprins\u0103 \u00een Fedru <\/em>al lui Platon. Conform convingerii repartiz\u0103rii sufletelor \u00een func\u021bie de puritate, Solomon recunoa\u0219te c\u0103 sufletul s\u0103u bun a intrat \u00eentr-un trup \u201ef\u0103r\u0103 cusur\u201d \u0219i, conform dictonului lui Platon, este deci de rangul al doilea pentru c\u0103 este implantat \u00eentr-un rege.<\/p>\n

      \n
    1. Sufletul \u00een opozi\u021bie cu trupul?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Pentru c\u0103 un trup coruptibil \u00eempov\u0103reaz\u0103 sufletul \u0219i tendin\u021ba de lut \u00eempov\u0103reaz\u0103 mintea cu multe griji. \u201eAbia ne imagin\u0103m lucrurile p\u0103m\u00e2ntului, descoperim cu greu cele ce sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103, dar cine a cercetat lucrurile cerului?\u201d (\u00cen\u021b 9, 15-16).<\/p>\n

      Aceste versete mai degrab\u0103 pesimiste reprezint\u0103 singurul context din Vechiul Testament \u00een care este documentat\u0103 viziunea psiho-atomic\u0103 a omului, cu o clar\u0103 devalorizare a trupului redus la un balast care apas\u0103 asupra sufletului. Dac\u0103 omul biblic este constituit de o unitate psiho-somatic\u0103 (“este un suflet” nu “are un suflet”, “este un trup” nu “are un trup”, “este un spirit” nu “are un spirit”), \u00een acest pasaj exist\u0103 o accentuare care aminte\u0219te de o dualitate explicit\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 principii, cel carnal \u0219i cel spiritual. Remarc\u0103m absen\u021ba at\u00e2t a doctrinei re\u00eencarn\u0103rii (metempsihoza), c\u00e2t \u0219i a celei a nemuririi sufletelor. \u00cen lucrare sunt prezente suflete muritoare (cele ale celor neevlavio\u0219i) care sunt \u00eempr\u0103\u0219tiate ca paiele \u00een v\u00e2nt. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, tendin\u021ba cercet\u0103torilor c\u0103r\u021bii \u00cen\u021belepciunii din ultimele decenii a fost de a nuan\u021ba ideea unui dualism clar \u0219i net, a\u0219a cum ar putea fi dedus din platonism (sau neoplatonism), din motive legate de contextul \u00een care opera prinde via\u021b\u0103. \u00centruc\u00e2t autorul ei este un fiu al iudaismului diasporei din Alexandria, teologia sa nu este o simpl\u0103 traducere a filosofiilor cunoscute, ci se prezint\u0103 ca o intermediere \u00eentre concep\u021bia antropologic\u0103 biblico-evreiasc\u0103 \u0219i cea a lumii grece\u0219ti. Motiva\u021bia care sus\u021bine acest lucru deriv\u0103 din limbajul despre via\u021b\u0103, nemurire, suflet \u0219i trup, care are profunde r\u0103d\u0103cini iudaice, chiar dac\u0103 este exprimat prin categorii grece\u0219ti. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, utilizarea terminologiei grece\u0219ti, bine cunoscut\u0103 de popoarele contemporane, duce la circumscrierea antropologiei din \u00cen\u021b 9 departe de viziunea holistic\u0103 \u0219i foarte aproape de cea dihotomic\u0103, precum \u0219i de \u00eensu\u0219i sensul ra\u021bionamentului care exalt\u0103 limitele cognitive ale omului.<\/p>\n

      Pun\u00e2nd cap la cap firele discu\u021biei, trebuie s\u0103 constat\u0103m, a\u0219adar, c\u0103 oric\u00e2t de mult s-ar estompa contururile antropologiei lui Platon, certitudinea ne\u00eencrederii \u00een capacit\u0103\u021bile umane de a atinge lucrurile cere\u0219ti r\u0103m\u00e2ne evident\u0103 \u00een g\u00e2ndirea autorului C\u0103r\u021bii \u00cen\u021belepciunii.<\/p>\n

        \n
      1. Polaritate, mai degrab\u0103 dec\u00e2t opozi\u021bie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Pentru a \u00een\u021belege amploarea rela\u021biei trup-suflet, trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la Noul Testament \u0219i s\u0103 cercet\u0103m evolu\u021bia antropologic\u0103 pe care o propune Paul. El prezint\u0103 o polaritate mai articulat\u0103, deoarece este centrat\u0103 pe cele trei dimensiuni ale fiin\u021bei umane, \u0219i anume spiritul, sufletul \u0219i trupul:\u201eDumnezeul p\u0103cii s\u0103 v\u0103 sfin\u021beasc\u0103 \u00een \u00eentregime \u0219i toat\u0103 persoana voastr\u0103, spirit, suflet \u0219i trup, s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103 pentru venirea Domnului nostru Isus Cristos\u201d (1Tes 5,23).<\/p>\n

        \u00cen concordan\u021b\u0103 cu terminologia din Vechiul Testament (rua\u1e25-<\/em>spirit, nefe\u0161-<\/em>suflet \u0219i ba\u015bar<\/em>-corp), Paul \u00eel prezint\u0103 pe credincios implicat activ \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie m\u00e2ntuitoare care \u00eei afecteaz\u0103 \u00eentreaga capacitate rela\u021bional\u0103. Spiritul (pn\u00e9uma<\/em>), adic\u0103 dimensiunea sa strict supranatural\u0103 care \u00eel leag\u0103 direct de Dumnezeu, trupul (s\u1e53ma<\/em>), adic\u0103 materialitatea-vulnerabilitate, \u0219i sufletul (psych\u1e17<\/em>), adic\u0103 capacitatea intelectual-volitiv\u0103 (dar \u0219i fiin\u021ba uman\u0103 \u00een vitalitatea sa), sunt cei trei poli prin care se comunic\u0103 credincio\u0219ilor m\u00e2ntuirea lui Cristos. Spiritul, sufletul \u0219i trupul sunt, a\u0219adar, cele trei canale ale harului \u0219i cele trei dimensiuni \u00een care se manifest\u0103 puterea re\u00eennoitoare a \u00eenvierii \u00een \u201eaici \u0219i acum\u201d.<\/p>\n

          \n
        1. \u00cenvierea, nu nemurirea sufletului<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          Centrul mesajului Noului Testament – k\u1e17rygma<\/em> – este dat de aceast\u0103 afirma\u021bie teologic\u0103: \u201eCristos a murit pentru p\u0103catele noastre, potrivit Scripturilor […] a fost \u00eengropat […] a \u00eenviat a treia zi, potrivit Scripturilor, \u0219i […] s-a ar\u0103tat lui Chefa \u0219i apoi celor doisprezece\u201d (1Cor 15, 3-5).<\/p>\n

          Vechiul Testament nu cunoa\u0219te acest adev\u0103r, care este dezv\u0103luit pe deplin \u00een Noul Testament, de\u0219i \u00een trei pasaje care pot fi urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al II-lea \u00ee.Cr. este atestat\u0103 credin\u021ba explicit\u0103 \u00een \u00eenviere sau \u00eentr-o anumit\u0103 idee de \u00eenviere care nu este mai bine precizat\u0103 (Dan 12,2-3; 2 Mac 7,23; 12,43). Se omite, de fapt, descrierea momentului \u0219i a modului de realizare a acesteia. Textele ar fi mai detaliate, dar aici ne limit\u0103m s\u0103 constat\u0103m c\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t doctrina \u00eenvierii, pasajele o con\u021bin pe cea a \u201e\u00eenvierii\u201d. Aceasta const\u0103 \u00een reintegrarea fizic\u0103, \u00een reanimarea cadavrului, \u00een recuperarea integrit\u0103\u021bii psiho-fizice, a\u0219a cum se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een Noul Testament pentru \u00eenvierea lui Laz\u0103r (el \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 trupul \u0219i rela\u021biile). Credin\u021ba \u00een \u00eenviere este, \u00een acest stadiu, incomplet\u0103, imatur\u0103 \u0219i puternic centrat\u0103 pe corpul biologic. \u00cenvierea lui Cristos, \u00een schimb, resemnific\u0103 \u0219i arunc\u0103 o perspectiv\u0103 inedit\u0103 asupra a\u0219tept\u0103rilor omului biblic privind via\u021ba de dup\u0103 moarte, d\u00e2nd un nou sens la ceea ce credin\u021ba iudaic\u0103 dezvoltase deja de-a lungul secolelor. Paul concentreaz\u0103 aten\u021bia destinatarilor scrisorii sale asupra comuniunii dintre Cristos \u0219i cre\u0219tini. Din \u00eenvierea lui Cristos deriv\u0103 cea a cre\u0219tinilor: Dac\u0103 s-a anun\u021bat c\u0103 Cristos a \u00eenviat din mor\u021bi, cum pot unii dintre voi s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 \u00eenviere a mor\u021bilor? Dac\u0103 nu exist\u0103 \u00eenviere a mor\u021bilor, nici Cristos nu a \u00eenviat! Dar dac\u0103 Cristos nu a \u00eenviat, atunci zadarnic\u0103 este propov\u0103duirea noastr\u0103, zadarnic\u0103 este \u0219i credin\u021ba noastr\u0103 (1 Cor 15, 12-14). K\u1e17rygma<\/em> nu include, a\u0219adar, faptul nemuririi sufletului, care, \u00een mod evident, nu reprezint\u0103 inima credin\u021bei. \u00cenvierea dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult simpla subzisten\u021b\u0103 a sufletului dup\u0103 moarte, pentru c\u0103 ea implic\u0103 \u00eentregul om (duh, suflet \u0219i trup) \u00eentr-un proces de recreare.<\/p>\n

            \n
          1. \u00cempodobirea sufletului<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            Odat\u0103 cu botezul, cre\u0219tinul este inserat \u00een noua dimensiune inaugurat\u0103 de Cristos, dar care nu s-a realizat \u00eenc\u0103 pe deplin. Trupul s\u0103u \u201espiritual\u201d nu trebuie \u00een\u021beles \u00een sensul unui termen \u201eduhovnicesc\u201d (trupul este supus \u0219i subjugat de spiritul care \u00eencearc\u0103 s\u0103 trag\u0103 fr\u00e2iele senzualit\u0103\u021bii sale), nici \u00een sensul unui termen \u201eduhovnicesc\u201d (trupul de lumin\u0103 care alunec\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt). A\u0219teptarea \u00eenvierii finale arunc\u0103 o nou\u0103 lumin\u0103 asupra rela\u021biei care trebuie avut\u0103, \u00een general, cu propriul trup \u0219i, \u00een special, arunc\u0103 o nou\u0103 lumin\u0103 asupra podoabei exterioare: \u201ePodoaba voastr\u0103 s\u0103 nu fie exterioar\u0103 – p\u0103r \u00eempletit, l\u0103n\u021bi\u0219oare de aur, ostenta\u021bie a hainelor -, ci mai degrab\u0103, \u00een ad\u00e2ncul inimii voastre, un suflet incoruptibil, plin de bl\u00e2nde\u021be \u0219i de smerenie: aceasta este de pre\u021b \u00eenaintea lui Dumnezeu\u201d (1Petru 3,3-4).<\/p>\n

            Trupul spiritual este “carnea” care a murit fa\u021b\u0103 de p\u0103cat \u0219i a \u00eenviat deja prin botez, \u00een m\u0103sura \u00een care este implicat\u0103 \u00een procesul de transfigurare \u00een care omul vechi a f\u0103cut loc omului nou (Rom 6; Ef 4; Col 3). Cu alte cuvinte: trupul spiritual este un trup care tr\u0103ie\u0219te dup\u0103 legea Duhului Sf\u00e2nt \u0219i, prin urmare, deja pe acest p\u0103m\u00e2nt \u00ee\u0219i transform\u0103 creaturalitatea \u0219i carnalitatea, l\u0103s\u00e2ndu-se definitivat \u0219i orientat spre plin\u0103tatea vie\u021bii ve\u0219nice. Sufletul incoruptibil la care se refer\u0103 prima Scrisoare a lui Petru trebuie \u00een\u021beles, a\u0219adar, ca bun\u0103tate a min\u021bii, plin\u0103tate a virtu\u021bilor \u0219i comportament irepro\u0219abil.<\/p>\n

            (va urma)<\/em><\/p>\n

            Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 546\/aprilie-mai 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

            Imagine: Matthias Stom, Cina din Emaus<\/em>, Museo Nacional Thyssen-Bornemisza, Madrid<\/p>\n

            Hits: 131<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal 2023. Mesajul acestei a treia duminici de Pa\u0219ti poate fi rezumat astfel: s\u0103-l primim \u0219i s\u0103-l recunoa\u0219tem pe Isus, r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat. \u00cenvierea nu este un obiect de v\u0103zut sau un nou model de via\u021b\u0103 de propus, ci […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32698,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32697"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32697"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32697\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32699,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32697\/revisions\/32699"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}