{"id":32414,"date":"2023-03-25T09:53:15","date_gmt":"2023-03-25T06:53:15","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=32414"},"modified":"2023-03-25T09:53:15","modified_gmt":"2023-03-25T06:53:15","slug":"meditatie-pentru-duminica-a-v-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2023\/03\/25\/meditatie-pentru-duminica-a-v-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"Medita\u021bie pentru Duminica a V-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune o medita\u021bie pentru Duminica a V-a din Postul Mare.\u00a0<\/em><\/p>\n

DUMINICA\u00a0 A V-A DIN POSTUL MARE<\/u><\/strong><\/p>\n

26 martie 2023<\/strong><\/p>\n

DUMNEZEUL CARE RED\u0102 VIA\u021aA<\/strong><\/p>\n

Domnul este Dumnezeul vie\u021bii, care se manifest\u0103 pe deplin \u00een Isus Cristos.Prima lectur\u0103 ne prezint\u0103 imagini \u0219i cuvinte simbolice ale profetului Ezechiel, care anun\u021b\u0103 poporului posibilitatea unei vie\u021bi pline \u0219i pline de bucurie dup\u0103 exil; \u00een Dumnezeu, un viitor de speran\u021b\u0103 este \u00eentotdeauna posibil, chiar \u0219i \u00een cel mai \u00eentunecat moment al istoriei. \u00cenvierea lui Laz\u0103r ne este l\u0103sat\u0103 de Isus, pe de o parte, ca semn al posibilit\u0103\u021bii unei vie\u021bi noi pentru cei care cred p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u; pe de alt\u0103 parte, ca o anticipare a m\u00e2ntuirii escatologice la care avem acces \u00een misterul pascal (Evanghelia). Paul \u00eel asigur\u0103 pe credincios c\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-se condus de Spirit, puterea \u00eenvierii lui Cristos \u00eei va implica \u00eentreaga existen\u021b\u0103, re\u00eennoind via\u021ba prezent\u0103 \u0219i conduc\u00e2nd la ve\u0219nicia viitoare (lectura a doua).<\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u201eEU SUNT \u00ceNVIEREA \u0218I VIA\u021aA\u201d<\/strong><\/p>\n

Moartea lui Laz\u0103r are toate aparen\u021bele unui fapt iremediabil: Laz\u0103r se afl\u0103 deja de patru zile \u00een morm\u00e2nt. P\u00e2n\u0103 acum – a\u0219a cum credeau evreii din acea vreme – sufletul mortului a plecat din trupul s\u0103u. Nu mai este nimic de f\u0103cut, a\u0219adar. Dar tocmai de aici, relatarea de ast\u0103zi ne ajut\u0103 s\u0103 descifr\u0103m identitatea lui Isus. el \u00ee\u0219i arat\u0103 mai \u00eent\u00e2i prietenia pentru Laz\u0103r \u0219i durerea pe care o simte la pierderea prietenului s\u0103u. V\u0103z\u00e2ndu-l pl\u00e2ng\u00e2nd \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului ne aminte\u0219te de umanitatea sa, o umanitate extraordinar\u0103 care ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te durerea \u0219i suferin\u021ba tuturor, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it. Martei, care vine la el regret\u00e2ndu-i absen\u021ba, Isus nu-i cere o credin\u021b\u0103 generic\u0103 \u00een \u00eenviere, ci vrea ca ea s\u0103 cread\u0103 \u00een el, care este \u201e\u00eenvierea \u0219i via\u021ba\u201d. Abia dup\u0103 aceea Isus se duce la morm\u00e2nt. Ceea ce face el este, f\u0103r\u0103 echivoc, un gest de putere asupra mor\u021bii. Mesia, Fiul lui Dumnezeu, este mai puternic dec\u00e2t moartea \u0219i, prin urmare, moartea nu va avea ultimul cuv\u00e2nt. Strig\u0103tul lui Isus strig\u0103 din morm\u00e2nt. Laz\u0103r este eliberat de ceea ce \u00eel \u021binea captiv \u0219i este readus la via\u021b\u0103, la aceast\u0103 via\u021b\u0103. Nu este un semn oarecare: este \u201esemnul\u201d care anticipeaz\u0103 ceea ce se va dovedi decisiv. Da, a crede \u00een Isus nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 g\u0103se\u0219ti o vitalitate oarecare, ci s\u0103 atingi via\u021ba ve\u0219nic\u0103: o plin\u0103tate necunoscut\u0103 pentru ve\u0219nicie. aceasta este experien\u021ba \u00een care intr\u0103m prin botez.<\/p>\n

Imediat, perspectiva vie\u021bii noastre este spulberat\u0103 de aceast\u0103 realitate: ea deschide posibilit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 precedent, d\u0103 o ie\u0219ire imprevizibil\u0103 alegerilor \u0219i deciziilor noastre aici jos. Alian\u021ba noastr\u0103 cu Dumnezeu, departe de a fi o rela\u021bie oarecare, apare ca o rela\u021bie care dureaz\u0103 o ve\u0219nicie. \u00cenvierea lui Laz\u0103r provoac\u0103 credin\u021ba celor care veniser\u0103 la cele dou\u0103 surori pentru a le consola \u00een doliul lor. \u00cen mod paradoxal, ea constituie un fapt care accelereaz\u0103 decizia conduc\u0103torilor de a-l condamna pe Isus la moarte. Astfel, la orizont se profileaz\u0103 acea nedreptate, acea violen\u021b\u0103 care se va dezl\u0103n\u021bui \u00eempotriva lui Isus. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, \u00eens\u0103, el ne va ar\u0103ta cum iubirea poate \u00eenvinge orice r\u0103u \u0219i deschide calea unui viitor de speran\u021b\u0103 pentru umanitate.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Cele trei lecturi de ast\u0103zi ne vorbesc despre \u00cenviere, despre via\u021ba nou\u0103 pe care Dumnezeu ne-a dat-o tuturor \u00een Cristos. Ele sunt porticul extraordinar care ne introduce \u00een misterul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Sfinte, pe care suntem pe cale s\u0103 o \u00eencepem. \u00cempreun\u0103 cu psalmistul putem spune \u00eempreun\u0103: c\u0103 \u0219i noi a\u0219tept\u0103m Cuv\u00e2ntul Domnului care s\u0103 ne \u00eent\u0103reasc\u0103 \u0219i s\u0103 ne dea speran\u021b\u0103. A\u0219tept\u0103m cuv\u00e2ntul t\u0103u, Doamne, mai mult dec\u00e2t a\u015fteapt\u0103 str\u0103jerii ivirea zorilor<\/em>.<\/em><\/p>\n

Nu este nicio ru\u0219ine s\u0103 pl\u00e2ngi \u00een fa\u021ba unui prieten care a murit. Dimpotriv\u0103, aceste lacrimi vorbesc despre dragoste \u0219i respect pentru persoana iubit\u0103. Nu trebuie s\u0103 ne speriem c\u0103 uneori avem \u00eendoieli \u0219i ezit\u0103ri \u00een fa\u021ba faptului real al mor\u021bii noastre. Este ceva uman. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a venit s\u0103 ne \u00eent\u0103reasc\u0103 credin\u021ba \u00een realitatea mor\u021bii. Dumnezeu nu ne vorbe\u0219te de dezintegrare sau de dispari\u021bie, Dumnezeu ne vorbe\u0219te de \u00cenviere \u0219i de via\u021b\u0103. El a promis-o celor care cred. Noi ne \u00eencredem \u00een Cuv\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Cartea lui Ezechiel a fost scris\u0103 \u00een timpul exilului babilonian. Versetele din lectura de ast\u0103zi sunt concluzia unei pove\u0219ti mai ample, care poveste\u0219te \u00een detaliu cum profetul este adus de Iahve \u00eentr-un loc cu oase uscate. Treptat, toate acestea prind via\u021b\u0103: mai \u00eent\u00e2i sunt acoperite de nervi, apoi de carne, apoi de piele \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, de spirit. Semnifica\u021bia acestui fenomen este explicat\u0103 mai t\u00e2rziu de Iahve \u00eensu\u0219i, care identific\u0103 oasele uscate cu poporul f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 al exilului. Acestui popor, prezentat mai t\u00e2rziu ca un popor mort \u00een morminte, i se promite s\u0103 revin\u0103 la via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul pe care a fost for\u021bat s\u0103 \u00eel abandoneze de puterea babilonian\u0103. C\u00e2nd a fost scris\u0103 cartea lui Ezechiel, Israelul nu credea \u00eenc\u0103 \u00een \u00eenvierea mor\u021bilor; aceasta a venit mai t\u00e2rziu, sub imperiul persan, a\u0219a c\u0103 ie\u0219irea din morminte este aici o metafor\u0103 pentru a exprima cu emfaz\u0103 at\u00e2t situa\u021bia teribil\u0103 \u00een care se afla poporul, c\u00e2t \u0219i ac\u021biunea puternic\u0103 a lui Dumnezeu, capabil\u0103 s\u0103 schimbe cursul istoriei. Motivul const\u0103 \u00een leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 care \u00eei une\u0219te: \u201epoporul meu\u201d, repet\u0103 textul. Un popor c\u0103ruia Dumnezeu \u00eensu\u0219i \u00eei d\u0103ruie\u0219te propria sa via\u021b\u0103, propriul s\u0103u duh, pe care nimeni nu i-l poate lua.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Posesia Duhului, pe care Paul o afirma ca o posibilitate pentru to\u021bi cei care cred \u00een Isus, se opune aici cu insisten\u021b\u0103 c\u0103rnii. Conceptul de \u201ecarne\u201d al lui Paul este foarte complex \u0219i nu poate fi abordat aici. Ceea ce trebuie s\u0103 excludem, totu\u0219i, este o opozi\u021bie de tip platonic, adic\u0103 una care opune trupul \u0219i sufletul, consider\u00e2ndu-l pe primul ca fiind un factor limitativ al celui de-al doilea. Ast\u0103zi prevaleaz\u0103 o viziune integratoare, care afirm\u0103 c\u0103 suntem am\u00e2ndoi \u0219i c\u0103 acest lucru este corect. \u201eCarnea\u201d poate fi pentru Paul un concept care exprim\u0103 atitudinea celui care crede c\u0103 poate \u00eendeplini preceptele Legii \u0219i este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Iar acest lucru se opune vie\u021bii \u00een Duh. Dimpotriv\u0103, aceasta este via\u021ba \u00een care cineva este capabil s\u0103 recunoasc\u0103 propriile posibilit\u0103\u021bi \u0219i limite \u0219i s\u0103 accepte darul lui Dumnezeu care, fiind ceea ce suntem, continu\u0103 s\u0103 ni se d\u0103ruiasc\u0103 pe sine.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Povestea fra\u021bilor din Betania este una dintre cele mai vii, mai emo\u021bionante \u0219i mai frumoase pagini ale Evangheliei lui Ioan. Este bogat\u0103 \u00een detalii, \u00een emo\u021bie, \u00een ac\u021biune. Descrie f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u021bi sau condamn\u0103ri durerea provocat\u0103 de moarte: surorile protesteaz\u0103 (\u201eDoamne, dac\u0103 ai fi fost aici…\u201d), Maria \u0219i evreii pl\u00e2ng, Isus \u00eensu\u0219i pl\u00e2nge \u0219i este profund emo\u021bionat. Cu toate acestea, el insist\u0103 asupra faptului c\u0103 moartea nu are ultimul cuv\u00e2nt. Marta \u0219i Maria ies \u00een c\u00e2mp deschis pentru a se \u00eent\u00e2lni cu Isus. Ele \u00eencalc\u0103 conven\u021bia stabilit\u0103, \u00eentruc\u00e2t locul femeilor \u00een doliu era \u00een cas\u0103 sau la morm\u00e2nt; de fapt, evreii o urmeaz\u0103 pe Maria, crez\u00e2nd c\u0103 se duce la morm\u00e2nt. Nici Isus nu se comport\u0103 a\u0219a cum ne-am a\u0219tepta: este prietenul fra\u021bilor, dar \u00eent\u00e2rzie, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Laz\u0103r s\u0103 moar\u0103; este un om de la care ne-am a\u0219tepta la st\u0103p\u00e2nire de sine, dar cedeaz\u0103 \u00een lacrimi. \u00cen morm\u00e2nt, mirosul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 Laz\u0103r este cu adev\u0103rat mort. Totu\u0219i, vocea lui Isus care \u00eel cheam\u0103 pe nume \u00eel scoate din morm\u00e2nt \u00een via\u021b\u0103. Povestea lui Laz\u0103r exprim\u0103 ceea ce comunitatea lui Ioan a tr\u0103it \u00een fa\u021ba mor\u021bii membrilor s\u0103i (triste\u021be, amenin\u021bare, goliciune, lips\u0103 de sens), dar \u0219i speran\u021ba lor c\u0103 mor\u021bii lor sunt vii, \u00eentr-un alt fel, \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu.<\/p>\n

REFLEC\u021aIE PENTRU POSTUL MARE<\/u><\/strong><\/h3>\n

P\u0102CATUL \u0218I IERTAREA ACESTUIA<\/strong><\/p>\n

Maurizio Aliotta<\/em><\/p>\n

\u201eVestea cea bun\u0103\u201d pe care Isus o proclam\u0103 \u0219i pe care o pune \u00een aplicare prin faptele pe care le s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te con\u021bine posibilitatea iert\u0103rii p\u0103catului. Exist\u0103 dou\u0103 condi\u021bii care o permit: una obiectiv\u0103, cealalt\u0103 subiectiv\u0103. Cea obiectiv\u0103, care nu depinde de fiin\u021ba uman\u0103 care p\u0103c\u0103tuie\u0219te, este milostivirea lui Dumnezeu; cea subiectiv\u0103, care depinde de persoan\u0103, este poc\u0103in\u021ba \u0219i convertirea care rezult\u0103 din recunoa\u0219terea propriului p\u0103cat. \u00cen logica paulin\u0103, recunoa\u0219terea p\u0103catului \u0219i poc\u0103in\u021ba sunt rodul iert\u0103rii divine, care se manifest\u0103 \u00een istorie prin r\u0103scump\u0103rarea adus\u0103 de Isus: \u201eDar Dumnezeu \u00ee\u0219i arat\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de noi prin faptul c\u0103, pe c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 p\u0103c\u0103to\u0219i, Cristos a murit pentru noi\u201d (Rom 5,8). Poc\u0103in\u021ba noastr\u0103 este posibil\u0103 datorit\u0103 acestei iubiri prealabile: \u201epe c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 p\u0103c\u0103to\u0219i\u201d. Este clar c\u0103 ne situ\u0103m dincolo de logica de cauz\u0103-efect, de justi\u021bie retributiv\u0103: \u201edac\u0103 te poc\u0103ie\u0219ti, Dumnezeu te va ierta\u201d; \u00een schimb, ne mi\u0219c\u0103m \u00een perspectiva prodigalit\u0103\u021bii lui Dumnezeu<\/em>, care \u00ee\u0219i manifest\u0103 iubirea g\u0103zduindu-l pe fiul s\u0103u plecat de acas\u0103 (cf. Lc 15).<\/p>\n

Dumnezeu \u201euit\u0103\u201d p\u0103catele noastre<\/strong><\/p>\n

\u00cen mai multe texte din Noul Testament, realitatea iert\u0103rii este exprimat\u0103 de un verb, \u0219i de derivatele lui, care \u00eenseamn\u0103 \u201ea l\u0103sa s\u0103 plece\u201d (haph\u00edemi<\/em>), redat de noi ca \u201ea ierta\u201d. Ca \u0219i cum ar spune c\u0103 Dumnezeu, \u00een milostivirea sa, \u201erenun\u021b\u0103\u201d la p\u0103catul nostru. Semnificativ\u0103 \u00een acest sens este parabola slujitorului r\u0103u care, dup\u0103 ce a fost iertat de regele s\u0103u de o datorie de propor\u021bii uria\u0219e, nu face acela\u0219i lucru cu un coleg care \u00eei datora o sum\u0103 mic\u0103 (cf. Mt 18,23-35). Regele din parabol\u0103 \u00eei \u201eiart\u0103\u201d datoria pentru c\u0103 este mi\u0219cat de compasiune de rug\u0103mintea servitorului. Metafora \u201edatoriei\u201d folosit\u0103 \u00een parabol\u0103 \u0219i \u00een versiunea lui Matei a rug\u0103ciunii Domnului (Mt 6,12) arat\u0103 clar acest lucru. Regele la care se refer\u0103 parabola nu intr\u0103 \u00een posesia datoriei sale, ci pur \u0219i simplu o iart\u0103. Ucenicii sunt invita\u021bi s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru. condi\u021bia obiectiv\u0103 pentru iertarea p\u0103catelor este deci clar\u0103: iubirea lui Dumnezeu. Slujitorul face apel la macro timpul regelui, ca acesta s\u0103 aib\u0103 compasiune (splagchn\u00edzomai<\/em>) pentru el. A\u0219a cum compasiunea regelui implic\u0103 pierderea creditului, tot a\u0219a iertarea p\u0103catelor nu schimb\u0103 caracterul unei fapte rele, nu o face bun\u0103. A\u0219a cum creditul neacordat r\u0103m\u00e2ne credit chiar dac\u0103 nu mai este necesar, tot a\u0219a r\u0103ul r\u0103m\u00e2ne r\u0103u. Totu\u0219i, \u00een logica parabolei, slujitorului insolvabil i se cere un fel de repara\u021bie: s\u0103 ac\u021bioneze a\u0219a cum a ac\u021bionat regele s\u0103u. Dimensiunea etic\u0103 a ac\u021biunii noastre este pus\u0103 aici la \u00eencercare. Cum reac\u021bion\u0103m la r\u0103u? Cu mai mult r\u0103u sau cu iertare? Datoria noastr\u0103 este iertat\u0103, dar \u201e\u0219i noi trebuie s\u0103-i iert\u0103m pe datornicii no\u0219tri\u201d. Pe de alt\u0103 parte, contextul parabolei relatate \u00een Matei 18 este r\u0103spunsul la \u00eentrebarea ucenicilor adresat\u0103 lui Isus cu privire la m\u0103sura iert\u0103rii: \u201ede c\u00e2te ori\u201d trebuie s\u0103 iert\u0103m? \u201eDe \u0219aptezeci de ori \u0219apte\u201d, adic\u0103 \u00eentotdeauna, este r\u0103spunsul. Teologii medievali \u00ee\u0219i puneau deja \u00eentrebarea ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 iertarea p\u0103catelor.<\/p>\n

\u00cen r\u0103spunsurile lor, ei foloseau metafore pentru a spune c\u0103 p\u0103catul este \u00eendep\u0103rtat, dar cumva r\u0103m\u00e2ne o urm\u0103 din el, precum mirosul ur\u00e2t care r\u0103m\u00e2ne chiar \u0219i dup\u0103 ce murd\u0103ria a fost \u00eendep\u0103rtat\u0103. A\u0219a s-a exprimat, de exemplu, Prepostino da Cremona (1150-1210); celebrul Petru Lombardul, cancelarul Universit\u0103\u021bii din Paris, f\u0103cea distinc\u021bia \u00eentre un act p\u0103c\u0103tos \u0219i o crim\u0103 \u0219i vorbea de murd\u0103rie \u0219i de contagiunea murd\u0103riei. Altcineva a considerat c\u0103 infrac\u021biunea este elementul care r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 se supun\u0103 peniten\u021bei. Unii au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre actul ca atare \u0219i consecin\u021bele acestuia. Distinc\u021bia servea, de asemenea, pentru a determina gravitatea p\u0103catului \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, pentru a stabili peniten\u021ba corespunz\u0103toare. De aici necesitatea de a distinge \u0219i de a admite posibilitatea iert\u0103rii cu justa repara\u021bie a r\u0103ului comis.<\/p>\n

\u00centr-o perioad\u0103 \u00een care distinc\u021bia dintre sfera moral\u0103 \u0219i cea juridic\u0103 este \u00eenc\u0103 fluid\u0103, cel pu\u021bin la nivelul categoriei conceptuale, se recurge la diferen\u021ba dintre crim\u0103 \u0219i vinov\u0103\u021bie. Cel care a comis o crim\u0103 a ac\u021bionat \u00eentr-un spa\u021biu \u0219i timp anume, vinov\u0103\u021bia \u00eel marcheaz\u0103 dincolo de spa\u021biul \u0219i timpul ac\u021biunii sale p\u0103c\u0103toase. Iertarea p\u0103catelor nu \u00eel face pe p\u0103c\u0103tos mai pu\u021bin vinovat, el pur \u0219i simplu \u201es-a pierdut\u201d, nu este \u00eempov\u0103rat de o pedeaps\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. El va purta cu el con\u0219tiin\u021ba vinov\u0103\u021biei sale \u0219i a r\u0103ului pe care l-a f\u0103cut \u0219i, dac\u0103 r\u0103ul comis nu poate fi reparat, va sim\u021bi \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een acela\u0219i timp experien\u021ba iert\u0103rii \u0219i povara r\u0103ului nereparabil.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Tragedia p\u0103catului<\/strong><\/p>\n

Natura tragic\u0103 a p\u0103catului \u00een scrierile Vechiului Testament con\u021bin \u0219i ele tensiunea dintre vinov\u0103\u021bie, pedeaps\u0103 \u0219i iertare, \u00een dubla ei dimensiune subiectiv\u0103 \u0219i obiectiv\u0103. P\u0103catul omului merit\u0103 pedeapsa, dar \u0219i iertarea divin\u0103. Psalmistul sus\u021bine c\u0103 mila lui Dumnezeu \u00eenso\u021be\u0219te eventuala pedeaps\u0103: \u00eei voi pedepsi cu varga pentru r\u0103zvr\u0103tirea lor \u015fi cu biciul, pentru nelegiuirile lor. Dar nu-mi voi retrage \u00eendurarea <\/em>(’emun\u00e2<\/em>) \u00a0de la el \u015fi fidelitatea mea nu va \u00eenceta.<\/em> (Ps 89,33-34).<\/p>\n

Dublul registru al pedepsei pentru \u00eenc\u0103lcarea Torei<\/em> \u0219i fidelitatea lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de promisiunea sa se reg\u0103se\u0219te \u00een toat\u0103 Scriptura ebraic\u0103. Mai mult, cu c\u00e2t este mai mare responsabilitatea func\u021biei cuiva \u00een r\u00e2ndul poporului, cu at\u00e2t pedeapsa este mai sever\u0103. Ne g\u00e2ndim la bine cunoscutul text al lui Ieremia care amenin\u021b\u0103 cu pedeapsa pe regele care nu practic\u0103 legea \u0219i dreptatea, care nu-l elibereaz\u0103 pe cel jefuit din m\u00e2inile asupritorului, care \u00eel jefuie\u0219te \u0219i \u00eel asupre\u0219te pe str\u0103in, pe orfan \u0219i pe v\u0103duv\u0103 \u0219i care vars\u0103 s\u00e2nge nevinovat. Dac\u0103 vei ac\u021biona cu r\u0103utate \u0219i nu vei \u021bine seama de cuvintele lui Dumnezeu, pedeapsa va fi foarte aspr\u0103:<\/p>\n

\u00abAscult\u0103, rege al lui I\u00fada, care \u015fezi pe tronul lui Dav\u00edd, tu \u015fi slujitorii t\u0103i \u015fi poporul t\u0103u care intra\u0163i pe por\u0163ile acestea! A\u015fa vorbe\u015fte Domnul: \u2039Face\u0163i judecat\u0103 \u015fi dreptate; \u015fi elibera\u0163i-l pe cel nedrept\u0103\u0163it din m\u00e2na celui care oprim\u0103! Nu-i trata\u0163i cu violen\u0163\u0103 pe str\u0103in, pe orfan \u015fi pe v\u0103duv\u0103 \u015fi nu v\u0103rsa\u0163i s\u00e2nge nevinovat \u00een locul acesta! C\u0103ci dac\u0103 face\u0163i dup\u0103 cuv\u00e2ntul acesta, vor intra pe por\u0163ile acestei case regi care vor sta pe tronul lui Dav\u00edd \u00een care \u015fi c\u0103lare pe cai, ei, slujitorii lor \u015fi poporul lor. Dar dac\u0103 nu ve\u0163i face dup\u0103 aceste cuvinte, m\u0103 jur pe mine \u00eensumi \u2013 oracolul Domnului \u2013 casa aceasta va deveni un pustiu\u203a. C\u0103ci a\u015fa vorbe\u015fte Domnul \u00eempotriva casei regelui lui I\u00fada: \u2039Tu e\u015fti pentru mine, Gala\u00e1d, ca v\u00e2rful Lib\u00e1nului, dar te voi face pustiu \u015fi cet\u0103\u0163i nelocuite. Voi pune deoparte devastatori \u00eempotriva ta, fiecare cu armele lui; vor t\u0103ia dintre cedrii t\u0103i ale\u015fi \u015fi vor arunca \u00een foc. Vor trece multe neamuri pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 cetate \u015fi va spune fiecare c\u0103tre aproapele s\u0103u: \u2018De ce a f\u0103cut Domnul astfel acestei cet\u0103\u0163i mari?\u2019. \u015ei vor spune: \u2018Pentru c\u0103 au p\u0103r\u0103sit alian\u0163a Domnului Dumnezeului lor, s-au prosternat \u00eenaintea altor dumnezei \u015fi i-au slujit\u2019\u203a \u00bb (Ier 22,2-9).<\/p>\n

Tensiunea dintre pedeaps\u0103 \u0219i fidelitatea fa\u021b\u0103 de promisiune se afl\u0103 dincolo de o idee de justi\u021bie retributiv\u0103, pentru c\u0103 promisiunea este un dar necuvenit \u0219i rodul iubirii prealabile \u0219i paradoxale a lui Dumnezeu. Aici se afl\u0103 r\u0103d\u0103cina fidelit\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u0219i a irevocabilit\u0103\u021bii promisiunii sale. \u00cen fa\u021ba p\u0103catului fiin\u021belor umane, credincio\u0219ia lui Dumnezeu nu d\u0103 gre\u0219.<\/p>\n

Via\u021ba cre\u0219tin\u0103, o via\u021b\u0103 de convertire<\/strong><\/p>\n

Pierderea pe care o proclam\u0103 Isus nu este o justificare a r\u0103ului comis, ci o invita\u021bie la convertire \u00een fa\u021ba gravit\u0103\u021bii p\u0103catului:<\/p>\n

C\u00e2nd Cristos l-a vizitat pe vame\u0219ul Zaheu \u00een casa lui, nu a f\u0103cut-o pentru a-i justifica nedreptatea, ci pentru a-i r\u0103spl\u0103ti convertirea. Iar c\u00e2nd a refuzat s\u0103 o condamne pe femeia prins\u0103 \u201ein flagrante adulterio\u201d (In 8,5), nu a f\u0103cut-o pentru a justifica adulterul, ci pentru a ar\u0103ta universalitatea p\u0103catului \u0219i necesitatea convertirii pentru to\u021bi, f\u0103r\u0103 excep\u021bie[1]<\/a>.<\/p>\n

Nu este de mirare c\u0103 tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 desemneaz\u0103 via\u021ba credinciosului ca fiind o via\u021b\u0103 de poc\u0103in\u021b\u0103, o via\u021b\u0103 de convertire. Poc\u0103in\u021ba \u0219i convertirea, \u00eens\u0103, nu trebuie \u00een\u021belese \u00een sens moral; ele nu sunt o cobor\u00e2re moral\u0103 a \u201eeu-lui\u201d, ci un r\u0103spuns la proclamarea venirii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u00een persoana lui Isus. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cei care \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus p\u0103streaz\u0103 toate contradic\u021biile fiin\u021bei umane \u0219i totu\u0219i le pot transcende continuu, nu datorit\u0103 vreunui merit propriu, ci datorit\u0103 iubirii preventive a lui Dumnezeu. Cu apostolul Paul, am putea spune c\u0103 Dumnezeu lucreaz\u0103 la m\u00e2ntuirea final\u0103 a lumii, \u00een timp ce oamenilor le revine sarcina de a veghea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine sf\u00e2r\u0219itul \u0219i, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, de a traduce convertirea \u00een rigoare moral\u0103.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 545\/februarie 2023 \u0219i a revistei spaniole \u201e<\/em>Eucarist\u00eda<\/em>\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

[1]<\/a> G. MANTZARIDES, Etica e vita spirituale. Una prospettiva ortodossa<\/em>, EDB, Bologna 1989, 123.<\/p>\n

Imagine:\u00a0Duccio di Buoninsegna, \u00cenvierea lui Laz\u0103r (Wikimedia Commons)<\/span><\/p>\n

Hits: 127<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB propune o medita\u021bie pentru Duminica a V-a din Postul Mare.\u00a0 DUMINICA\u00a0 A V-A DIN POSTUL MARE 26 martie 2023 DUMNEZEUL CARE RED\u0102 VIA\u021aA Domnul este Dumnezeul vie\u021bii, care se manifest\u0103 pe deplin \u00een Isus Cristos.Prima lectur\u0103 ne prezint\u0103 imagini \u0219i cuvinte simbolice ale profetului Ezechiel, care anun\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":32415,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32414"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32414"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32416,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32414\/revisions\/32416"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}