Am intrat \u00een Postul Mare \u0219i, conform programului pastoral trasat de \u00cePS Aurel Perc\u0103, vom aprofunda, \u00een mod sistematic, \u201eSacramentele de slujire a comuniunii: Preo\u021bia \u0219i C\u0103s\u0103toria\u201d. Pr. Claudiu Eva, responsabilul Oficiului pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB, a preg\u0103tit mai multe cateheze, cuprinse \u00een\u00a0bro\u0219ura \u201eSacramentele de slujire a comuniunii: preo\u021bia \u0219i c\u0103s\u0103toria\u201d, disponibil\u0103 la Libr\u0103ria \u201eSf. Iosif\u201d.<\/p>\n
Materialul P\u0103rintelui Claudiu Eva este un GHID comun pentru comunit\u0103\u021bile parohiale \u0219i religioase din ARCB, \u00een acest an pastoral.<\/p>\n
\u00a0<\/em><\/strong>Cateheza nr. 1<\/em><\/strong><\/p>\n B\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor din timpul nostru, \u00een c\u0103utarea sincer\u0103 \u0219i profund\u0103 a unui r\u0103spuns la problemele cotidiene \u0219i grave ale vie\u021bii lor conjugale \u0219i familiale, li se ofer\u0103 adesea, \u00een contextul socio-cultural mai larg \u0219i \u00een diferitele medii de via\u021b\u0103, la locul de munc\u0103, la \u0219coal\u0103, \u00een timpul liber \u0219i, \u00een special, prin intermediul mijloacelor de comunicare social\u0103, \u201eviziuni \u0219i propuneri care pot fi seduc\u0103toare, dar care compromit \u00een diferite grade adev\u0103rul \u0219i demnitatea persoanei umane \u0219i identitatea c\u0103s\u0103toriei \u0219i a familiei\u201d[1]<\/a>.<\/p>\n Acestea sunt transform\u0103ri care au loc la nivel structural \u0219i cultural \u0219i care afecteaz\u0103, de asemenea, experien\u021ba religioas\u0103 \u0219i cre\u0219tin\u0103 a multor familii. \u00cen orice caz, acestea sunt transform\u0103ri ambivalente, chiar ambigue, care necesit\u0103 o continu\u0103 \u0219i atent\u0103 munc\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt evanghelic. Luminile \u0219i umbrele, valorile \u0219i non-valorile, aspectele pozitive \u0219i elementele problematice sau negative coexist\u0103 \u00eentre ele, \u00eempletindu-se adesea \u00eentr-un mod aproape inextricabil. \u00cens\u0103\u0219i ideea de familie este adesea pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u0219i denaturat\u0103: aceasta este \u00een\u021beleas\u0103 ca nefiind neap\u0103rat \u00eentemeiat\u0103 pe c\u0103s\u0103torie; exist\u0103 apeluri pentru forme de recunoa\u0219tere juridic\u0103 a convie\u021buirii de facto, aproape ca \u0219i cum le-ar echivala cu comunit\u0103\u021bile familiale; nu lipsesc \u00eencerc\u0103rile de a legitima modele de cupluri parentale \u00een care diferen\u021ba sexual\u0103 nu este esen\u021bial\u0103 \u0219i necesar\u0103.<\/p>\n Nu trebuie uitat nici modul \u00een care familia uman\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o stare de fragilitate, de intimitate \u0219i de izolare. Spre deosebire de alte \u021b\u0103ri, de fapt, \u00een Rom\u00e2nia familia continu\u0103 s\u0103 fie considerat\u0103 o valoare, s\u0103 fie aleas\u0103 \u0219i s\u0103 joace un rol important. Cu toate acestea, familia \u00eens\u0103\u0219i este plasat\u0103 de o parte a societ\u0103\u021bii sau chiar \u00een opozi\u021bie cu aceasta, deoarece urm\u0103re\u0219te scopuri \u0219i obiective diferite \u0219i este condus\u0103 de alte dinamici. Privit\u0103 din ce \u00een ce mai mult ca o \u201eafacere privat\u0103\u201d, familia pare s\u0103 fi \u00eenceput un proces care o conduce la pierderea con\u0219tiin\u021bei identit\u0103\u021bii sale institu\u021bionale. \u00cen timp ce este supus\u0103 la presiuni repetate din partea societ\u0103\u021bii, r\u0103m\u00e2ne izolat\u0103 \u0219i abandonat\u0103 \u00een \u00eendeplinirea sarcinilor sale.<\/p>\n Tr\u0103irea c\u0103s\u0103toriei ca sacrament necesit\u0103 anumite angajamente, fidelitate, indisolubilitate, procreare. Acestea sunt aspecte pe care lumea de ast\u0103zi le simte adesea \u00eempov\u0103r\u0103toare, dar ele dau sensul dorin\u021bei celor care tr\u0103iesc c\u0103s\u0103toria \u00een plin\u0103tatea ei. Cine \u00eei poate ajuta \u0219i cum vor putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 angajamentele pe care le-au asumat?<\/p>\n Cu siguran\u021b\u0103 to\u021bi cunoa\u0219tem c\u0103s\u0103torii care, \u00een ciuda trecerii anilor, s-au men\u021binut fidele \u0219i unite, au reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 din fiecare dificultate un triumf al am\u00e2ndurora \u0219i fiecare victorie a fost rodul un efort comun. C\u00e2nd \u00eentreb\u0103m aceste familii \u00een ce a constat \u201esecretul\u201d reu\u0219itelor lor, r\u0103spunsurile sunt diferite, dar toate se \u00eendreapt\u0103 spre aceea\u0219i direc\u021bie: dialog, acceptare reciproc\u0103 \u0219i iertare. Cei credincio\u0219i adaug\u0103 \u0219i importan\u021ba rug\u0103ciunii: adesea ne rug\u0103m lui Dumnezeu care ne d\u0103 harul de a ne men\u021bine uni\u021bi, pentru copiii no\u0219tri \u0219i pentru unitatea familiei.<\/p>\n Biblia <\/strong>vorbe\u0219te despre c\u0103s\u0103torie din primele ei pagini. Prima carte a Sfintei Scripturi, Geneza, relateaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea dintre b\u0103rbat \u0219i femeie ca un dar al lui Dumnezeu. Folosindu-se tocmai de acest chip pentru a se face cunoscut, Dumnezeu ne arat\u0103 \u00een acela\u0219i timp natura \u0219i sensul c\u0103s\u0103toriei: (Gen 2,18-24) uniunea conjugal\u0103 a b\u0103rbatului \u0219i a femeii, crea\u021bi dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Lui, con\u021bine \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i, \u00eentr-un fel, asem\u0103narea divin\u0103 care ne permite s\u0103 \u00eentrez\u0103rim misterul lui Dumnezeu \u0219i al iubirii sale.<\/p>\n Cartea Genezei (Gen 2,18-20) face referin\u021b\u0103 la adev\u0103rata realitate a cuplului. \u201eOs din oasele mele \u0219i carne din carnea mea\u201d. Faptul c\u0103 el \u201ecedeaz\u0103\u201d o parte din trupul s\u0103u partenerei sale putem spune c\u0103 femeia face parte din aceea\u0219i fiin\u021b\u0103 ca cea a b\u0103rbatului, iar cei doi sunt chema\u021bi s\u0103 creeze aceea\u0219i comuniune de via\u021b\u0103, confirm\u00e2nd c\u0103 relatarea biblic\u0103 este o realitate care provine de la originile omului. Unirea celor doi r\u0103spunde sentimentelor intime ale b\u0103rbatului \u0219i ale femeii \u0219i planului autorului crea\u021biei[2]<\/a>. Prezent\u00e2nd originea lumii \u0219i a poporului lui Dumnezeu, cartea Genezei ne ofer\u0103 rodul unei lungi experien\u021be care ne permite s\u0103 \u00eentrez\u0103rim proiectul originar al lui Dumnezeu pentru uniunea conjugal\u0103, f\u0103c\u00e2nd apel la tradi\u021bii str\u0103vechi, \u00eendelung citite \u0219i meditate, subliniind o profund\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre leg\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i ceea ce \u00eei une\u0219te pe b\u0103rbat \u0219i pe femeie[3]<\/a>.<\/p>\n Catehismul Bisericii Catolice[4]<\/a> pe aceast\u0103 tem\u0103 se al\u0103tur\u0103 Bibliei afirm\u00e2nd c\u0103 b\u0103rbatul \u0219i femeia au fost crea\u021bi unul pentru cel\u0103lalt: \u201eNu este bine ca omul s\u0103 fie singur\u201d. Femeia \u201ecarne din carnea lui\u201d, adic\u0103 jum\u0103tatea lui, aceea\u0219i creatur\u0103, cea mai asem\u0103n\u0103toare cu omul \u00eensu\u0219i, este dat\u0103 de Dumnezeu ca \u201eajutor\u201d, reprezent\u00e2ndu-l astfel pe Dumnezeu, care este \u201eajutorul\u201d nostru. De aceea las\u0103 omul pe tat\u0103l s\u0103u \u0219i pe mama sa \u0219i se lipe\u0219te de femeia sa \u0219i se fac un singur trup<\/em> (Gen 2, 24).<\/p>\n \u201eComunitatea intim\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de iubire conjugal\u0103 a fost \u00eentemeiat\u0103 de Creator \u015fi \u00eenzestrat\u0103 de El cu legi proprii. Dumnezeu \u00eensu\u015fi este Autorul c\u0103s\u0103toriei[5]<\/a>\u201d.<\/p>\n Voca\u0163ia la c\u0103s\u0103torie este \u00eenscris\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u015fi natura b\u0103rbatului \u015fi a femeii, a\u015fa cum au ie\u015fit din m\u00e2na Creatorului. C\u0103s\u0103toria nu este o institu\u0163ie pur omeneasc\u0103, \u00een ciuda numeroaselor varia\u0163ii pe care le-a putut suferi \u00een cursul veacurilor, \u00een diferite culturi, structuri sociale \u015fi atitudini spirituale. Aceste diversit\u0103\u0163i nu trebuie s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 uit\u0103m tr\u0103s\u0103turile comune \u015fi permanente. Cu toate c\u0103 demnitatea acestei institu\u0163ii nu se bucur\u0103 pretutindeni de aceea\u015fi str\u0103lucire, \u00een toate culturile exist\u0103 totu\u015fi un anumit sim\u0163 al m\u0103re\u0163iei unirii dintre so\u0163i, pentru c\u0103 \u201ebinele persoanei \u015fi al societ\u0103\u0163ii umane \u015fi cre\u015ftine este str\u00e2ns legat de bunul mers al comunit\u0103\u0163ii conjugale \u015fi familiale\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n Dumnezeu, care l-a creat pe om din iubire, l-a \u015fi chemat la iubire, voca\u0163ia fundamental\u0103 \u015fi \u00eenn\u0103scut\u0103 a oric\u0103rei fiin\u0163e umane. C\u0103ci omul este creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu (cfr. Gen 1, 27), care este El \u00eensu\u015fi Iubire (cfr 1In 4, 8.16). Deoarece Dumnezeu l-a creat pe\u00a0 om\u00a0 b\u0103rbat\u00a0 \u015fi\u00a0 femeie,\u00a0 iubirea\u00a0 lor\u00a0 reciproc\u0103\u00a0 devine\u00a0 o\u00a0 imagine\u00a0 a\u00a0 iubirii\u00a0 absolute\u00a0 \u015fi nestr\u0103mutate\u00a0 cu\u00a0 care\u00a0 Dumnezeu\u00a0 \u00eel\u00a0 iube\u015fte\u00a0 pe\u00a0 om.\u00a0 Este\u00a0 bun\u0103,\u00a0 foarte\u00a0 bun\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 ochii Creatorului (cfr. Gen 1, 31).\u00a0 Iar\u00a0 aceast\u0103\u00a0 iubire,\u00a0 pe\u00a0 care\u00a0 Dumnezeu\u00a0 o\u00a0 binecuv\u00e2nteaz\u0103,\u00a0 e\u00a0 menit\u0103\u00a0 s\u0103\u00a0 fie rodnic\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een lucrarea comun\u0103 de p\u0103strare a crea\u0163iei: Dumnezeu i-a binecuv\u00e2ntat \u015fi le-a zis:<\/em> Cre\u015fte\u0163i \u015fi v\u0103 \u00eenmul\u0163i\u0163i \u015fi umple\u0163i p\u0103m\u00e2ntul \u015fi-l supune\u0163i<\/em> (Gen 1, 28).<\/p>\n Faptul c\u0103 b\u0103rbatul \u015fi femeia sunt crea\u0163i unul pentru cel\u0103lalt este subliniat de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103: \u201eNu e bine ca omul s\u0103 fie singur\u201d. Femeia, \u201ecarne din carnea lui\u201d, fiin\u0163a aflat\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu el, egala lui, cea mai apropiat\u0103 de el, \u00eei este d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu ca un \u201eajutor\u201d, reprezent\u00e2ndu-l astfel pe Dumnezeu, \u00een care este ajutorul nostru<\/em> (Ps 121, 2). De aceea va l\u0103sa b\u0103rbatul pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe mama sa \u015fi se va uni cu femeia sa \u015fi am\u00e2ndoi vor fi un singur trup<\/em> (Gen 2, 18-25). Dumnezeu \u00eensu\u015fi arat\u0103 c\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 o unitate nestr\u0103mutat\u0103 a vie\u0163ilor celor doi, reamintind care a fost \u201ela \u00eenceput\u201d planul Creatorului: Astfel, ei nu mai sunt doi, ci un singur trup<\/em> (Mt 19, 6).<\/p>\n Evanghelia dup\u0103 Ioan relateaz\u0103 celebrul pasaj de la nunta din Cana (In 2,1-11), unde Isus face prima sa minune la st\u0103ruin\u021ba Mamei sale. Prezen\u021ba lui Isus la aceast\u0103 nunt\u0103 subliniaz\u0103 bun\u0103tatea c\u0103s\u0103toriei \u0219i anun\u021b\u0103 c\u0103 de acum \u00eenainte c\u0103s\u0103toria va fi un semn eficient al prezen\u021bei \u0219i ac\u021biunii lui Cristos.<\/strong> Aici apare marea noutate a Noului Leg\u0103m\u00e2nt, care este Cristos, \u0219i tocmai \u00een inser\u021bia sa, c\u0103s\u0103toria cap\u0103t\u0103 profunzimea sa ultim\u0103. Prin prezen\u021ba lui Isus la nunta din Cana, El justific\u0103 \u0219i d\u0103 consisten\u021b\u0103 \u0219i valoare supranatural\u0103 c\u0103s\u0103toriei. \u00cen acest fel, reintegrarea cuplului uman \u00een Cristos constituie centrul r\u0103scump\u0103r\u0103rii \u0219i al m\u00e2ntuirii, acesta fiind sensul cre\u0219tin al c\u0103s\u0103toriei. Isus Cristos, \u00een predica sa, a \u00eenv\u0103\u021bat sensul originar al unirii b\u0103rbatului cu femeia, a\u0219a cum a fost voin\u021ba Creatorului.<\/p>\n Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een poporul lui Israel, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu c\u0103s\u0103toria, este o consecin\u021b\u0103 a \u00eempietririi inimii omului care s-a \u00eendep\u0103rtat de Dumnezeu, motiv pentru care Moise autorizeaz\u0103 repudierea propriei so\u021bii; totu\u0219i, de la \u00eenceput, uniunea conjugal\u0103 a b\u0103rbatului cu femeia este indisolubil\u0103, pentru c\u0103 \u00eensu\u0219i Dumnezeu a fost cel care a stabilit-o, de unde \u0219i expresia biblic\u0103 \u201eceea ce Dumnezeu a unit s\u0103 nu despart\u0103 nimeni\u201d (Mt 19,9). Evangheliile \u0219i Isus subliniaz\u0103 importan\u021ba originii c\u0103s\u0103toriei, care nu este o povar\u0103 imposibil de purtat; dimpotriv\u0103, Dumnezeu \u00eensu\u0219i ne d\u0103 harul de a o tr\u0103i, pentru c\u0103 el nu a venit s\u0103 ne pun\u0103 poveri imposibile, ci vrea doar s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea crea\u021biei tulburat\u0103 de p\u0103cat.<\/p>\n Isus Cristos nu numai c\u0103 restabile\u015fte ordinea ini\u0163ial\u0103 voit\u0103 de Dumnezeu, ci d\u0103ruie\u015fte harul pentru a tr\u0103i C\u0103s\u0103toria \u00een noua demnitate de sacrament, care este semnul iubirii sale fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103: B\u0103rba\u0163ilor, iubi\u0163i\u2011v\u0103 so\u0163iile a\u015fa cum Cristos a iubit Biserica<\/em> (Ef 5,25). Dup\u0103 moartea lui Isus, apostolii tr\u0103iesc misterul \u00eenvierii sale \u0219i au sim\u021bit puterea re\u00eennoitoare a Duhului Sf\u00e2nt. S-au adunat pentru a celebra misterul prezen\u021bei sfin\u021bitoare a lui Cristos \u00een mijlocul lor, au putut experimenta noua realitate de a fi familia, comunitatea \u0219i Biserica lui Isus. \u00cen cadrul acestei familii se \u0219tie c\u0103 exist\u0103 oameni c\u0103s\u0103tori\u021bi \u0219i celibatari, cei c\u0103s\u0103tori\u021bi vor avea so\u021biile \u0219i copiii lor, care vor trebui s\u0103 respecte obliga\u021biile \u0219i angajamentele lor de oameni c\u0103s\u0103tori\u021bi, de aici putem spune c\u0103 apostolul neamurilor li se adreseaz\u0103 cu c\u00e2teva sfaturi \u0219i precepte legate de morala sexual\u0103 \u0219i conjugal\u0103, urm\u00e2nd \u00een unele aspecte morala iudaic\u0103 a timpului s\u0103u, dar subliniaz\u0103 c\u0103 adev\u0103rata perfec\u021biune este \u00een iubire (1Cor 12,31-13,8).<\/p>\n Sf\u00e2ntul Paul invit\u0103 cuplurile c\u0103s\u0103torite nu numai s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 \u00eendatoririle conjugale, ci \u0219i s\u0103 se comporte \u00eentr-un mod inspirat de iubirea pe care Cristos o are pentru Biserica sa, pornind de la ideea c\u0103 uniunea dintre so\u021bi este asemenea cu cea care exist\u0103 \u00eentre Cristos \u0219i Biseric\u0103. O supunere total\u0103 a celor doi, a\u0219a cum El s-a d\u0103ruit total pentru omenire, p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i da via\u021ba, a\u0219a trebuie s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 \u0219i so\u021bii, o d\u0103ruire f\u0103r\u0103 rezerve, a\u0219a cum Cristos \u0219i-a dat via\u021ba din dragoste pentru omenire (Ef. 5,21-24.33).<\/p>\n \u201eAcesta este o mare tain\u0103\u201d, a spus Sf. Paul. Prin acest termen, \u201etain\u0103\u201d, \u00a0a ar\u0103tat totalitatea lucr\u0103rii divine \u00een care credinciosul este acum implicat prin credin\u021b\u0103. Este clar c\u0103, \u00een perspectiva cre\u0219tin\u0103, c\u0103s\u0103toria este situat\u0103 ca un semn care se refer\u0103 la activitatea lui Dumnezeu \u00een Isus Cristos. De aceea, cre\u0219tinul trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 existen\u021ba conjugal\u0103 \u00een perspectiva pascal\u0103. Iubirea tr\u0103it\u0103 \u00een credin\u021b\u0103 \u00eei permite s\u0103 \u00eentrevad\u0103 iubirea lui Dumnezeu manifestat\u0103 \u00een Isus Cristos, cel care a iubit p\u00e2n\u0103 la punctul de a se jertfi \u0219i de a-\u0219i da via\u021ba.<\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n \u00cen exorta\u0163ia apostolic\u0103 Familiaris consortio <\/em>promulgat\u0103 pe data de 22 noiembrie 1981, Sf. Ioan Paul al II-lea, interpret\u00e2nd acest fragment neotestamentar ilustreaz\u0103 motivul pentru care c\u0103s\u0103toria dintre un b\u0103rbat cre\u015ftin \u015fi o femeie cre\u015ftin\u0103 este un sacrament, o expresie tangibil\u0103, concret\u0103, a iubirii matrimoniale dintre Cristos \u015fi Biseric\u0103: deoarece prin sacramentul Botezului cre\u015ftinul devine parte constitutiv\u0103 a Bisericii \u2013 Mireasa lui Cristos \u2013 \u015fi p\u0103rta\u015f la iubirea Sa fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103, \u00een virtutea acestei iubiri pe care o primesc de la \u00eensu\u015fi Cristos, so\u0163ii cre\u015ftini devin capabili de a se iubi reciproc cu aceea\u015fi iubire cu care Cristos iube\u015fte Biserica, astfel \u00eenc\u00e2t comuniunea, iubirea dintre ei este \u00eens\u0103\u015fi expresia vizibil\u0103, concret\u0103 a comuniunii unice \u015fi indisolubile dintre Cristos \u015fi Biseric\u0103: este sacramentul iubirii unice \u015fi indisolubile a lui Cristos fa\u0163\u0103 de Biserica Sa. Apartenen\u0163a reciproc\u0103 \u015fi exclusiv\u0103 a fiec\u0103ruia dintre cei doi so\u0163i, unul altuia, este expresia real\u0103, concret\u0103, a raportului dintre Cristos \u015fi Biseric\u0103[7]<\/a>. \u00cen calitate de sacrament \u2013 continu\u0103 Papa Ioan Paul al II-lea, C\u0103s\u0103toria este memorial<\/em>, actualizare<\/em> \u015fi profe\u0163ie<\/em>:ca memorial, sacramentul le d\u0103ruie\u015fte harul \u015fi le \u00eencredin\u0163eaz\u0103 misiunea de a celebra memoria lucr\u0103rilor m\u0103re\u0163e ale lui Dumnezeu \u015fi de a da m\u0103rturie fiilor lor despre aceasta; ca actualizare, le d\u0103ruie\u015fte harul \u015fi le \u00eencredin\u0163eaz\u0103 misiunea de a corespunde \u00een prezent \u00een rela\u0163iile lor reciproce \u015fi cu fiii lor, exigen\u0163elor unei iubiri care iart\u0103 \u015fi r\u0103scump\u0103r\u0103; ca profe\u0163ie le d\u0103ruie\u015fte harul \u015fi le \u00eencredin\u0163eaz\u0103 misiunea de a tr\u0103i \u015fi de a m\u0103rturisi speran\u0163a c\u0103 \u00een viitor \u00eel vor \u00eent\u00e2lni pe Cristos[8]<\/a>.<\/p>\n N\u0103scut\u0103 din voca\u021bia la iubire, c\u0103s\u0103toria este institu\u021bia iubirii conjugale. Leg\u0103m\u00e2ntul de iubire conjugal\u0103 are anumite caracteristici esen\u021biale, cum ar fi caracterul definitiv \u0219i necondi\u021bionat, care transcend voin\u021ba so\u021bilor \u0219i trebuie s\u0103-i ajute s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 crizele \u0219i dificult\u0103\u021bile prin care trece iubirea lor conjugal\u0103; adev\u0103rul c\u0103s\u0103toriei ca institu\u021bie nu poate fi \u00een\u021beles corect dac\u0103 este identificat pur \u0219i simplu cu experien\u021ba psihologic\u0103 a iubirii reciproce; ea trimite \u00eentotdeauna la o iubire anterioar\u0103 so\u021bilor, care se manifest\u0103 \u0219i din care \u00ee\u0219i prime\u0219te for\u021ba.<\/p>\n Dispari\u021bia afec\u021biunii conjugale reciproce nu duce la desfacerea c\u0103s\u0103toriei. Atunci c\u00e2nd se spune c\u0103 iubirea conjugal\u0103 face parte din esen\u021ba c\u0103s\u0103toriei, aceasta trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o cerin\u021b\u0103 moral\u0103 a acelei \u201euniuni \u00een doi\u201d originare care au devenit una prin consim\u021b\u0103m\u00e2ntul conjugal. Pentru c\u0103 au fost uni\u021bi prin c\u0103s\u0103torie, \u00eentre ei a luat na\u0219tere o comunitate conjugal\u0103 intim\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i de iubire, o comunitate care trebuie s\u0103 fie una de iubire \u0219i care trebuie re\u00eennoit\u0103 \u0219i cultivat\u0103 cu tot mai mult\u0103 grij\u0103.<\/p>\n C\u0103s\u0103toria este o voca\u021bie specific\u0103 la sfin\u021benie. \u00cen calitate de persoane botezate, so\u021bii cre\u0219tini sunt chema\u021bi la plin\u0103tatea vie\u021bii cre\u0219tine, pe care o dob\u00e2ndesc prin identificarea lor cu Cristos. Voca\u021bia la c\u0103s\u0103torie este de ne\u00een\u021beles f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cina ei \u00een voca\u021bia baptismal\u0103, care este ea \u00eens\u0103\u0219i o voca\u021bie la sfin\u021benie. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, nu exist\u0103 diversitate, ci egalitate radical\u0103 de voca\u021bie \u00een to\u021bi cei care au fost chema\u021bi s\u0103 fie copii ai lui Dumnezeu \u00een Cristos, prin ini\u021biativa lui Dumnezeu Tat\u0103l. \u00cen consecin\u021b\u0103, esen\u021ba misiunii pastorale a Bisericii, scopul tuturor ac\u021biunilor sale, este de a-i conduce pe credincio\u0219i la perfec\u021biunea carit\u0103\u021bii, care este sfin\u021benia.<\/p>\n Exist\u0103, totu\u0219i, diferite moduri sau modalit\u0103\u021bi de a urma aceast\u0103 voca\u021bie. C\u0103s\u0103toria este una dintre ele: ea arat\u0103 cuplurilor c\u0103s\u0103torite modul concret \u00een care trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 voca\u021bia cre\u0219tin\u0103 ini\u021biat\u0103 prin botez. Sacramentul c\u0103s\u0103toriei nu d\u0103 na\u0219tere, \u00een so\u021bi, la o a doua voca\u021bie (matrimonial\u0103) care s-ar ad\u0103uga la prima (baptismal\u0103). Ea d\u0103 na\u0219tere unui mod specific de a fi \u00een Biseric\u0103 \u0219i de a se raporta la Cristos, a c\u0103rui desf\u0103\u0219urare existen\u021bial\u0103 este o sarcin\u0103 voca\u021bional\u0103. Via\u021ba de c\u0103s\u0103torie implic\u0103, a\u0219adar, exigen\u021bele de radicalitate, ireversibilitate proprii voca\u021biei cre\u0219tine.<\/p>\n C\u0103s\u0103toria cre\u0219tin\u0103 \u00eens\u0103\u0219i, \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia \u0219i demnitatea ei, r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna o realitate relativ\u0103; \u0219i tocmai \u00een aceast\u0103 relativitate rezid\u0103 m\u0103re\u021bia ei. Ca orice alt\u0103 realitate creat\u0103, c\u0103s\u0103toria este, de fapt, o realitate, \u00een slujba \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u0219i este un mijloc de \u201ea fi \u00een Cristos\u201d \u0219i de a-l urma: este, pentru so\u021bi, locul concret, specific \u0219i particular \u00een care se tr\u0103ie\u0219te urmarea \u0219i imitarea lui Cristos.<\/p>\n Tocmai pentru c\u0103 este subordonat\u0103 \u0219i relativ\u0103 lui Isus \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei sale, c\u0103s\u0103toria le permite so\u021bilor s\u0103 mearg\u0103 spre comuniunea cu Dumnezeu, iar aceast\u0103 comuniune se prezint\u0103 ca o figur\u0103 \u0219i o anticipare. Ca atare, prin urmare, c\u0103s\u0103toria determin\u0103 propriul parcurs de sfin\u021benie al so\u021bilor, a\u0219a cum aminte\u0219te \u0219i Conciliul:\u00a0so\u021bii cre\u0219tini sunt \u00eent\u0103ri\u021bi \u0219i, \u00eentr-un fel, consacra\u021bi printr-un sacrament special \u00een vederea \u00eendatoririlor \u0219i a demnit\u0103\u021bii lor; \u00eendeplinindu-\u0219i prin puterea acestuia misiunea conjugal\u0103 \u0219i familial\u0103, p\u0103trun\u0219i de spiritul lui Cristos prin care \u00eentreaga lor via\u021b\u0103 este str\u0103b\u0103tut\u0103 de credin\u021b\u0103, speran\u021b\u0103 \u0219i iubire, ei se apropie tot mai mult de propria des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u0219i de sfin\u021birea reciproc\u0103, contribuind astfel \u00eempreun\u0103 la pream\u0103rirea lui Dumnezeu[9]<\/a>.<\/p>\n \u00a0<\/strong>Materia, forma \u0219i ministrul sacramentului C\u0103s\u0103toriei<\/strong><\/p>\n \u00cen cazul sacramentului C\u0103s\u0103toriei trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului acesta nu are o materie proprie, ci o cvasi materie<\/strong>, deoarece realitatea care determin\u0103 realizarea acestui sacrament nu este material\u0103 ca \u00een cazul sacramentului Euharistiei, a c\u0103rei materie este p\u00e2inea \u015fi vinul. De aceea, termenul adecvat acestei realit\u0103\u0163i care determin\u0103 realizarea sacramentului C\u0103s\u0103toriei este cvasi materia<\/strong>. Aceasta este actul intern al consim\u0163\u0103m\u00e2ntului matrimonial<\/em>: voin\u0163a sincer\u0103 a fiec\u0103ruia dintre cei doi so\u0163i de a se d\u0103rui celuilalt ca so\u0163 \u015fi de a-l accepta pe cel\u0103lalt ca so\u0163 al s\u0103u<\/em>[10]<\/a>.<\/p>\n Forma<\/strong> sacramentului C\u0103s\u0103toriei este constituit\u0103 de cuvintele care exprim\u0103 actul intern al consim\u0163\u0103m\u00e2ntului matrimonial: \u201eEu, N., te iau pe tine, N., de so\u0163\/de so\u0163ie \u015fi promit c\u0103 \u00ee\u0163i voi fi credincioas\u0103\/credincios \u00een orice \u00eemprejurare\u2026<\/em>\u201d.<\/p>\n Ministrul sacru al sacramentului C\u0103s\u0103toriei nu este preotul sau diaconul<\/em>, a\u015fa cum ar putea l\u0103sa impresia ritualul celebrativ al acestui sacrament, ci fiecare dintre cei doi so\u0163i<\/em>[11]<\/a>. Motivul este urm\u0103torul: dac\u0103 \u00een celebrarea oric\u0103rui sacrament numai interven\u0163ia ministrului sacru al acestuia cauzeaz\u0103 harul sacramental, este evident c\u0103 mini\u015ftrii sacramentului C\u0103s\u0103toriei nu pot fi dec\u00e2t cei doi so\u0163i, c\u0103ci doar ei cauzeaz\u0103 harul acestui sacrament atunci c\u00e2nd exprim\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul, care creeaz\u0103 leg\u0103tura matrimonial\u0103 \u00eentre ei, prin care le este oferit harul specific sacramentului C\u0103s\u0103toriei.<\/p>\n \u00cen acest context, preotul sau diaconul care asist\u0103 ca reprezentan\u0163i ai lui Dumnezeu \u015fi ai Bisericii la celebrarea C\u0103s\u0103toriei \u015fi o binecuv\u00e2nteaz\u0103, confirm\u0103<\/em> \u015fi ratific\u0103<\/em> \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi a comunit\u0103\u0163ii ecleziale prezente, unirea matrimonial\u0103 \u00een Isus Cristos a celor doi so\u0163i \u015fi exprim\u0103 caracterul eclezial al sacramentului C\u0103s\u0103toriei, precum \u015fi ajutorul pe care Biserica dore\u015fte s\u0103-l ofere celor doi so\u0163i \u00een tr\u0103irea cu adev\u0103rat cre\u015ftin\u0103 a vie\u0163ii de C\u0103s\u0103torie.<\/p>\n Sf. P\u0103rinte Papa Francisc, \u00een Exorta\u021bia post-sinodal\u0103 Amoris laetitia<\/em> subliniaz\u0103 chemarea familiei de azi \u0219i dintotdeauna:<\/p>\n Cu aceast\u0103 privire, format\u0103 din credin\u021b\u0103 \u0219i din iubire, din har \u0219i din angajare, din familie uman\u0103 \u0219i din Treime divin\u0103, contempl\u0103m familia pe care cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu o \u00eencredin\u021beaz\u0103 \u00een m\u00e2inile b\u0103rbatului, femeii \u0219i copiilor, ca s\u0103 formeze o comuniune de persoane care s\u0103 fie imaginea unirii dintre Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt. Activitatea generativ\u0103 \u0219i educativ\u0103 este, la r\u00e2ndul s\u0103u, o reflexie a lucr\u0103rii creatoare a Tat\u0103lui. Familia este chemat\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 rug\u0103ciunea cotidian\u0103, lectura cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania euharistic\u0103, pentru a face s\u0103 creasc\u0103 iubirea \u0219i a se transforma tot mai mult \u00een templu \u00een care locuie\u0219te Duhul[12]<\/a>.<\/p>\n<\/blockquote>\n Referindu-se la Magisteriul Bisericii, Papa Francisc trece \u00een revist\u0103 c\u00e2teva documente care fac referire la familie \u0219i la iubirea dintre so\u021bi. Pornind de la Conciliul Vatican al II-lea, continu\u00e2nd cu papa Paul al VI-lea, dar \u0219i cu magisteriul bogat despre familie al Sf\u00e2ntului Ioan Paul al II-lea \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, subliniind contribu\u021bia papei Benedict al XVI-lea, Papa Francisc prezint\u0103 o panoram\u0103 bogat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tematica iubirii \u00een familie, \u0219i \u00een rela\u021bia dintre so\u021bi \u0219i copii:<\/p>\n Conciliul Ecumenic Vatican II, \u00een constitu\u021bia pastoral\u0103 Gaudium et spes<\/em>, s-a ocupat de promovarea demnit\u0103\u021bii c\u0103s\u0103toriei \u0219i a familiei (cf. nr. 47-52). \u201eEl a definit c\u0103s\u0103toria drept comunitate de via\u021b\u0103 \u0219i de iubire (cf. Gaudium et spes<\/em>, 48), pun\u00e2nd iubirea \u00een centrul familiei [\u2026]. \u00abAdev\u0103rata iubire dintre so\u021b \u0219i so\u021bie\u00bb (Gaudium et spes<\/em>, 49) implic\u0103 reciproca d\u0103ruire de sine, include \u0219i integreaz\u0103 dimensiunea sexual\u0103 \u0219i afectivitatea, corespunz\u00e2nd planului divin (cf. Gaudium et spes<\/em>, 48-49). \u00cen afar\u0103 de aceasta, Gaudium et spes<\/em> 48 subliniaz\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinarea so\u021bilor \u00een Cristos: Cristos Domnul \u00abvine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea so\u021bilor \u00een sacramentul C\u0103s\u0103toriei\u00bb \u0219i r\u0103m\u00e2ne cu ei. \u00cen \u00eentrupare, el \u00ee\u0219i asum\u0103 iubirea uman\u0103, o purific\u0103, o duce la plin\u0103tate \u0219i d\u0103ruie\u0219te so\u021bilor, cu Duhul s\u0103u, capacitatea de a o tr\u0103i, impregn\u00e2nd toat\u0103 via\u021ba lor de credin\u021b\u0103, speran\u021b\u0103 \u0219i caritate. \u00cen acest mod, so\u021bii sunt consacra\u021bi \u0219i, printr-un har propriu, edific\u0103 trupul lui Cristos \u0219i constituie o Biseric\u0103 familial\u0103 (cf. Lumen gentium<\/em>, 11), a\u0219a \u00eenc\u00e2t Biserica, pentru a \u00een\u021belege pe deplin misterul s\u0103u, prive\u0219te la familia cre\u0219tin\u0103, care \u00eel manifest\u0103 \u00een mod genuin\u201d. Dup\u0103 aceea, \u201ePaul al VI-lea, pe urma Conciliului Vatican al II-lea, a aprofundat doctrina despre c\u0103s\u0103torie \u0219i despre familie. \u00cendeosebi, cu enciclica Humanae vitae<\/em>, a scos \u00een eviden\u021b\u0103 leg\u0103tura intrinsec\u0103 dintre iubirea conjugal\u0103 \u0219i generarea vie\u021bii: \u00abIubirea conjugal\u0103 cere so\u021bilor o con\u0219tiin\u021b\u0103 a misiunii lor de o paternitate responsabil\u0103, asupra c\u0103reia pe bun\u0103 dreptate se insist\u0103 at\u00e2t de mult ast\u0103zi \u0219i care trebuie s\u0103 fie corect \u00een\u021beleas\u0103\u2026 Exercitarea responsabil\u0103 a paternit\u0103\u021bii cere ca so\u021bii s\u0103 recunoasc\u0103 pe deplin datoriile lor fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, fa\u021b\u0103 de ei \u00een\u0219i\u0219i, fa\u021b\u0103 de familie \u0219i fa\u021b\u0103 de societate, respect\u00e2nd ierarhia just\u0103 a valorilor\u00bb (HV, 10). \u00cen exorta\u021bia apostolic\u0103 Evangelii nuntiandi<\/em>, Paul al VI-lea a eviden\u021biat raportul dintre familie \u0219i Biseric\u0103\u201d. \u201eSf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea a dedicat familiei o aten\u021bie deosebit\u0103 prin catehezele sale despre iubirea uman\u0103, Scrisoarea c\u0103tre familii<\/em>(Gratissimam sane<\/em>) \u0219i, mai ales, cu exorta\u021bia apostolic\u0103 Familiaris consortio<\/em>. \u00cen aceste documente, pontiful a definit familia drept \u00abcale a Bisericii\u00bb; a oferit o viziune de ansamblu despre voca\u021bia la iubire a b\u0103rbatului \u0219i a femeii; a propus liniile fundamentale pentru pastora\u021bia familiei \u0219i pentru prezen\u021ba familiei \u00een societate. \u00cendeosebi, trat\u00e2nd despre caritatea conjugal\u0103 (cf. Familiaris cons<\/em>ortio, 13), a descris modul \u00een care so\u021bii, \u00een iubirea lor reciproc\u0103, primesc darul Duhului lui Cristos \u0219i tr\u0103iesc chemarea lor la sfin\u021benie\u201d. \u201eBenedict al XVI-lea, \u00een enciclica Deus caritas est<\/em>, a reluat tema adev\u0103rului iubirii dintre b\u0103rbat \u0219i femeie, care se lumineaz\u0103 pe deplin numai \u00een lumina iubirii lui Cristos r\u0103stignit (cf. Deus caritas est<\/em>, 2). El reafirm\u0103: \u00abC\u0103s\u0103toria bazat\u0103 pe o iubire exclusiv\u0103 \u0219i definitiv\u0103 devine icoana raportului lui Dumnezeu cu poporul s\u0103u \u0219i viceversa: modul de a iubi al lui Dumnezeu devine m\u0103sura iubirii umane\u00bb (Deus caritas est<\/em>, 11). \u00cen afar\u0103 de aceasta, \u00een enciclica Caritas in veritate, eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba iubirii ca principiu de via\u021b\u0103 \u00een societate (cf. Caritas in veritate,<\/em> 44), loc \u00een care se \u00eenva\u021b\u0103 experien\u021ba binelui comun\u201d[13]<\/a>.<\/p>\n De fapt, n\u0103scut\u0103 \u0219i hr\u0103nit\u0103 de sacramentul C\u0103s\u0103toriei, familia cre\u0219tin\u0103, pornind de la cuplul conjugal care constituie nucleul ei originar, posed\u0103 o structur\u0103 eclezial\u0103 esen\u021bial\u0103. Este o \u201ecomunitate de iubire \u0219i de via\u021b\u0103\u201d, format\u0103 din b\u0103rbat \u0219i femeie \u0219i din nucleul familial, dar este, de asemenea, \u0219i \u00een profunzime, o \u201ecomunitate de har\u201d, \u00een leg\u0103tur\u0103 intim\u0103 \u0219i vie cu Biserica. \u00centr-adev\u0103r, leg\u0103tura sa cu Biserica este at\u00e2t de profund\u0103 \u0219i radical\u0103 \u00eenc\u00e2t este un element constitutiv al identit\u0103\u021bii cre\u0219tine a familiei. Ea este, \u00een felul ei, o \u201erevela\u021bie\u201d \u0219i o \u201erealizare\u201d a misterului Bisericii, care, la r\u00e2ndul ei tr\u0103ie\u0219te \u0219i este manifestat\u0103 \u00een \u0219i prin realitatea concret\u0103 \u0219i tangibil\u0103 a familiei cre\u0219tine.<\/p>\n Conform planului lui Dumnezeu, c\u0103s\u0103toria \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te plin\u0103tatea \u00een familie, a c\u0103rei origine \u0219i temelie este. Din aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 intim\u0103 \u0219i constitutiv\u0103 cu c\u0103s\u0103toria \u0219i cu iubirea care o define\u0219te, fiecare familie \u00ee\u0219i trage, a\u0219adar, identitatea \u0219i misiunea de a p\u0103stra, revela \u0219i comunica iubirea, prin formarea unei autentice comunit\u0103\u021bi de persoane, prin slujirea vie\u021bii, prin participare la dezvoltarea societ\u0103\u021bii[14]<\/a>. Familia cre\u0219tin\u0103, comuniune de persoane, semn \u0219i imagine a comuniunii Tat\u0103lui \u0219i a Fiului \u00een Duhul Sf\u00e2nt, pe l\u00e2ng\u0103 sarcinile amintite acum, o are \u0219i pe aceea de a participa la via\u021ba \u0219i misiunea Bisericii.<\/p>\n Rolurile \u00een familie sunt bine determinate \u0219i definite: so\u021bul este \u0219i tat\u0103l, so\u021bia este \u0219i mama, iar copilul este al am\u00e2ndurora rodul iubirii \u0219i d\u0103ruirii reciproce. \u00cen familia extins\u0103 un rol deosebit \u00eel au \u0219i bunicii \u0219i celelalte rude. Papa Francisc \u00een preg\u0103tirea Sinodului pentru familii a \u021binut o serie de cateheze \u00een cadrul Audien\u021bei generale de miercuri subliniind importan\u021ba pe care o are fiecare membru al familiei \u0219i rela\u021biile dintre so\u021bi.<\/p>\n Fiecare persoan\u0103 uman\u0103 \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 via\u021ba unei mam\u0103 \u0219i aproape \u00eentotdeauna \u00eei datoreaz\u0103 ei mult din propria existen\u021b\u0103 succesiv\u0103, din formarea uman\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Mama, \u00eens\u0103, de\u0219i este foarte pream\u0103rit\u0103 din punct de vedere simbolic \u2013 at\u00e2tea poezii, at\u00e2tea lucruri frumoase care se spun poetic despre mama \u2013 este pu\u021bin ascultat\u0103 \u0219i pu\u021bin ajutat\u0103 \u00een via\u021ba zilnic\u0103, pu\u021bin luat\u0103 \u00een considerare \u00een rolul s\u0103u central \u00een societate. Dimpotriv\u0103, adesea se profit\u0103 de disponibilitatea mamelor de a se jertfi pentru copiii pentru \u201ea economisi\u201d din cheltuielile sociale. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca \u0219i \u00een comunitatea cre\u0219tin\u0103 mama s\u0103 nu fie luat\u0103 mereu \u00een considerarea just\u0103, s\u0103 fie pu\u021bin ascultat\u0103. \u0218i totu\u0219i \u00een centrul vie\u021bii Bisericii este Mama lui Isus. Probabil c\u0103 mamele, gata pentru at\u00e2tea jertfe pentru copiii lor, \u0219i adesea \u0219i pentru copiii altuia, ar trebui s\u0103 aib\u0103 parte de mai mult\u0103 ascultare. Ar trebui s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 mai mult lupta lor zilnic\u0103 pentru a fi eficiente la locul de munc\u0103 \u0219i atente \u0219i afectuoase \u00een familie; ar trebui s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 mai bine la ce anume aspir\u0103 ele pentru a exprima roadele cele mai bune \u0219i autentice ale emancip\u0103rii lor. O mam\u0103 cu copii are mereu probleme, are mereu de munc\u0103.<\/p>\n Arhiepiscopul Oscar Arnulfo Romero spunea c\u0103 mamele tr\u0103iesc un \u201emartiriu matern\u201d. \u00cen omilia pentru \u00eenmorm\u00e2ntarea unui preot asasinat de escadrilele mor\u021bii, el a spus, f\u0103c\u00e2ndu-se ecou Conciliului Vatican al II-lea: \u201eTo\u021bi trebuie s\u0103 fim dispu\u0219i s\u0103 murim pentru credin\u021ba noastr\u0103, chiar dac\u0103 Domnul nu ne acord\u0103 aceast\u0103 onoare\u2026 A da via\u021ba nu \u00eenseamn\u0103 numai a fi uci\u0219i; a da via\u021ba, a avea spirit de martiriu, \u00eenseamn\u0103 a da \u00een \u00eendatorire, \u00een t\u0103cere, \u00een rug\u0103ciune, \u00een \u00eemplinirea onest\u0103 a datoriei; \u00een acea t\u0103cere a vie\u021bii zilnice; a da via\u021ba pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin? Da, a\u0219a cum o d\u0103 o mam\u0103, care f\u0103r\u0103 team\u0103, cu simplitatea martiriului matern, z\u0103misle\u0219te \u00een s\u00e2nul ei un copil, \u00eel aduce pe lume, \u00eel al\u0103pteaz\u0103, \u00eel cre\u0219te \u0219i \u00eel \u00eengrije\u0219te cu afect. \u00censeamn\u0103 a da via\u021ba. Este martiriu. O societate f\u0103r\u0103 mame ar fi o societate inuman\u0103, pentru c\u0103 mamele \u0219tiu s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 mereu, chiar \u0219i \u00een momentele cele mai rele, duio\u0219ia, dedicarea, for\u021ba moral\u0103. Mamele transmit adesea \u0219i sim\u021bul cel mai profund al practicii religioase: \u00een primele rug\u0103ciuni, \u00een primele gesturi de devo\u021biune pe care un copil le \u00eenva\u021b\u0103, este \u00eenscris\u0103 valoarea credin\u021bei \u00een via\u021ba unei fiin\u021be umane. Este un mesaj pe care mamele credincioase \u0219tiu\u00a0s\u0103 \u00eel transmit\u0103 f\u0103r\u0103 multe explica\u021bii: acestea vor veni dup\u0103 aceea, \u00eens\u0103 germenul credin\u021bei se afl\u0103 \u00een acele prime momente, foarte pre\u021bioase. F\u0103r\u0103 mame, nu numai c\u0103 nu ar exista noi credincio\u0219i, dar credin\u021ba ar pierde bun\u0103 parte din c\u0103ldura ei simpl\u0103 \u0219i profund\u0103[15]<\/a>.<\/p>\n Cuv\u00e2ntul \u201etat\u0103\u201d este un cuv\u00e2nt mai \u00eendr\u0103git dec\u00e2t oricare altul de noi cre\u0219tinii, pentru c\u0103 este numele cu care Isus ne-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-l numim pe Dumnezeu: Tat\u0103. Sensul acestui nume a primit o nou\u0103 profunzime tocmai pornind de la modul \u00een care Isus \u00eel folosea pentru a se adresa lui Dumnezeu \u0219i a manifesta raportul s\u0103u special cu El. Misterul binecuv\u00e2ntat al intimit\u0103\u021bii lui Dumnezeu, Tat\u0103, Fiu \u0219i Duh, revelat de Isus, este inima credin\u021bei noastre cre\u0219tine. Figura tat\u0103lui ast\u0103zi este supus\u0103 unui con de umbr\u0103 datorit\u0103 schimb\u0103rilor de rol ce au loc \u00een multe familii.<\/p>\n \u00cen acest drum comun de reflec\u021bie despre familie, a\u0219 vrea s\u0103 spun tuturor comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine c\u0103 trebuie s\u0103 fim mai aten\u021bi: lipsa figurii paterne \u00een via\u021ba celor mici \u0219i a tinerilor produce lacune \u0219i r\u0103ni care pot s\u0103 fie \u0219i foarte grave. \u0218i de fapt devierile copiilor \u0219i adolescen\u021bilor se pot conduce \u00een bun\u0103 parte la aceast\u0103 lips\u0103, la lipsa de exemple \u0219i de c\u0103l\u0103uze autoritare \u00een via\u021ba lor de fiecare zi, la lipsa de apropiere, la lipsa de iubire din partea ta\u021bilor. Este mai profund dec\u00e2t ceea ce g\u00e2ndim sentimentul de orfan pe care \u00eel tr\u0103iesc at\u00e2\u021bia tineri. Sunt orfani \u00een familie, pentru c\u0103 ta\u021bii sunt adesea absen\u021bi, chiar fizic, din cas\u0103, dar mai ales pentru c\u0103, atunci c\u00e2nd sunt, nu se comport\u0103 ca ta\u021bi, nu dialogheaz\u0103 cu copiii lor, nu \u00ee\u0219i \u00eendeplinesc misiunea lor educativ\u0103, nu le dau copiilor, cu exemplul lor \u00eenso\u021bit de cuvinte, acele principii, acele valori, acele reguli de via\u021b\u0103 de care au nevoie ca de p\u00e2ine[16]<\/a>.<\/p>\n Familia este chemat\u0103 la sfin\u021benie \u00een lumea de azi. Dinamismul sfin\u021bitor al sacramentului c\u0103s\u0103toriei se exprim\u0103 prin d\u0103ruirea de sine \u00een iubire \u0219i slujire a so\u021bilor, experiment\u00e2nd puterea iubirii divine care \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se apropie tot mai mult de Domnul, dar \u0219i unul de cel\u0103lalt, maturiz\u00e2ndu-se ca persoane, st\u0103p\u00e2nindu-se tot mai mult, devenind tot mai liberi, cresc\u00e2nd \u00een iubire fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt, debord\u00e2nd de iubire fa\u021b\u0103 de copiii lor, familia devenind un cenacol de iubire. C\u0103s\u0103toria este un sanctuar al vie\u021bii de iubire uman\u0103, \u00een care, pe m\u0103sura fidelit\u0103\u021bii cre\u0219tine a so\u021bilor \u0219i a vie\u021bii \u00een Domnul a copiilor, membrii familiei se simt \u00eendemna\u021bi s\u0103 anun\u021be Vestea cea bun\u0103 pe care o tr\u0103iesc \u00een familie. Evident, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ordinea \u00een care harul iubitor pe care Duhul Sf\u00e2nt \u00eel revars\u0103 \u00een inimi este acceptat, precum \u0219i atunci c\u00e2nd mijloacele corespunz\u0103toare sunt puse \u00een aplicare pentru a coopera cu planul divin. C\u0103s\u0103toria cre\u0219tin\u0103 este un sacrament \u00een care iubirea uman\u0103 se sfin\u021be\u0219te \u0219i comunic\u0103 via\u021ba divin\u0103 prin lucrarea lui Cristos, un sacrament \u00een care so\u021bii semnific\u0103 \u0219i realizeaz\u0103 iubirea lui Cristos \u0219i a Bisericii sale, o iubire care trece prin calea luminii, a limitelor, a iert\u0103rii \u0219i a defectelor pentru a ajunge la bucuria \u00eenvierii.<\/p>\n \u00a0<\/strong>Paternitate \u0219i maternitate responsabil\u0103<\/strong><\/p>\n Cuvintele maternitate \u015fi paternitate con\u0163in intrinsec \u00eenc\u0103rc\u0103tura unei mari responsabilit\u0103\u0163i. Sintagma \u201ePaternitate responsabil\u0103\u201d este necesar\u0103 totu\u015fi, deoarece \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201960 at\u00e2t maternitatea c\u00e2t \u015fi paternitatea au devenit din ce \u00een ce mai \u201eiresponsabile\u201d. Revolu\u0163ia adus\u0103 de inventarea pilulei contraceptive de c\u0103tre dr. G. Pinkas a fost primul pas pe acest drum, iar printre ultimii pa\u015fi la care asist\u0103m chiar \u00een zilele noastre putem aminti legalizarea \u00een tot mai multe \u0163\u0103ri a \u201ec\u0103s\u0103toriilor\u201d \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, cu acordarea dreptului, acestor a\u015fa-zise \u201efamilii\u201d, s\u0103 \u00eenfieze copii.<\/p>\n O \u015ftim cu to\u0163ii: familia este \u00een criz\u0103, familia este atacat\u0103\u2026 Totu\u015fi familia poate \u015fi trebuie s\u0103 se apere. Familiile cre\u015ftine de azi \u00eei pot mul\u0163umi lui Dumnezeu pentru pontificatul at\u00e2t de rodnic al Papei Ioan Paul al II-lea. Acesta, \u00een\u0163eleg\u00e2nd importan\u0163a Familiei \u2013 Cale a Bisericii, a fixat cu claritate reperele dup\u0103 care trebuie s\u0103 se ghideze orice familie cre\u015ftin\u0103 pentru a deveni ceea ce trebuie s\u0103 fie: centrul \u015fi inima civiliza\u0163iei iubirii.<\/p>\n \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii cu privire la la maternitatea \u015fi paternitatea responsabil\u0103<\/strong><\/p>\n \u201eFamiliile \u00eensele se fac apostoli \u015fi c\u0103l\u0103uze ale altor familii. Acesta este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, printre at\u00e2tea forme de apostolat, una din cele care apar azi deosebit de oportune\u201d (HV 10).<\/em> Din nefericire, cu prea mare u\u015furin\u0163\u0103, familiile recurg la mijloacele contraceptive. Statisticile ne informeaz\u0103 c\u0103 la nivel mondial numai 4 % dintre familiile catolice practic\u0103 metodele naturale, 24 % dintre cupluri nu folosesc nici o metod\u0103 fie din cauza sterilit\u0103\u0163ii, fie pentru c\u0103 doresc un copil, iar restul de 72 % recurg la o metod\u0103 de contracep\u0163ie (pilul\u0103, sterilet etc.). Acest lucru este posibil, pe de o parte datorit\u0103 dezinform\u0103rii practicate \u00een mod agresiv de cei care au de c\u00e2\u015ftigat din comer\u0163ul respectiv \u015fi pe de alt\u0103 parte din cauza lipsei de informare corect\u0103 asupra imoralit\u0103\u0163ii \u015fi pericolelor grave asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice \u015fi psihice a femeilor care recurg la metodele contraceptive. Aspectele morale ale contracep\u021biei sunt prezentate \u00een documentele magisteriului Bisericii, cel mai sintetic \u015fi clar \u00een enciclica Humanae Vitae<\/em>[17]<\/a>a Sf\u00e2ntului Paul al VI-lea.<\/p>\n Dac\u0103 metodele de contracep\u0163ie e\u015fueaz\u0103 \u015fi femeia r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103rcinat\u0103, op\u0163iunea este, din nefericire, avortul \u2013 considerat ca metod\u0103 contraceptiv\u0103 de urgen\u0163\u0103. Alte metode de contracep\u0163ie des folosite sunt pilula RU-486 \u015fi steriletul. Numite \u00een mod eronat contraceptive (care evit\u0103 conceperea), ele sunt, de fapt, abortive, fie ucig\u00e2nd chimic embrionul, fie nepermi\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 se nideze. Editura \u201ePresa Bun\u0103\u201d, din Ia\u015fi, a editat o bro\u015fur\u0103, \u201ePlanificarea Familial\u0103<\/em>\u201d, autori pr. Claudiu Dumea \u015fi un colectiv de medici catolici din Ia\u015fi, prezent\u00e2nd succint: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii cu privire la reglementarea na\u015fterilor, toate metodele de contracep\u0163ie \u015fi efectele lor secundare, metodele naturale \u015fi diferen\u0163a fundamental\u0103 \u00eentre acestea \u015fi metodele contraceptive.<\/p>\n Metodele naturale de reglementare a na\u015fterilor sunt considerate un alt tip de metode contraceptive. Familiile cre\u015ftine trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 motivele pentru care Biserica aprob\u0103 ca moral\u0103 recurgerea la perioadele infertile \u015fi situa\u0163iile \u00een care este admis\u0103 folosirea Metodelor Naturale:\u00a0dac\u0103 exist\u0103 pentru a r\u0103ri na\u0219terile, motive serioase datorate condi\u021biilor fizice sau psihologice ale so\u021bilor, fie \u00eemprejur\u0103rilor exterioare, Biserica \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 e permis so\u021bilor s\u0103 \u021bin\u0103 cont de ciclurile naturale inerente func\u021biilor de generare, pentru a se folosi de c\u0103s\u0103torie numai \u00een perioadele infertile \u0219i a programa astfel natalitatea f\u0103r\u0103 a prejudicia principiile morale pe care le-am amintit[18]<\/a>.<\/p>\n Un cadru organizat \u015fi competent, format din \u00eendrum\u0103tori spirituali, psihologi, medici, familii cu experien\u0163\u0103, poate sus\u0163ine \u00een mod real familiile aflate \u00een dificultate \u015fi tinerele familii \u00een devenire[19]<\/a>.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u0219apte ani de la publicarea Exorta\u021biei apostolice Amoris laetitia<\/em>, Papa Francisc insist\u0103 asupra marilor beneficii ale reconfigur\u0103rii familiei, cum ar fi \u00eemp\u0103r\u021birea echitabil\u0103 a sarcinilor, responsabilit\u0103\u021bilor \u0219i sarcinilor familiale; se apreciaz\u0103 foarte mult comunicarea personal\u0103 a so\u021bilor \u0219i procesele de umanizare a rela\u021biilor familiale, ceea ce \u00een alte momente istorice nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Sunt chestiuni pe care Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea le subliniase deja \u00een Familiaris Consortio<\/em>; cu toate acestea, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Francisc insist\u0103 asupra dificult\u0103\u021bilor grave cu care se confrunt\u0103 familia ast\u0103zi \u0219i pe care le rezum\u0103 \u00een capitolul al II-lea al exorta\u021biei Amoris laetitia<\/em>.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Papa a expus aceste riscuri, care fac aluzie at\u00e2t la cultura dominant\u0103<\/strong>, c\u00e2t \u0219i la situa\u021bii mai concrete. Primul dintre acestea se refer\u0103 la \u201eo dinamic\u0103 pervers\u0103 a alegerii constante \u00een care tot ceea ce este permanent, toate angajamentele \u0219i siguran\u021ba ontologic\u0103, ne scap\u0103 printre degete. Tr\u0103im \u00een mijlocul unor incertitudini dureroase: nu exist\u0103 nimic permanent, nimic stabil\u201d. Acest individualism se \u00eemplete\u0219te cu \u201eo adev\u0103rat\u0103 epidemie de narcisism\u201d, exemplificat\u0103 de selfie<\/em>, \u201e\u00een care individul este prezentat \u00eentr-un mod total mediatizat \u0219i filtrat\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un al doilea element ar fi \u201ecapcana autenticit\u0103\u021bii emo\u021bionale<\/strong>: trebuie s\u0103 \u0219tii foarte bine ce sim\u021bi \u0219i, pe baza emo\u021biilor tale, s\u0103 te construie\u0219ti. O ontologie emo\u021bional\u0103 care precede \u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te normele \u0219i valorile sociale \u0219i care lichefiaz\u0103 rela\u021biile \u0219i identit\u0103\u021bile\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate de tineri \u00een formarea familiilor<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un alt element men\u021bionat de papa Francisc \u00een Amoris Laetitia <\/em>capitolul al II-lea (realitatea \u0219i provoc\u0103rile familiei) este dificultatea tinerilor de a-\u0219i \u00eentemeia o familie<\/strong>. Astfel\u00a0 se poate constata c\u0103 exist\u0103 o rat\u0103 foarte mare de emancipare a tinerilor din Europa, \u0219omajul \u00een r\u00e2ndul tinerilor este dublu fa\u021b\u0103 de restul popula\u021biei, iar salariile sunt din ce \u00een ce mai mici; chiar \u0219i un t\u00e2n\u0103r cu un salariu mediu ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 93% din salariul s\u0103u \u00een \u00eenchirierea unei locuin\u021be. Acest lucru, \u00eempreun\u0103 cu dificultatea angajamentului \u0219i lipsa unor modele familiale \u00een apropiere, face dificil\u0103 formarea de noi familii.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noile tehnologii<\/em><\/strong> sunt o alt\u0103 tem\u0103 abordat\u0103 de Papa. Francisc. Este adev\u0103rat c\u0103 ne ofer\u0103 o mare bog\u0103\u021bie comunicativ\u0103, dar ele fac ca rela\u021biile s\u0103 fie superficiale \u0219i construiesc o societate mai mult virtual\u0103 dec\u00e2t real\u0103; \u00een plus, ele izoleaz\u0103 adesea individul \u0219i, cu problema big data <\/em>\u00een spate, a controlului societ\u0103\u021bii.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un alt element este pornografia,<\/em><\/strong> cu date scandaloase: 40% dintre copiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 10 \u0219i 12 ani acceseaz\u0103 con\u021binuturi sexuale explicite. Toate acestea au efecte \u201eextraordinare\u201d, cum ar fi distrugerea inocen\u021bei, cre\u0219terea misoginismului \u0219i a sexismului \u0219i \u201eobiectivarea persoanei: cealalt\u0103 persoan\u0103 devine o simpl\u0103 marf\u0103 corporal\u0103\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dincolo de situa\u021biile prezentate exist\u0103 \u0219i alte provoc\u0103ri.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Una dintre ele este func\u021bia educa\u021bional\u0103<\/em><\/strong>, care este \u00eengreunat\u0103, printre altele, de faptul c\u0103 p\u0103rin\u021bii vin acas\u0103 obosi\u021bi \u0219i nu sunt dispu\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 comunice. Multe familii nu mai au nici m\u0103car obiceiul de a m\u00e2nca \u00eempreun\u0103 \u0219i exist\u0103 o varietate tot mai mare de op\u021biuni de divertisment, precum \u0219i dependen\u021ba de televizor. Acest lucru face dificil\u0103 transmiterea credin\u021bei de la p\u0103rin\u021bi la copii.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Familiile sunt adesea afectate de o anxietate<\/em><\/strong> enorm\u0103. Se pare c\u0103 exist\u0103 o preocupare mai mare pentru anticiparea problemelor viitoare dec\u00e2t pentru \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea prezentului. Acest lucru, care este o problem\u0103 cultural\u0103, este agravat de viitorul profesional incert, nesiguran\u021ba economic\u0103 sau teama pentru viitorul copiilor lor.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dependen\u021ba de droguri<\/em><\/strong> este unul dintre flagelurile vremurilor noastre, care face multe familii s\u0103 sufere \u0219i adesea le distruge. Ceva similar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu alcoolismul<\/strong>, jocurile de noroc<\/strong> \u0219i alte dependen\u021be<\/strong>. Familia ar putea fi locul de prevenire \u0219i de re\u021binere, dar societatea \u0219i politica nu realizeaz\u0103 pe deplin c\u0103 o familie \u00een pericol \u00ee\u0219i pierde capacitatea de a reac\u021biona pentru a-\u0219i ajuta membrii. Consecin\u021bele grave ale acestei rupturi se v\u0103d \u00een familii destr\u0103mate, copii dezr\u0103d\u0103cina\u021bi, b\u0103tr\u00e2ni abandona\u021bi, copii orfani de p\u0103rin\u021bi \u00een via\u021b\u0103, adolescen\u021bi dezorienta\u021bi \u0219i tineri f\u0103r\u0103 reguli.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Situa\u021biile triste de violen\u021b\u0103 \u00een familie<\/em><\/strong> sunt teren propice pentru noi forme de agresivitate social\u0103, deoarece rela\u021biile familiale explic\u0103 \u0219i predispozi\u021bia la o personalitate violent\u0103. Familiile care influen\u021beaz\u0103 acest lucru sunt cele \u00een care comunicarea este deficitar\u0103<\/strong>, \u00een care predomin\u0103 atitudinile defensive \u0219i membrii nu se sprijin\u0103 reciproc, \u00een care nu exist\u0103 activit\u0103\u021bi familiale care s\u0103 \u00eencurajeze participarea, \u00een care rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi sunt adesea conflictuale \u0219i violente, \u00een care rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i familie sunt caracterizate de atitudini ostile. Violen\u021ba \u00een familie<\/strong> este o \u0219coal\u0103 a resentimentelor \u0219i a urii \u00een rela\u021biile umane de baz\u0103.<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sl\u0103birea familiei ca societate natural\u0103 bazat\u0103 pe c\u0103s\u0103torie nu aduce beneficii societ\u0103\u021bii<\/em><\/strong>. Dimpotriv\u0103, ea d\u0103uneaz\u0103 maturiz\u0103rii indivizilor, cultiv\u0103rii valorilor comunitare \u0219i dezvolt\u0103rii etice a ora\u0219elor \u0219i satelor.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Printre situa\u021biile care pot sl\u0103bi familia mai \u00eent\u00e2lnim:<\/p>\n – Uniuni de facto<\/em> sau uniuni \u00eentre persoane de acela\u0219i sex, care nu pot fi asimilate c\u0103s\u0103toriei.<\/p>\n – Poligamia<\/p>\n \u00a0 \u00a0– Practica c\u0103s\u0103toriilor mixte.<\/p>\n \u00a0 – Rela\u021biile premaritale sau coabit\u0103rile care nu sunt destinate s\u0103 ia forma unei leg\u0103turi institu\u021bionale.<\/p>\n – \u00cen mai multe \u021b\u0103ri, legisla\u021bia faciliteaz\u0103 avansarea unei multitudini de alternative, astfel \u00eenc\u00e2t o c\u0103s\u0103torie cu note de exclusivitate, indisolubilitate \u0219i deschidere spre via\u021b\u0103 ajunge s\u0103 fie o leg\u0103tur\u0103 institu\u021bional\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00cen aceast\u0103 scurt\u0103 privire asupra realit\u0103\u021bii, Papa Francisc subliniaz\u0103 \u00een Amoris laetitia<\/em> c\u0103, de\u0219i au existat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri notabile \u00een ceea ce prive\u0219te recunoa\u0219terea drepturilor femeilor \u0219i participarea lor \u00een sfera public<\/strong>\u0103, nu au fost eradicate obiceiuri inacceptabile precum:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – violen\u021ba \u00eempotriva femeilor, abuzul domestic \u0219i diverse forme de sclavie.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – mutilarea genital\u0103 a femeilor \u00een unele culturi.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – accesul inegal la locuri de munc\u0103 decente \u0219i la locuri de decizie.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – instrumentalizarea \u0219i transformarea \u00een marf\u0103 a corpului feminin \u00een cultura mediatic\u0103 actual\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B\u0103rbatul joac\u0103 un rol la fel de decisiv \u00een via\u021ba de familie<\/em><\/strong>, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te protec\u021bia \u0219i sus\u021binerea so\u021biei \u0219i a copiilor Absen\u021ba tat\u0103lui marcheaz\u0103 grav via\u021ba de familie, educa\u021bia copiilor \u0219i integrarea lor \u00een societate. Absen\u021ba sa poate fi fizic\u0103, afectiv\u0103, cognitiv\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Acest lucru \u00eei priveaz\u0103 pe copii de un model patern adecvat.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O alt\u0103 provocare provine, sub diverse forme, dintr-o ideologie<\/strong>, denumit\u0103 generic gender<\/em><\/strong>, care neag\u0103 diferen\u021ba \u0219i reciprocitatea natural\u0103 dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Aceast\u0103 ideologie conduce la proiecte educa\u021bionale \u0219i orient\u0103ri legislative care promoveaz\u0103 o identitate personal\u0103 \u0219i o intimitate afectiv\u0103 radical deta\u0219at\u0103 de diversitatea biologic\u0103 dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Identitatea uman\u0103 este determinat\u0103 de o alegere individualist\u0103, care, de asemenea, se modific\u0103 \u00een timp. Este \u00eengrijor\u0103tor faptul c\u0103 anumite ideologii de acest tip, care pretind c\u0103 r\u0103spund unor aspira\u021bii uneori u\u0219or de \u00een\u021beles, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se impun\u0103 ca un mod unic de g\u00e2ndire care determin\u0103 chiar \u0219i educa\u021bia copiilor. Nu trebuie ignorat faptul c\u0103 sexul biologic (sexul<\/em>) \u0219i rolul socio-cultural al sexului (genul<\/em>) pot fi distinse, dar nu separate.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe de alt\u0103 parte, revolu\u021bia biotehnologic\u0103 \u00een domeniul procre\u0103rii umane a introdus posibilitatea de a manipula actul generativ, f\u0103c\u00e2ndu-l independent de rela\u021bia sexual\u0103 dintre b\u0103rbat \u0219i femeie. \u00cen acest fel, via\u021ba uman\u0103, precum \u0219i paternitatea \u0219i maternitatea, au devenit realit\u0103\u021bi care pot fi compuse \u0219i descompuse, supuse \u00een primul r\u00e2nd dorin\u021belor indivizilor sau cuplurilor. S\u0103 nu c\u0103dem \u00een p\u0103catul de a pretinde c\u0103 \u00eel \u00eenlocuim pe Creator. Suntem creaturi, nu suntem atotputernici. Ceea ce este creat ne precede \u0219i trebuie s\u0103 fie primit ca un dar.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen acela\u0219i timp, suntem chema\u021bi s\u0103 ne p\u0103zim umanitatea, ceea ce \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de toate, s\u0103 o accept\u0103m \u0219i s\u0103 o respect\u0103m a\u0219a cum a fost creat\u0103. \u00cen ciuda tuturor acestor situa\u021bii care pun la \u00eencercare familiile, Papa Francisc \u00eencheie acest capitol \u00eentr-o not\u0103 pozitiv\u0103, mul\u021bumindu-i lui Dumnezeu c\u0103 multe familii, departe de a fi considerate perfecte, tr\u0103iesc \u00een iubire, \u00ee\u0219i \u00eemplinesc voca\u021bia \u0219i merg \u00eenainte, chiar dac\u0103 adesea cad pe drum.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen acest cadru Biserica este chemat\u0103 s\u0103 ofere un spa\u021biu familial pentru cei f\u0103r\u0103 familie, dep\u0103\u0219ind un tip de opozi\u021bie extrem\u0103 dintre privat (casa, familia) \u0219i public (societatea…). \u00centr-un sens mai strict Biserica se poate prezenta ca o a treia genera\u021bie de societate<\/em><\/strong>, \u00eentre familie \u0219i lumea public\u0103 a sistemului, a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n [1]<\/a>Ioan Paul al II-lea, Exorta\u0163ia apostolic\u0103 Familiaris consortio<\/em> (22 noiembrie 1981), 4. Accesibil pe www.magisteriu.ro.<\/p>\n [2]<\/a> Cfr. FL\u00d3REZ GONZALO, Matrimonio y Familia<\/em>, Segunda Edici\u00f3n, Madrid, Biblioteca de autores cristianos, 2001, 88-89.<\/p>\n [3]<\/a> BAGOT JEAN PIERRE, Para vivir el Matrimonio<\/em>, Editorial Verbo Divino, Navarra 1978, 25.<\/p>\n [4]<\/a> Catehismul Bisericii Catolice<\/em>, 1603-1605.<\/p>\n [5]<\/a> CONCILIUL VATICAN II, Const. Gaudium et Spes<\/em>, 48.<\/p>\n [6]<\/a> Idem<\/em>, 47.<\/p>\n [7]<\/a> Cf. Ioan Paul al II-lea, \u00a0Exorta\u0163ia apostolic\u0103 Familiaris consortio<\/em>, 13. Accesibil pe www.magisteriu.ro.<\/p>\n [8]<\/a> Ibidem<\/em>, 13.<\/p>\n [9]<\/a> Idem<\/em>, 48.<\/p>\n [10]<\/a> Cf. conceptul de \u201econsim\u0163\u0103m\u00e2nt matrimonial\u201d \u00een Ibidem<\/em>, 1627.<\/p>\n [11]<\/a> Cf. B. Testa, I sacramenti della Chiesa<\/em>, vol. 9, Ed. Jaca Book, Milano 1995, 252.<\/p>\n [12]<\/a> FRANCISC,\u00a0 Exorta\u021bia post-sinodal\u0103, Amoris laetitia<\/em>, 29. Accesibil pe www.magisteriu.ro.<\/p>\n [13]<\/a> Idem<\/em>, 67-70.<\/p>\n [14]<\/a> IOAN PAUL AL II-LEA, Familiaris consortio<\/em>, 17.<\/p>\n [15]<\/a> FRANCISC, Audien\u021ba general\u0103<\/em> (7 ianuarie 2015). Accesibil pe www.magisteriu.ro.<\/p>\n [16]<\/a> Ibidem<\/em>, Audien\u021ba general\u0103<\/em> (28 ianuarie 2025). Accesibil pe www.magisteriu.ro.<\/p>\n [17]<\/a> PAUL AL VI-LEA, Enciclica Humanae Vitae<\/em> (25 iulie 1968). Accesibil pe www.magisteriu.ro.<\/p>\n [18]<\/a> PAUL AL VI-LEA, Enciclica Humanae Vitae<\/em>, 16.<\/p>\n\n
FAMILIA \u00ceN PLANUL LUI DUMNEZEU<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n
Cateheza 2<\/em><\/strong><\/h3>\n
\n
C\u0102S\u0102TORIA \u00ceN BISIERICA CATOLIC\u0102<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n
\n
\u00a0<\/strong>Cateheza 3<\/em><\/strong><\/h3>\n
\n
FAMILIA \u2013 PLIN\u0102TATEA C\u0102S\u0102TORIEI<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n
Cateheza 4<\/em><\/strong><\/h3>\n
\n
PROVOC\u0102RILE FAMILIEI AST\u0102ZI<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n
\n