\u00cen ascultarea celuilalt pentru o sinodalitate deplin\u0103<\/i><\/b><\/p>\n
\u00cen Bisericile continentale “s\u0103 r\u0103sune din nou \u015fi cu putere \u015fi mai mare glasul Bisericilor particulare” pentru a cre\u015fte mai mult \u00eentr-un stil sinodal de Biseric\u0103, popor al lui Dumnezeu \u015fi p\u0103stori, “\u00een fidelitate fa\u0163\u0103 de Cuv\u00e2nt \u015fi fa\u0163\u0103 de Tradi\u0163ie”. Doresc asta cardinalii Mario Grech \u015fi Jean-Claude Hollerich \u00eentr-o scrisoare despre rolul episcopului \u00een procesul sinodal datat\u0103 la 26 ianuarie \u015fi difuzat\u0103 luni, 30 ianuarie. Public\u0103m textul \u00een rom\u00e2n\u0103 a documentului trimis prela\u0163ilor din toat\u0103 lumea de secretarul general al Sinodului \u015fi de arhiepiscopul de Luxembourg care este raportor general al adun\u0103rii sinodale.<\/i><\/p>\n
Preaiubi\u0163i fra\u0163i,<\/p>\n
A\u015fa cum \u015fti\u0163i, la \u00eencheierea fazei de consultare “\u00een Bisericile particulare”, procesul Sinodului 2021-2024 prevede celebrarea Adun\u0103rilor continentale. \u00cen vederea acestei etape ne adres\u0103m vou\u0103 tuturor, care \u00een Bisericile voastre particulare sunte\u0163i principiu \u015fi fundament de unitate a poporului sf\u00e2nt al lui Dumnezeu (cf.\u00a0LG<\/i>\u00a023). Facem asta \u00een numele responsabilit\u0103\u0163ii comune pentru procesul sinodal aflat \u00een desf\u0103\u015furare ca episcopi ai Bisericii lui Cristos: nu exist\u0103 exercitare a sinodalit\u0103\u0163ii ecleziale f\u0103r\u0103 exercitare a colegialit\u0103\u0163ii episcopale.<\/p>\n
Constitu\u0163ia apostolic\u0103\u00a0Episcopalis communio<\/i>\u00a0ne aminte\u015fte c\u0103 “niciun episcop nu posed\u0103 simultan \u015fi inseparabil responsabilitatea pentru Biserica particular\u0103 \u00eencredin\u0163at\u0103 \u00eengrijirilor sale pastorale \u015fi grija pentru Biserica universal\u0103” (EC<\/i>, nr. 2). A face posibil\u0103 exercitarea acesteia din urm\u0103 este, \u00eenc\u0103 de la originea sa, motiva\u0163ia de a fi a Sinodului Episcopilor. Cu mare clarviziune, \u00een \u00eensu\u015fi documentul fondator,\u00a0Apostolica sollicitudo<\/i>, sf\u00e2ntul Paul al VI-lea afirm\u0103 c\u0103 Sinodul, “ca orice institu\u0163ie uman\u0103, cu trecerea timpului va putea s\u0103 fie perfec\u0163ionat\u0103 mai mult”. Este ceea ce experiment\u0103m acum:\u00a0Episcopalis communio<\/i>, departe de a sl\u0103bi o institu\u0163ie episcopal\u0103, \u00een momentul \u00een care eviden\u0163iaz\u0103 caracterul procesual al Sinodului, face \u015fi mai crucial rolul p\u0103storilor \u015fi participarea lor la diferitele faze. A\u015fadar, gra\u0163ie a ceea ce fiecare dintre voi a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum \u00een slujba Sinodului 2021-2024, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 consultarea poporului lui Dumnezeu \u00een Bisericile particulare \u015fi discern\u0103m\u00e2ntul \u00een Sinoadele\/Consiliile Bisericilor\u00a0sui iuris<\/i>\u00a0\u015fi \u00een Conferin\u0163ele Episcopale.<\/p>\n
\u00cen ajunul Adun\u0103rilor continentale, sim\u0163im urgen\u0163a de a v\u0103 face p\u0103rta\u015fi de c\u00e2teva considera\u0163ii pentru o \u00een\u0163elegere \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 a procesului sinodal, a \u00eenaint\u0103rii sale \u015fi a sensului etapei pe care o tr\u0103im. De fapt, exist\u0103 unii care presupun c\u0103 \u015ftiu deja acum care vor fi concluziile Adun\u0103rii sinodale. Al\u0163ii ar vrea s\u0103 impun\u0103 Sinodului o agend\u0103, cu inten\u0163ia de a orienta discu\u0163ia \u015fi de a condi\u0163iona rezultatele. Totu\u015fi tema pe care papa a \u00eencredin\u0163at-o celei de-a XVI-a Adun\u0103ri Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor este clar\u0103: “Pentru o Biseric\u0103 sinodal\u0103: comuniune, participare, misiune”. A\u015fadar aceasta este unica tem\u0103 pe care suntem chema\u0163i s\u0103 o aprofund\u0103m \u00een fiecare din fazele procesului. A\u015ftept\u0103rile fa\u0163\u0103 de Sinodul 2021-2024 sunt multe \u015fi diferite, dar nu este misiunea Adun\u0103rii s\u0103 trateze toate problemele \u00een jurul c\u0103rora se face dezbateri \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n
Cine pretinde s\u0103 impun\u0103 Sinodului vreo tem\u0103 uit\u0103 logica ce reglementeaz\u0103 procesul sinodal: suntem chema\u0163i s\u0103 tras\u0103m o “rut\u0103 comun\u0103” pornind de la contribu\u0163ia tuturor. Chiar este superfluu s\u0103 se aminteasc\u0103 faptul c\u0103 documentul\u00a0Episcopalis communio<\/i>\u00a0a transformat Sinodul din eveniment \u00een proces, articulat \u00een etape. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de la deschiderea sa solemn\u0103, la 10 octombrie 2021 \u00een “Sf\u00e2ntul Petru”, Sinodul trateaz\u0103 \u015fi dezvolt\u0103 tema \u00eencredin\u0163at\u0103, mai \u00eent\u00e2i \u00een etapa de consultare a poporului lui Dumnezeu, apoi \u00een discern\u0103m\u00e2ntul p\u0103storilor \u00een Sinoadele\/Consiliile Bisericilor\u00a0sui iuris<\/i>\u00a0\u015fi \u00een Conferin\u0163ele Episcopale, acum \u00een Adun\u0103rile continentale. Tocmai \u00een virtutea leg\u0103turii dintre diferitele faze nu se pot introduce \u00een mod ambiguu alte teme, instrumentaliz\u00e2nd Adunarea \u015fi ne\u0163in\u00e2nd cont de consultarea poporului lui Dumnezeu.<\/p>\n
Faptul c\u0103 \u00een prima faz\u0103 de ascultare grani\u0163ele temei n-au fost a\u015fa de definite se poate \u00een\u0163elege, \u015fi datorit\u0103 nout\u0103\u0163ii metodei \u015fi datorit\u0103 trudei de a \u00een\u0163elege \u015fi a recunoa\u015fte c\u0103 \u00eentregul “popor sf\u00e2nt al lui Dumnezeu este p\u0103rta\u015f \u015fi de func\u0163ia profetic\u0103 a lui Cristos” (LG<\/i>, nr. 12). Dar aceast\u0103 certitudine s-a diminuat \u00een pa\u015fii urm\u0103tori. Demonstreaz\u0103 acest lucru tonul sintezelor trimise de Sinoadele\/Consiliile Bisericilor\u00a0sui iuris<\/i>\u00a0\u015fi de Conferin\u0163ele Episcopale la Secretariatul Sinodului, rod al discern\u0103m\u00e2ntului p\u0103storilor cu privire la contribu\u0163iile consult\u0103rii poporului lui Dumnezeu. Pornind de la aceste sinteze a fost redactat\u00a0Documentul de lucru pentru Etapa Continental\u0103<\/i>\u00a0(DEC), \u00een care r\u0103sun\u0103 cu claritate vocea Bisericilor particulare.<\/p>\n
Alegerea de a restitui Bisericilor particulare DEC, cer\u00e2nd fiec\u0103reia s\u0103 stea \u00een ascultarea celorlalte, care r\u0103sun\u0103 prin acel document, recitind astfel etapele procesului sinodal la un nivel de con\u015ftiin\u0163\u0103 mai mare, arat\u0103 cum \u00eentr-adev\u0103r singura regul\u0103 pe care ne-am dat-o este s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een ascultarea Duhului: “O Biseric\u0103 sinodal\u0103 este o Biseric\u0103 a ascult\u0103rii […]. Popor credincios, colegiu episcopal, episcop de Roma: unul \u00een ascultarea celorlal\u0163i; \u015fi to\u0163i \u00een ascultarea Duhului Sf\u00e2nt” (Francisc,\u00a0Discurs pentru comemorarea celei de-a 50-a anivers\u0103ri a instituirii Sinodului Episcopilor<\/i>, 2015).<\/p>\n
Temele pe care DEC le propune nu constituie agenda urm\u0103toarei Adun\u0103ri a Sinodului Episcopilor, ci restituie cu fidelitate ceea ce reiese din sintezele trimise de Sinoadele\/Consiliile Bisericilor\u00a0sui iuris<\/i>\u00a0\u015fi de Conferin\u0163ele Episcopale, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 fa\u0163a unei Biserici care \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 stea \u00een ascultarea Duhului prin ascultarea unora a altora. Va fi misiunea Adun\u0103rilor continentale, pe baza rezonan\u0163elor pe care lectura lui DEC o va provoca \u00een fiecare Biseric\u0103 particular\u0103, s\u0103 identifice “care sunt priorit\u0103\u0163ile, temele recurente \u015fi apelurile la ac\u0163iune care pot s\u0103 fie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite cu celelalte Biserici locale din lume \u015fi discutate \u00een timpul primei sesiuni a Adun\u0103ri sinodale \u00een octombrie 2023” (DEC<\/i>, nr. 106).<\/p>\n
Pentru aceasta avem \u00eencredere ca \u00een Adun\u0103rile continentale s\u0103 r\u0103sune din nou \u015fi cu putere \u015fi mai mare vocea Bisericilor particulare, prin sinteza f\u0103cut\u0103 de Sinoadele\/Consiliile Bisericilor\u00a0sui iuris<\/i>\u00a0\u015fi de Conferin\u0163ele Episcopale na\u0163ionale. Cu c\u00e2t vom cre\u015fte \u00eentr-un stil sinodal de Biseric\u0103, cu at\u00e2t noi to\u0163i membrii poporului lui Dumnezeu – credincio\u015fi \u015fi p\u0103stori – vom \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103\u00a0sentire cum Ecclesia<\/i>, \u00een fidelitate fa\u0163\u0103 de Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de Tradi\u0163ie. Pe de alt\u0103 parte, cum am putea s\u0103 trat\u0103m probleme precise, adesea divizatoare, f\u0103r\u0103 a fi r\u0103spuns mai \u00eent\u00e2i la marea problem\u0103 care interogheaz\u0103 Biserica \u00eencep\u00e2nd de la Conciliul al II-lea din Vatican: “Biseric\u0103, tu ce spui despre tine \u00eens\u0103\u0163i?”. Drumul lung de receptare a Conciliului ne face s\u0103 spunem c\u0103 r\u0103spunsul se afl\u0103 \u00een Biserica “\u00een mod constitutiv sinodal\u0103”, unde to\u0163i sunt chema\u0163i s\u0103 exercite propria carism\u0103 eclezial\u0103 \u00een vederea dezvolt\u0103rii misiunii comune de evanghelizare.<\/p>\n
Procesul sinodal aflat \u00een desf\u0103\u015furare ne arat\u0103 c\u0103 acest lucru este posibil. \u00cen virtutea particip\u0103rii sale la func\u0163ia profetic\u0103 a lui Cristos, poporul sf\u00e2nt al lui Dumnezeu este subiectul procesului sinodal prin consultarea pe care fiecare episcop o realizeaz\u0103 \u00een Biserica sa: de fapt, \u00een acest mod se poate asculta realmente “totalitatea credincio\u015filor [care], av\u00e2nd ungerea care vinde de la Cel Sf\u00e2nt (cf.\u00a01In<\/i>\u00a02,20.27), nu poate gre\u015fi \u00een credin\u0163\u0103” (LG<\/i>, nr. 12). Colegiul episcopal, care este, “\u00eempreun\u0103 cu al s\u0103u conduc\u0103tor, Pontiful Roman, \u015fi niciodat\u0103 f\u0103r\u0103 acest conduc\u0103tor, subiectul unei putere supreme \u015fi depline asupra \u00eentregii Biserici” (LG<\/i>, nr. 22), particip\u0103 la procesul sinodal fie atunci c\u00e2nd fiecare episcop demareaz\u0103, conduce \u015fi \u00eencheie consultarea poporului lui Dumnezeu \u00eencredin\u0163at lui, fie \u00een etapele care urmeaz\u0103, c\u00e2nd episcopii exercit\u0103 \u00eempreun\u0103 carisma lor de discern\u0103m\u00e2nt, \u00een Sinoadele\/Consiliile Bisericilor\u00a0sui iuris<\/i>\u00a0\u015fi de Conferin\u0163ele Episcopale, \u00een Adun\u0103rile continentale \u015fi, \u00een form\u0103 special\u0103, \u00een Adunarea Sinodului. \u00cen analogie cu ceea ce se afirm\u0103 despre conciliul ecumenic, este prerogativ\u0103 a episcopului de Roma, “principiu perpetuu \u015fi vizibil \u015fi fundament al unit\u0103\u0163ii fie a episcopilor fie a mul\u0163imii credincio\u015filor” (LG<\/i>, nr. 23), s\u0103 convoace, s\u0103 prezideze \u015fi s\u0103 confirme Adun\u0103rile sinodale.<\/p>\n
Deja \u00een aceast\u0103 prim\u0103 faz\u0103 a procesului sinodal am putut vedea cum fiecare a desf\u0103\u015furat propria parte, respect\u00e2nd rolul \u015fi contribu\u0163ia celorlal\u0163i. Este vorba de a continua pe aceast\u0103 cale, neconfund\u00e2nd sinodalitatea numai cu o metod\u0103, ci asum\u00e2nd-o ca form\u0103 a Bisericii \u015fi stil al \u00eendeplinirii misiunii comune de evanghelizare. Slujirea p\u0103storilor devine astfel \u015fi mai determinant\u0103 pentru drumul poporului sf\u00e2nt al lui Dumnezeu. Suntem convin\u015fi c\u0103, pe aceast\u0103 cale, Duhul, care conduce drumul Bisericii, ne va permite s\u0103 experiment\u0103m cum “Sinodul Episcopilor, reprezent\u00e2nd episcopatul catolic, devine exprimare a\u00a0colegialit\u0103\u0163ii episcopale<\/i>\u00a0\u00een cadrul unei Biserici \u00een \u00eentregime sinodale” (Francisc,\u00a0Discurs pentru comemorarea celei de-a 50-a anivers\u0103ri a instituirii Sinodului Episcopilor<\/i>, 2015).<\/p>\n
Etapa continental\u0103 ne va putea ajuta s\u0103 \u00een\u0163elegem aceast\u0103 viziune dac\u0103 noi, Colegiu al Episcopilor, vom fi uni\u0163i \u00een c\u0103utarea c\u0103ilor care ajut\u0103 Biserica s\u0103 fie “\u00absacrament al unit\u0103\u0163ii\u00bb, adic\u0103 popor sf\u00e2nt adunat \u015fi ordonat sub conducerea episcopilor” (SC<\/i>, nr. 26). De altfel, participarea la procesul sinodal ne va permite s\u0103 \u00eent\u0103rim acea unire colegial\u0103 care “apare \u015fi \u00een rela\u0163iile reciproce ale fiec\u0103rui episcop cu Bisericile particulare \u015fi cu Biserica universal\u0103” (LG<\/i>, nr. 23). Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 to\u0163i episcopii “dac\u0103 \u00ee\u015fi conduc bine Biserica proprie, ca pe o parte a Bisericii universale, ei contribuie \u00een mod eficient la binele \u00eentregului Trup mistic, care este \u015fi un Trup format din Biserici” (LG<\/i>, nr. 23), este adev\u0103rat \u015fi c\u0103 ei sunt chema\u0163i, to\u0163i \u00eempreun\u0103\u00a0cum et sub Petro<\/i>, s\u0103 reprezinte “Biserica universal\u0103 \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 de pace, de iubire \u015fi de unitate” (LG<\/i>, nr. 23). Ca mod mai bun c\u0103 “a merge \u00eempreun\u0103”, av\u00e2nd certitudinea c\u0103 “drumul sinodalit\u0103\u0163ii este drumul pe care Dumnezeu \u00eel a\u015fteapt\u0103 de la Biserica din al treilea mileniu” (Francisc,\u00a0Discurs pentru comemorarea celei de-a 50-a anivers\u0103ri a instituirii Sinodului Episcopilor<\/i>, 2015).<\/p>\n
\n