articol de Francisca Kobielski<\/p>\n
<\/p>\n
Opera literar\u0103 a lui Joseph Ratzinger este impresionant\u0103, at\u00e2t din punct de vedere teologic, c\u00e2t \u0219i din perspectiva diversit\u0103\u021bii temelor tratate.<\/p>\n
Teza sa de doctorat, Poporul \u0219i casa lui Dumnezeu \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Sf\u00e2ntului Augustin despre Biseric\u0103 <\/em>(Volk und Haus Gottes in Augustinus Lehre von der Kirche)<\/em>, este publicat\u0103 \u00een 1954[1]<\/a>. \u00cen aceast\u0103 lucrare, Joseph Ratzinger cerceteaz\u0103 opera Sf\u00e2ntului Augustin sub noul aspect al conceperii Bisericii. Teza de habilitare Despre istoria m\u00e2ntuirii la Sf\u00e2ntul Bonaventura<\/em> (Die Geschichtstheologie des heiligen Bonaventura<\/em>) este publicat\u0103 \u00een 1959[2]<\/a>, iar \u00een 1960 scrie un scurt studiu biblic despre fraternitatea cre\u0219tin\u0103[3]<\/a>.<\/p>\n Ca expert participant la preg\u0103tirea regulilor conciliare cu privire la liturgie, la revela\u021bie, la Biseric\u0103 (\u00een special colegialitate, ministerul petrin) \u0219i la Biserica \u00een lume, scrie o serie de reflec\u021bii \u00een patru volume (1963-1966)[4]<\/a>. C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul Conciliului, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi teologi, pune bazele revistei interna\u021bionale a Vaticanului, C<\/em>oncilium,<\/em> la care colaboreaz\u0103 intens. Pu\u021bin dup\u0103, \u00een 1966, scrie o oper\u0103 de teologie fundamental\u0103: Istorie \u0219i dogm\u0103<\/em> (Das Problem der Dogmengeschichte in der Lichte der Katholischen Theologie<\/em>), reeditat\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani[5]<\/a>. Pe baza unei serii de conferin\u021be \u021binute la Universitatea din T\u00fcbingen, public\u0103 \u00een 1968 influenta sa lucrare Introducere \u00een cre\u0219tinism, <\/em>tradus\u0103 \u00een mai multe limbi[6]<\/a>. \u00cen 1969 este editat un volum cu diferite texte despre escatologie, Noul popor al lui Dumnezeu. Dezbateri eclesiologice<\/em>[7]<\/a>.<\/em> \u00cen anul urm\u0103tor public\u0103 un scurt studiu despre rolul credin\u021bei \u00een societate \u0219i \u00een g\u00e2ndirea uman\u0103, Credin\u021ba \u0219i viitorul<\/em>[8]<\/a>. \u00cen acela\u0219i an \u00eei apare o nou\u0103 oper\u0103 de teologie politic\u0103, Unitatea na\u021biunilor. O viziune a P\u0103rin\u021bilor Bisericii<\/em>[9]<\/a>. <\/em>\u00cen 1972 public\u0103 o serie de medita\u021bii despre Treime: Dumnezeul lui Isus Cristos<\/em>[10]<\/a>.<\/em><\/p>\n O important\u0103 colec\u021bie de articole referitoare la teologia fundamental\u0103 este publicat\u0103 \u00een 1973 cu titlul Dogm\u0103 \u0219i propov\u0103duire<\/em>[11]<\/a>. <\/em>\u00cen cadrul proiectului ini\u021biat de Johannes Auer despre Dogmatica Catolic\u0103, public\u0103 \u00een 1977 un text de escatologie intitulat Moarte \u0219i via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103<\/em>[12]<\/a>.<\/em><\/p>\n Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de ridicarea sa la rangul episcopatului, \u00een 1977, Joseph Ratzinger scrie lucrarea despre Maria \u0219i despre femeie: Fiica Sionului. Devo\u021biunea Mariei \u00een s\u00e2nul Bisericii<\/em>[13]<\/a>. Deja episcop, public\u0103 \u00een 1981 o important\u0103 colec\u021bie de studii despre liturghie, care are r\u0103d\u0103cini profunde \u00een propria sa experien\u021b\u0103 \u0219i spiritualitate, intitulat\u0103 S\u0103rb\u0103toarea credin\u021bei<\/em>[14]<\/a>.<\/em><\/p>\n \u00cen perioada c\u00e2nd era Prefect al Congrega\u021biei pentru Doctrina Credin\u021bei, apare binecunoscutul interviu cu Vittorio Messori, Raport asupra credin\u021bei,<\/em> ce este tradus \u00een mai multe limbi[15]<\/a>. Un alt studiu despre situa\u021bia Bisericii \u00een lume, Biserica, ecumenismul \u0219i politica<\/em>[16]<\/a>, vede lumina tiparului \u00een 1987.<\/p>\n Alte studii din aceast\u0103 perioad\u0103, \u00eendeosebi rezultate din conferin\u021be \u0219i omilii, includ: A privi c\u0103tre Isus<\/em>. Ini\u021biere la credin\u021b\u0103, speran\u021b\u0103 \u0219i caritate<\/em> (1989)[17]<\/a>; Crea\u021bia \u0219i p\u0103catul<\/em> (1986)[18]<\/a>, despre interpretarea C\u0103r\u021bii Genezei; Servitori ai bucuriei noastre<\/em>, din 1988[19]<\/a>, despre spiritualitatea sacerdotal\u0103; \u0219i dou\u0103 c\u0103r\u021bi despre liturgie: C\u00e2nta\u021bi Domnului un c\u00e2ntec nou <\/em>(1995)[20]<\/a> \u0219i Introducere \u00een spiritul liturgiei<\/em> (2000)[21]<\/a>.<\/p>\n \u00cen anii \u201990 sunt publicate dou\u0103 c\u0103r\u021bi cu specific autobiografic: un lung interviu cu jurnalistul Peter Seewald, Sarea p\u0103m\u00e2ntului<\/em>, din 1996[22]<\/a> \u0219i Din via\u021ba mea. Amintiri (1927-1977)<\/em>, din 1997[23]<\/a>. Din nou \u00een 2001, Cardinalul este intervievat de c\u0103tre Seewald, rezultatul discu\u021biei lor va fi str\u00e2ns \u00een cartea Dumnezeu \u0219i lumea. A crede \u0219i a tr\u0103i \u00een epoca contemporan\u0103<\/em>[24]<\/a>.<\/em><\/p>\n Cu diferite ocazii, Cardinalul Ratzinger s-a referit la problematica Europei, a vie\u021bii politice \u0219i a controverselor morale. \u00cen 1991 cu O cotitur\u0103 pentru Europa<\/em>[25]<\/a> \u0219i \u00een 2004 dou\u0103: Europa. Fundamentele sale de azi \u0219i de m\u00e2ine<\/em>[26]<\/a> \u0219i \u00eempreun\u0103 cu Marcello Pera, F\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini. Europa, relativismul, cre\u0219tinismul, islamul<\/em>[27]<\/a>. Public\u0103 mai multe c\u0103r\u021bi, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi autori de prestigiu.<\/p>\n La deschiderea Conciliului Vatican II, \u00eempreun\u0103 cu Karl Rahner, public\u0103 Episcopat \u0219i primat<\/em>[28]<\/a>; \u00eempreun\u0103 cu Hans Urs von Balthasar, public\u0103 dou\u0103 c\u0103r\u021bi: De ce sunt cre\u0219tin?,<\/em> din 1977[29]<\/a>, \u0219i Maria, prima Biseric\u0103<\/em>, din 1980[30]<\/a>; \u0219i cu Christoph von Sch\u00f6nborn, despre Catehismul Bisericii Catolice<\/em>[31]<\/a>.<\/p>\n O parte important\u0103 a numeroaselor sale articole, conferin\u021be \u0219i studii este publicat\u0103 \u00een revista interna\u021bional\u0103 Communio<\/em>, fondat\u0103 de Ratzinger \u00een 1972, \u00eempreun\u0103 cu von Balthasar, de Lubac, Kasper \u0219i Lehmann.<\/p>\n \u00cen calitate de Prefect al Congrega\u021biei pentru Doctrina Credin\u021bei, Ratzinger prime\u0219te cu solicitudine cererea Sinodului din 1985, \u0219i accept\u0103 ca sub conducerea sa, Comisia teologic\u0103 s\u0103 elaboreze Catehismul Bisericii. \u00cen 1992 este definitivat Catehismul Bisericii Catolice<\/em>, o lucrare semnificativ\u0103 care cuprinde esen\u021ba credin\u021bei Bisericii Catolice. Rezumatul acestuia, Compendiul<\/em>[32]<\/a>, este publicat \u00een calitate de Pap\u0103, \u00een anul 2005.<\/p>\n \u0218tiind c\u00e2t de important este s\u0103 aminteasc\u0103 credincio\u0219ilor de esen\u021ba mesajului cre\u0219tin, Papa Benedict al XVI-lea, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul pontificatului s\u0103u, scrie o enciclic\u0103[33]<\/a> despre iubire, Deus caritas est<\/em>[34]<\/a> (2005), \u0219i o alta despre speran\u021b\u0103 (2007), Spe salvi<\/em>[35]<\/a>. \u00cen anul 2009, Papa Benedict al XVI-lea public\u0103 ampla enciclic\u0103 Caritas in veritate<\/em>[36]<\/a>, primul document cu caracter social ce \u00a0are drept cuvinte cheie \u201eiubirea\u201d, \u201esperan\u021ba\u201d \u0219i \u201eadev\u0103rul\u201d. Enciclica insist\u0103 asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii Bisericii cu privire la problemele sociale pornind de la economie p\u00e2n\u0103 la mediul \u00eenconjur\u0103tor, de la sfin\u021benia vie\u021bii umane p\u00e2n\u0103 la sfin\u021benia \u0219i centralitatea familiei cre\u0219tine, de la distribuirea resurselor p\u00e2n\u0103 la probleme privind cre\u0219terea popula\u021biei.<\/p>\n Avem acces la misterul lui Dumnezeu prin revela\u021bie, afirm\u0103 Ratzinger, prin via\u021ba cre\u0219tin\u0103, adic\u0103 prin practicarea virtu\u021bilor teologale, credin\u021ba, speran\u021ba \u0219i iubirea, a treia fiind mai mare dec\u00e2t toate, dup\u0103 cum spune Sf\u00e2ntul Paul \u00een scrisoarea sa c\u0103tre corinteni (1Cor<\/em> 13). Vorbim de dialog, de rela\u021bia Bisericii cu cultura \u0219i politica, dar toate aceste lucruri depind de fapt de via\u021ba cre\u0219tin\u0103 actual\u0103. Dac\u0103 ne pierdem identitatea cre\u0219tin\u0103, totul se d\u0103r\u00e2m\u0103. De aici ideea Papei Benedict al XVI-lea de a ne conduce \u00eenapoi la esen\u021ba cre\u0219tinismului, la \u00eent\u00e2lnirea omului cu Dumnezeu, prin \u00eentruparea lui Isus Cristos ca om adev\u0103rat. Credin\u021ba uman\u0103 este centrat\u0103 pe prietenia cu Dumnezeu.<\/p>\n Persoana lui Isus Cristos a fost preocuparea de o via\u021b\u0103 a eruditului teolog, de aceea, \u00een 2006, public\u0103 primul volum, din cele trei, al vastei monografii Isus din Nazaret<\/em> (Jesus von Nazareth)<\/em>, intitulat De la Botez la Schimbarea la Fa\u021b\u0103<\/em> (Von der Taufe im Iordan bis zur Verkl\u00e4rung)<\/em>, oper\u0103 la care a \u00eenceput s\u0103 scrie pe c\u00e2nd era cardinal. Volumul al II-lea al lucr\u0103rii Isus din Nazaret<\/em> intitulat S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare. De la intrarea \u00een Ierusalim la \u00cenviere<\/em> (Vom Einzug in Jerusalem bis zur Auferstehung<\/em>) ap\u0103rut \u00een anul 2011 completeaz\u0103 evenimentele vie\u021bii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale lui Isus, petrecute \u201ela plinirea timpurilor\u201d, cu cele mai importante momente care marcheaz\u0103 \u201emisterul pascal al p\u0103timii, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii\u201d m\u00e2ntuitoare. \u00cen noiembrie 2012 a ap\u0103rut, \u00een limba italian\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103, al treilea volum al trilogiei Isus din Nazaret: L\u2019infanzia di Gesu (Copil\u0103ria lui Isus)<\/em>.<\/p>\n De asemenea, Benedict al XVI-lea reia discu\u021biile cu Peter Seewald, publicate \u00een volumul Lumina Lumii. Papa. Biserica \u0219i semnele timpului<\/em>[37]<\/a>.<\/p>\n Este dificil de a face o list\u0103 complet\u0103 cu toate scrierile marelui teolog care s-a aflat p\u00e2n\u0103 pe 28 februarie 2013 pe scaunul Sf\u00e2ntului Petru. Cele peste 80 de c\u0103r\u021bi, sutele de studii \u0219i articole, omilii, discursuri exorta\u021bii sunt traduse \u00een toate limbile.<\/p>\n Celebra editur\u0103 german\u0103 Herder \u0219i-a propus editarea \u0219i publicarea Operelor Complete<\/em> ale lui Joseph Ratzinger \u00een 16 volume.<\/p>\n Primele dou\u0103 volume din seria de Opere Complete<\/em> cuprind lucr\u0103rile academice ale lui Joseph Ratzinger: diserta\u021bia sa despre \u00een\u021belegerea Bisericii la Augustin, respectiv lucrarea de habilitare despre teologia istoriei \u0219i \u00een\u021belegerea Revela\u021biei la Bonaventura (\u00een plus, cele dou\u0103 volume mai con\u021bin \u0219i alte studii \u0219i texte privitoare la Augustin \u0219i Bonaventura).<\/p>\n Volumul al III-lea are ca punct de plecare prelegerea inaugural\u0103, \u201eDumnezeul credin\u021bei \u0219i Dumnezeul filosofilor\u201d, rostit\u0103 de profesorul Ratzinger la Bonn \u00een 1959, pentru a reuni apoi \u0219i alte scrieri ce au ca tem\u0103 raportul fides et ratio<\/em>.<\/p>\n Volumul al IV-lea cuprinde scrierea \u201eIntroducere \u00een cre\u0219tinism\u201d (1968), urmat\u0103 de alte texte privitoare la credin\u021b\u0103, botez, convertire, existen\u021ba cre\u0219tin\u0103, etc.<\/p>\n Volumul al V-lea reune\u0219te texte teologice despre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre crea\u021bie, antropologie, crea\u021bie \u0219i mariologie.<\/p>\n Volumul al VI-lea cuprinde monografia \u201eIsus din Nazaret\u201d (2007) \u0219i alte studii de cristologie.<\/p>\n Volumele al VII-lea \u0219i al VIII-lea au ca subiect eclesiologia, o tem\u0103 central\u0103 \u00een g\u00e2ndirea lui Joseph Ratzinger. Dac\u0103 volumul al VII-lea se refer\u0103 la texte privitoare la Conciliul Vatican II, volumul al VIII-lea cuprinde texte eclesiologice \u00een special \u00een rela\u021bia cu ecumenismul.<\/p>\n La \u00eentrep\u0103trunderea dintre teologia fundamental\u0103 \u0219i dogmatic\u0103 se situeaz\u0103 volumul al IX-lea; aici reg\u0103sim scrieri de hermeneutic\u0103, analiz\u00e2nd raportul dintre Revela\u021bie, Tradi\u021bie, Scriptur\u0103 \u0219i ierarhie sacramental\u0103.<\/p>\n Volumul al X-lea reediteaz\u0103 singurul manual dogmatico-teologic publicat de profesorul Ratzinger \u201eEscatologia\u201d (1977), dublat de alte studii \u0219i texte av\u00e2nd temele speran\u021ba, moartea, \u00eenvierea sau via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n Volumul al XI-lea public\u0103 \u201eTeologia Liturghiei\u201d, care demonstreaz\u0103 aplecarea spre operele Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi.<\/p>\n Volumul al XII-lea reune\u0219te scrieri eclesiologice \u0219i sacramentale, \u00eempreun\u0103 cu alte scrieri referitoare la slujirea liturgico-spiritual\u0103.<\/p>\n Volumul al XIII-lea cuprinde multele interviuri acordate de Joseph Ratzinger, inclusiv cele purtate cu Vittorio Messori \u0219i cu Peter Seewald.<\/p>\n Volumul al XIV-lea cuprinde o selec\u021bie a numeroaselor omilii rostite de-a lungul timpului de Joseph Ratzinger, la care se adaug\u0103 alte texte mai pu\u021bin cunoscute sau r\u0103mase inedite, cum ar fi unele medita\u021bii.<\/p>\n Volumul al XV-lea poart\u0103 un caracter biografic; \u00een el se reg\u0103se\u0219te autobiografia \u201eDin via\u021ba mea\u201d, alte scrieri biografice \u0219i cuv\u00e2nt\u0103ri cu caracter personal, cum ar fi cele privitoare la \u00eenainta\u0219ul s\u0103u, Papa Ioan Paul al II-lea, la fratele s\u0103u, Georg Ratzinger, \u0219i alte cuv\u00e2nt\u0103ri rostite cu ocazia unor jubilee, anivers\u0103ri, etc.<\/p>\n Ultimul volum, al XVI-lea, con\u021bine o bibliografie complet\u0103 a lucr\u0103rilor lui Joseph Ratzinger \u00een limba german\u0103, un registru complet al tuturor volumelor, precum \u0219i cuprinsul acestora \u0219i un indice tematic \u0219i de nume[38]<\/a>.<\/p>\n Hits: 464<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" articol de Francisca Kobielski Opera literar\u0103 a lui Joseph Ratzinger este impresionant\u0103, at\u00e2t din punct de vedere teologic, c\u00e2t \u0219i din perspectiva diversit\u0103\u021bii temelor tratate. Teza sa de doctorat, Poporul \u0219i casa lui Dumnezeu \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Sf\u00e2ntului Augustin despre Biseric\u0103 (Volk und Haus Gottes in Augustinus Lehre von der Kirche), este publicat\u0103 \u00een 1954[1]. […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":31770,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31769"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31769"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31769\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31771,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31769\/revisions\/31771"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}