articol de Francisca Kobielski<\/p>\n
<\/p>\n
Pe data de 11 februarie 2013, Papa Benedict a XVI-lea anun\u021b\u0103 renun\u021barea la ministerul petrin, moment \u00een care foarte mul\u021bi s-au pierdut \u00een supozi\u021bii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 sesizeze motivele acestei retrageri.<\/p>\n
Pentru \u00eenceput ar trebui s\u0103 elucid\u0103m \u00een\u021belegerea de c\u0103tre Benedict al XVI-lea a ministerului petrin. Consider\u00e2ndu-se ca \u201eun umil lucr\u0103tor \u00een via Domnului\u201d[39]<\/a>, Papa nu a ascuns niciodat\u0103 faptul c\u0103 nu excludea ipoteza unei renun\u021b\u0103ri[40]<\/a>. Respect\u00e2nd legile Bisericii, el s-a conformat \u00een mod liber prescrip\u021biilor Dreptului Canonic[41]<\/a>. \u00cen\u0219i\u0219i termenii renun\u021b\u0103rii sale marcheaz\u0103 starea de diminuare a capacit\u0103\u021bilor sale fizice \u0219i intelectuale f\u0103c\u00e2nd posibil un astfel de gest. \u201eDup\u0103 cum \u0219ti\u021bi, am decis s\u0103 renun\u021b la slujirea pe care Domnul mi-a \u00eencredin\u021bat-o la 19 aprilie 2005. Am f\u0103cut asta \u00een deplin\u0103 libertate pentru binele Bisericii, dup\u0103 ce m-am rugat \u00eendelung \u0219i mi-am examinat con\u0219tiin\u021ba \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, fiind foarte con\u0219tient de gravitatea acestui act, dar la fel de con\u0219tient c\u0103 nu mai sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 desf\u0103\u0219or slujirea petrin\u0103 cu acea for\u021b\u0103 pe care ea o cere. M\u0103 sus\u021bine \u0219i m\u0103 lumineaz\u0103 certitudinea c\u0103 Biserica este a lui Cristos, care va face s\u0103 nu-i lipseasc\u0103 niciodat\u0103 c\u0103l\u0103uzirea sa \u0219i \u00eengrijirea sa\u201d[42]<\/a>.<\/p>\n De altfel, ar trebui s\u0103 revenim \u00een detaliu asupra marii complexit\u0103\u021bi a timpurilor actuale. Aspir\u00e2nd la o via\u021b\u0103 mai simpl\u0103, Cardinalul Ratzinger, s\u0103 nu uit\u0103m, prezentase f\u0103r\u0103 succes Papei Ioan Paul al II-lea demisia sa cu ceva ani \u00een urm\u0103. Cu curaj el a trebuit \u00eens\u0103 s\u0103-\u0219i asume \u00een continuare misiunea \u00eentr-o perioad\u0103 bulversat\u0103: amenin\u021b\u0103ri asupra p\u0103cii \u00een lume, secularizare accelerat\u0103 \u00een Occident. Benedict al XVI-lea a \u00eenfruntat cu abnega\u021bie alte \u00eencerc\u0103ri precum criza pedofiliei sau\u00a0 bvafacerea Vatileaks. \u00cenalta sa inteligen\u021b\u0103 spiritual\u0103 a fost de multe ori pus\u0103 \u00een dificultate de c\u0103tre disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi \u00een Vatican sau dificult\u0103\u021bi de comunicare.<\/p>\n <\/p>\n La ultimul s\u0103u Angelus, care a avut loc \u00een Pia\u021ba Sf\u00e2ntul Petru, la 24 februarie 2013, Papa Benedict al XVI-lea, \u00een cuvintele de introducere la rug\u0103ciunea marian\u0103, medit\u00e2nd asupra pasajului evanghelic al Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103, a explicat c\u0103 propria retragere nu \u00eenseamn\u0103 \u201eabandonarea Bisericii\u201d, ci slujirea ei \u201ecu aceea\u0219i dedicare \u0219i aceea\u0219i iubire cu care am f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 acum, dar \u00eentr-un mod mai adecvat v\u00e2rstei \u0219i for\u021belor mele\u201d, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201e Domnul m\u0103 cheam\u0103 s\u0103 \u201eurc pe munte\u201d, s\u0103 m\u0103 dedic mai mult rug\u0103ciunii \u0219i medita\u021biei\u201d[43]<\/a>.<\/p>\n La ultima sa Audien\u021b\u0103 general\u0103, cea din 27 februarie 2013, Papa Benedict al XVI-lea spunea: \u201e\u00cen acestmoment sufletul meu se l\u0103rge\u0219te \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00eentreaga Biseric\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een lume; \u0219i-i aduc mul\u021bumire lui Dumnezeu pentru \u201eve\u0219tile\u201d pe care \u00een ace\u0219ti ani ai slujirii petrine am putut s\u0103 le primesc cu privire la credin\u021ba \u00een Domnul Isus Cristos \u0219i despre caritatea care circul\u0103 realmente \u00een Trupul Bisericii \u0219i-l face s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een iubire \u0219i despre speran\u021ba care ne deschide \u0219i ne orienteaz\u0103 spre via\u021ba \u00een plin\u0103tate, spre patria din cer. Simt c\u0103-i port pe to\u021bi \u00een rug\u0103ciune, \u00eentr-un prezent care este cel al lui Dumnezeu, unde adun fiecare \u00eent\u00e2lnire, fiecare c\u0103l\u0103torie, fiecare vizit\u0103 pastoral\u0103. Totul \u0219i pe to\u021bi \u00eei adun \u00een rug\u0103ciune pentru a-i \u00eencredin\u021ba Domnului: pentru ca s\u0103 avem cunoa\u0219tere deplin\u0103 a voin\u021bei sale, cu toat\u0103 \u00een\u021belepciunea \u0219i \u00een\u021belegerea spiritual\u0103, \u0219i pentru ca s\u0103 putem s\u0103 ne comport\u0103m \u00een mod vrednic de El, de iubirea sa, aduc\u00e2nd roade prin orice fapt\u0103 bun\u0103 (cf.\u00a0Col<\/em>\u00a01,9-10). \u00cen acest moment, exist\u0103 \u00een mine o mare \u00eencredere, pentru c\u0103 \u0219tiu, \u0219tim noi to\u021bi, c\u0103 Cuv\u00e2ntul adev\u0103rului Evangheliei este for\u021ba Bisericii, este via\u021ba sa. C\u00e2nd, la 19 aprilie, \u00een urm\u0103 cu aproape opt ani, am acceptat s\u0103 asum slujirea petrin\u0103, am avut certitudinea ferm\u0103 care m-a \u00eenso\u021bit mereu: aceast\u0103 certitudine a vie\u021bii Bisericii din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu [\u2026]. \u0218i dup\u0103 opt ani pot spune c\u0103 Domnul m-a condus, mi-a fost aproape, am putut s\u0103 percep zilnic prezen\u021ba sa. A fost o bucat\u0103 de drum al Bisericii care a avut momente de bucurie \u0219i de lumin\u0103, dar \u0219i momente grele; m-am sim\u021bit ca sf\u00e2ntul Petru cu apostolii \u00een barc\u0103 pe lacul din Galileea: Domnul ne-a d\u0103ruit at\u00e2tea zile de soare \u0219i de briz\u0103 u\u0219oar\u0103, zile \u00een care pescuirea a fost abundent\u0103; au fost \u0219i momente \u00een care apele erau agitate \u0219i v\u00e2ntul potrivnic, ca \u00een toat\u0103 istoria Bisericii, \u0219i Domnul p\u0103rea c\u0103 doarme. Dar am \u0219tiut mereu c\u0103 \u00een barca aceea este Domnul \u0219i am \u0219tiut mereu c\u0103 barca Bisericii nu este a mea, nu este a noastr\u0103, ci a sa\u201d[44]<\/a>.<\/p>\n Dup\u0103 ce a adus mul\u021bumirile sale cardinalilor, \u00eentregii Curii Romane, episcopilor \u0219i preo\u021bilor \u0219i lumii catolice al c\u0103rui p\u0103stor a fost timp de opt ani, a spus: \u201e\u00cen aceste ultime luni, am sim\u021bit c\u0103 for\u021bele mele erau diminuate \u0219i i-am cerut lui Dumnezeu cu insisten\u021b\u0103, \u00een rug\u0103ciune, s\u0103 m\u0103 lumineze cu lumina sa pentru a m\u0103 face s\u0103 iau decizia cea mai corect\u0103 nu pentru binele meu, ci pentru binele Bisericii. Am f\u0103cut acest pas \u00een deplin\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 despre gravitatea \u0219i chiar noutatea sa, dar cu o profund\u0103 senin\u0103tate a sufletului. A iubi Biserica \u00eenseamn\u0103 a avea \u0219i curajul de a face alegeri dificile, suferite, av\u00e2nd mereu \u00een fa\u021b\u0103 binele Bisericii \u0219i nu pe noi \u00een\u0219ine. [\u2026]. Decizia mea de a renun\u021ba la exercitarea activ\u0103 a slujirii nu revoc\u0103 asta. Nu m\u0103 \u00eentorc la via\u021ba privat\u0103, la o via\u021b\u0103 de c\u0103l\u0103torii, \u00eent\u00e2lniri, recep\u021bii, conferin\u021be etc. Nu abandonez crucea, ci r\u0103m\u00e2n \u00een mod nou l\u00e2ng\u0103 Domnul R\u0103stignit. Nu mai port puterea func\u021biei pentru conducerea Bisericii, dar \u00een slujirea rug\u0103ciunii r\u0103m\u00e2n, ca s\u0103 spunem a\u0219a, \u00een staulul sf\u00e2ntului Petru. Sf\u00e2ntul Benedict, al c\u0103rui nume \u00eel port ca Pap\u0103, \u00eemi va fi un mare exemplu \u00een asta. El ne-a ar\u0103tat calea pentru o via\u021b\u0103, care, activ\u0103 sau pasiv\u0103, apar\u021bine total lucr\u0103rii lui Dumnezeu\u201d[45]<\/a>.<\/p>\n De asemenea, la ultima \u00eent\u00e2lnire cu Cardinalii, \u00een chiar ziua plec\u0103rii sale de la Vatican, din data de 28 februarie 2013, Papa Benedict al XVI-lea le-a adresat acestora c\u00e2teva g\u00e2nduri apel\u00e2nd pentru aceasta la o fraz\u0103 a lui Romano Guardini. A fost scris\u0103 \u00een acela\u0219i an \u00een care P\u0103rin\u021bii Conciliului Vatican II au aprobat Constitu\u021bia Lumen Gentium. <\/em>\u00ab\u00cen ultima sa carte, Guardini spunea c\u0103 Biserica \u201enu este o institu\u021bie conceput\u0103 \u0219i construit\u0103 la birou, ci o realitate vie. Ea tr\u0103ie\u0219te de-a lungul scurgerii timpului, \u00een devenire, ca orice fiin\u021b\u0103 vie, transform\u00e2ndu-se\u2026 \u0218i totu\u0219,i \u00een natura sa r\u0103m\u00e2ne mereu aceea\u0219i, iar inima sa este Cristos\u201d. A fost experien\u021ba noastr\u0103 tr\u0103it\u0103 ieri, \u00een Pia\u021b\u0103: s\u0103 vedem c\u0103 Biserica este un trup viu, \u00eensufle\u021bit de Duhul Sf\u00e2nt \u0219i tr\u0103ie\u0219te realmente din for\u021ba lui Dumnezeu. Ea este \u00een lume, dar nu este a lumii: Biserica este a lui Dumnezeu, a lui Cristos, a Duhului. Am v\u0103zut aceasta ieri. De aceea, este adev\u0103rat\u0103 \u0219i elocvent\u0103 \u0219i cealalt\u0103 expresie vestit\u0103 a lui Guardini: \u201eBiserica se retreze\u0219te \u00een suflete\u201d. Biserica tr\u0103ie\u0219te, cre\u0219te \u0219i se treze\u0219te \u00een sufletele care, asemenea Fecioarei Maria, primesc Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i-l z\u0103mislesc prin lucrarea Duhului Sf\u00e2nt; \u00eei ofer\u0103 lui Dumnezeu propriul trup \u0219i, tocmai \u00een s\u0103r\u0103cia \u0219i umilin\u021ba lor, devin capabile s\u0103-l nasc\u0103 pe Cristos ast\u0103zi \u00een lume. Prin Biseric\u0103, Misterul \u00centrup\u0103rii r\u0103m\u00e2ne prezent pentru totdeauna. Cristos continu\u0103 s\u0103 mearg\u0103 prin timpuri \u0219i \u00een toate locurile\u00bb[46]<\/a>.<\/p>\n <\/p>\n La ultima sa prezen\u021b\u0103 public\u0103 Papa Benedict al XVI-lea s-a adresat credincio\u0219ilor din Dieceza de Albano, de care apar\u021bine \u0219i Re\u0219edin\u021ba de var\u0103 Castel Gandolfo.<\/p>\n De la loja central\u0103 a Palatului Apostolic de la Castel Gandolfo, \u00een seara zilei de joi 28 februarie 2013 fiind \u00eent\u00e2mpinat de uralele credincio\u0219ilor care nu mai conteneau s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103, Papa Benedict al XVI-lea le-a spus: \u201eMul\u021bumesc! V\u0103 mul\u021bumesc vou\u0103! Dragi prieteni, sunt bucuros s\u0103 fiu cu voi, \u00eenconjurat de frumuse\u021bea crea\u021biei \u0219i a simpatiei voastre care \u00eemi fac mult bine. Mul\u021bumesc pentru prietenia voastr\u0103 \u0219i pentru afec\u021biunea voastr\u0103. Voi \u0219ti\u021bi c\u0103 aceast\u0103 zi a mea este diferit\u0103 de cele precedente; nu mai sunt mare Pontif al Bisericii Catolice: p\u00e2n\u0103 la ora opt seara voi mai fi \u00eenc\u0103, dup\u0103 care nu. Sunt simplu pelerin care \u00ee\u0219i \u00eencepe ultima etap\u0103 a pelerinajului s\u0103u pe acest p\u0103m\u00e2nt. Dar a\u0219 vrea \u00eenc\u0103, cu inima mea, cu dragostea mea, cu rug\u0103ciunea mea, cu reflec\u021biile mele, cu toate for\u021bele mele interioare, s\u0103 muncesc pentru binele comun al Bisericii \u0219i al umanit\u0103\u021bii. \u0218i m\u0103 simt foarte sprijin de simpatia voastr\u0103. S\u0103 mergem \u00eenainte cu Domnul pentru binele Bisericii \u0219i al lumii. Mul\u021bumesc. V\u0103 \u00eempart acum din toat\u0103 inima binecuv\u00e2ntarea mea. S\u0103 ne binecuv\u00e2nteze Dumnezeu Atotputernicul, Tat\u0103l, Fiul \u0219i Sf\u00e2ntul Duh. Mul\u021bumesc. Noapte bun\u0103, v\u0103 mul\u021bumesc tuturor\u201d[47]<\/strong><\/a>.\u00a0Benedict al XVI-lea \u0219i-a \u00eencheiat ultima sa apari\u021bie public\u0103. \u00cen acest mod \u0219i-a sintetizat lunga sa \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 teologic\u0103.<\/p>\n Odat\u0103 cu anun\u021barea retragerii Papei Benedict al XVI-lea, to\u021bi Cardinalii electori din \u00eentreaga lume au \u00eenceput s\u0103 se \u00eendrepte spre Roma, acolo, unde dup\u0103 un Conclav foarte scurt, \u00een seara zilei de 13 februarie 2013 la al cincilea scrutin a fost ales noul Episcop al Romei, Papa Francisc. \u00cen acest context apare din nou importan\u021ba pontificatului lui Benedict al XVI-lea, pentru care Papa Francisc a dorit s\u0103 \u00eendrepte c\u0103tre Dumnezeu \u00eempreun\u0103 cu comunitatea diecezan\u0103 a Romei \u0219i cu lumea \u00eentreag\u0103 prima rug\u0103ciune spun\u00e2nd: \u201e\u2026 \u0219i \u00eenainte de toate a\u0219 vrea s\u0103 fac o rug\u0103ciune pentru Episcopul nostru emerit, Benedict al XVI-lea. S\u0103 ne rug\u0103m cu to\u021bii \u00eempreun\u0103 pentru el, ca Dumnezeu s\u0103-l binecuv\u00e2nteze \u0219i Fecioara Maria s\u0103-l ocroteasc\u0103\u201d.<\/p>\n Dup\u0103 zece zile de la alegerea \u00een fruntea Bisericii Catolice, Papa Francisc s-a \u00eent\u00e2lnit cu Benedict al XVI-lea la Castel Gandolfo, acolo unde Papa emerit \u00ee\u0219i \u00eencepuse deja via\u021ba de rug\u0103ciune \u0219i contempla\u021bie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd avea s\u0103 revin\u0103 \u00een Cetatea Vaticanului pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een M\u0103n\u0103stirea \u201eMater Ecclesiae\u201d.\u00a0La \u00eenceputul lunii mai, Papa emerit Benedict al XVI-lea revine la Vatican, unde este primit de c\u0103tre Episcopul Romei, \u0219i unde \u00ee\u0219i va \u00eencheia ultima etap\u0103 a pelerinajului s\u0103u pe acest p\u0103m\u00e2nt \u00een contemplarea Celui \u00een care a crezut \u0219i care L-a sus\u021binut \u00een toate deciziile pe care le-a luat \u00een decursul acestui pelerinaj.<\/p>\n \n Papa Benedict al XVI-lea afirma \u00een alocu\u021biunea adresat\u0103 preo\u021bilor \u0219i clerului la 14 februarie 2013, discurs care ar putea fi descris ca o istorie papal\u0103 a Conciliului Vatican II: \u201e\u2026 numai dup\u0103 Conciliu a fost scos \u00een eviden\u021b\u0103 un element care este un pic ascuns, chiar \u0219i \u00een Conciliu, adic\u0103: leg\u0103tura dintre Poporul lui Dumnezeu \u0219i Trupul lui Cristos este tocmai comuniunea cu Cristos \u00een unirea euharistic\u0103. Aici devenim Trup al lui Cristos; adic\u0103 rela\u021bia dintre Poporul lui Dumnezeu \u0219i Trupul lui Cristos creeaz\u0103 o nou\u0103 realitate: comuniunea. \u0218i dup\u0103 Conciliu s-a descoperit, a\u0219 spune, cum Conciliul, \u00een realitate, a g\u0103sit, a condus la acest concept: comuniunea drept concept central. A\u0219 spune c\u0103, din punct de vedere filologic, \u00een Conciliu el nu este \u00eenc\u0103 total matur, dar este rod al Conciliului c\u0103 acest concept de comuniune a devenit tot mai mult expresie a esen\u021bei Bisericii, comuniune \u00een diferitele dimensiuni: comuniune cu Dumnezeul Trinitar \u2013 care este El \u00eensu\u0219i comuniune \u00eentre Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt \u2013, comuniune sacramental\u0103, comuniune concret\u0103 \u00een episcopat \u0219i \u00een via\u021ba Bisericii\u201d[48]<\/a>.<\/p>\n A\u0219adar, Euharistia, comuniunea cu Cristos, comuniunea cu Dumnezeul Trinitar, reprezint\u0103 realitatea care str\u0103bate \u00eentreaga oper\u0103 a lui Joseph Ratzinger \u0219i pontificatul Papei Benedict al XVI-lea, un teolog recunoscut drept unul din cei mai str\u0103luci\u021bi ai ultimei jum\u0103t\u0103\u021bi de secol \u0219i un p\u0103stor care s-a g\u00e2ndit \u0219i s-a rugat lui Isus Cristos, pentru Biseric\u0103 \u0219i pentru misiunea sa \u00een lume.<\/p>\n Benedict al XVI-lea a continuat dubla sarcin\u0103 trasat\u0103 de Conciliul Vatican II: re\u00eennoirea vie\u021bii interioare a Bisericii \u0219i revigorarea misiunii ei \u00een lume. De asemenea, a \u00een\u021beles importan\u021ba dialogului \u00eentre cre\u0219tini \u0219i a dialogului lor cu celelalte religii ale lumii, dar \u00een acela\u0219i timp a sus\u021binut integritatea credin\u021bei catolice \u0219i a insistat asupra re\u00eennoirii misionarismului pentru r\u0103sp\u00e2ndirea Evangheliei lui Isus Cristos \u00een lume.<\/p>\n Cu un pontificat scurt, Papei Benedict a fost cel care a trasat calea pentru l\u0103murirea rela\u021biei \u00eentre Conciliul Vatican II \u0219i Tradi\u021bia Bisericii, a fost cel care a prezentat \u0219i a consolidat eforturile Bisericii de evanghelizare a lumii, cel care a urm\u0103rit s\u0103 aprofundeze re\u00eennoirea devo\u021biunii \u00een Biseric\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba sacramental\u0103 prin promovarea spiritului liturgiei. \u00cens\u0103 ceea ce continu\u0103 s\u0103 ne impresioneze este iubirea sa profund\u0103 \u0219i evident\u0103 pentru Cristos \u0219i pentru Biserica sa, de aceea, datoria noastr\u0103, a tuturor, r\u0103m\u00e2ne a ne ruga pentru el, a\u0219a cum a f\u0103cut-o el pentru noi.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n [1]<\/a> J. RATZINGER, Volk und Haus Gottes in Augustinus Lehre von der Kirche<\/em>, M\u00fcnchen 1954. Despre aceast\u0103 oper\u0103 A. NICHOLS, The Theolohy of Joseph Ratzinger. An Introductory Study<\/em>, Edinburgh 1988, 27-50.<\/p>\n [2]<\/a> J. RATZINGER, Die Geschichtstheologie des heiligen Bonaventura<\/em>, M\u00fcnchen 1959; Despre aceast\u0103 oper\u0103 A. NICHOLS, The Theolohy of Joseph Ratzinger. An Introductory Study<\/em>, 51-65.<\/p>\n [3]<\/a> J. RATZINGER, Die christliche Br\u00fcderlichkeit<\/em>, M\u00fcnchen, 1960.<\/p>\n [4]<\/a> Pentru prima sesiune, Die erste Sitzungsperiode des zweiten Vatikan Konzils. Ein R\u00fcckblick<\/em>, K\u00f6ln 1963; pentru a doua: Das Konzil auf dem Weg. R\u00fcckblick auf die zweite Sitzungsperiode<\/em>, K\u00f6ln 1964; pentru a treia sesiune: Ergebnisse und probleme der dritten Konzilsperiode, <\/em>K\u00f6ln 1965; \u0219i pentru ultima: Die letzte Sitzungsperiode des Konzils<\/em>, K\u00f6ln 1966.<\/p>\n [5]<\/a> J. RATZINGER, Das Problem der Dogmengeschichte in der Lichte der Katholischen Theologie<\/em>, K\u00f6ln\/Opladen 1966.<\/p>\n [6]<\/a> J. RATZINGER, Einf\u00fchrung in das Christentum: Varlesungen \u00fcber das Apostolische Glaubensbekenntnis<\/em>, K\u00f6sel, M\u00fcnchen 1968.<\/p>\n [7]<\/a> J. RATZINGER, Das neue Volk Gottes. Entw\u00fcrfe zur Ekklesiologie, Patmos, D\u00fcsseldorf<\/em>, 1969.<\/p>\n [8]<\/a> J. RATZINGER, Glaube und Zukunft<\/em>, M\u00fcnchen, 1970.<\/p>\n [9]<\/a> J. RATZINGER, Die Einheit der Nationen. Eine Vision der Kirchenw\u00e4ter, <\/em>Salzburg 1971.<\/p>\n [10]<\/a> J. RATZINGER, Der Gott Jesu Christi. Betrachtungen \u00fcber den Dreieinigen Gott,<\/em> M\u00fcnchen, 1972.<\/p>\n [11]<\/a> J. RATZINGER, Dogma und Verk\u00fcndigung<\/em>, M\u00fcnchen 1973.<\/p>\n [12]<\/a> J. RATZINGER, Eschatologie-Tod und ewiges Leben (Kleine katholische Dogmatik, 9<\/em>), Regensburg 1977.<\/p>\n [13]<\/a> J. RATZINGER, Die Tochter Zion. Betrachtungen \u00fcber den Marienglauben der Kirche, <\/em>Freiburg 1977.<\/p>\n [14]<\/a> J. RATZINGER, Das Fest des Glaubens. Versuche zur Theologie des Gottesdienstes, <\/em>Freiburg 1981.<\/em><\/p>\n [15]<\/a> J. RATZINGER, Raporto sulla fede, <\/em>Roma 1985.<\/p>\n [16]<\/a> J. RATZINGER, Kirche<\/em>, \u00d6kumene und Politik, Neue Versuche zur Ekklesiologie<\/em>, Freiburg 1987.<\/p>\n [17]<\/a> J. RATZINGER, Auf Christus schauen: Ein\u00fcbung in Glaube, Hoffnung, Liebe<\/em>, Freiburg 1989.<\/p>\n [18]<\/a> J. RATZINGER, Im Anfang schuf Gott,<\/em> M\u00fcnchen, 1986.<\/p>\n [19]<\/a> J. RATZINGER, Diener eurer Freunde<\/em>, Herder, Freiburg, 1988.<\/p>\n [20]<\/a> J. RATZINGER, Ein neues Lied f\u00fcr den Hernn. Hristusglaube und Liturgie in der gegenwart<\/em>, Herder, Freiburg 1995.<\/p>\n [21]<\/a> J. RATZINGER, Der Geist der Liturgie. Ein einf\u00fchrung<\/em>, Herder, Freiburg 2000.<\/p>\n [22]<\/a> J. RATZINGER, Salz der Erde: Christentum und katholische Kirche an der Jahrtausendwende: ein Gesp\u00e4rch mit Peter Seewald<\/em>, Stuttgart 1996.<\/p>\n [23]<\/a> J. RATZINGER, Aus meinem Leben.Erinnerungen 1927-1977<\/em>, Wilhelm Heyne Verlag, M\u00fcnchen 1998.<\/p>\n [24]<\/a> J. RATZINGER, Got und die Welt. Glauben und Leben in unserer Zeit, Ein Gespr\u00e4ch mit Peter Seewald<\/em>, Stuttgart, M\u00fcnchen 2000.<\/p>\n [25]<\/a> J. RATZINGER, Svolta per l\u2019Europa?<\/em>, Roma 1991.<\/p>\n [26]<\/a> J. RATZINGER, Europa. I suoi fondamenti oggi e domani, <\/em>San Paolo 2004.<\/p>\n [27]<\/a> J. RATZINGER, M. PERA, Senza radici: Europa, relativismo, cristianesimo, islam<\/em>, Milano 2004.<\/p>\n [28]<\/a> J. RATZINGER, K. RAHNER, Episkopat und Primat, <\/em>Friburg 1961.<\/p>\n [29]<\/a> J. RATZINGER, H. URS von BALTHASAR, Zwei Pl\u00e4dozers. Warum ich noch ein Christ bin.Warum ich noch in der Kirchebin,<\/em> M\u00fcnchen 1977.<\/p>\n [30]<\/a> J. RATZINGER, H. URS von BALTHASAR, Maria-Kirch im Ursprung,<\/em> Friburg 1980.<\/p>\n [31]<\/a> J. RATZINGER, C. SCH\u00d6NBORN, Kleine Hinf\u00fchrung zum Katechismus der katholischen Kirche,<\/em> Neue Stadt, M\u00fcnchen 1993.<\/p>\n [32]<\/a> BENEDICT XVI, Catehismul Bisericii Catolice. Compendiu<\/em>, Ia\u0219i 2006.<\/p>\n [33]<\/a> Enciclic\u0103 (cfr. germ.; {s}gr. Egkyklios<\/em> \u201ecircular\u201d) enciclice<\/em>, s.f. Circular\u0103 trimis\u0103 de pap\u0103 tuturor catolicilor, care cuprinde directive<\/a> oficiale \u00een probleme religioase, etice, sociale sau politice. \u2013 Cf. DEX ’98 (1998)<\/a>.<\/p>\n [34]<\/a> BENEDICT XVI, Scrisoarea enciclic\u0103 Deus caritas est<\/em>, Ia\u0219i 2006.<\/p>\n [35]<\/a> BENEDICT XVI, Scrisoarea enciclic\u0103 Spe salvi<\/em>, Ia\u0219i 2007.<\/p>\n [36]<\/a> BENEDICT XVI, Scrisoarea enciclic\u0103 Caritas in veritate<\/em>, Ia\u0219i 2009.<\/p>\n [37]<\/a> BENEDICT XVI, Luce del mondo. Il Papa, la Chiesa e i segni dei tempi. Una conversazione con Peter Seewald<\/em>, Libreria Editrice Vaticana 2010.<\/p>\n [38]<\/a> Cf. C.I. TOROCZKAI, \u201eRecenzii \u0219i noti\u021be biografice\u201d, \u00een Dialog Teologic<\/em> 4 (2011), 324-326.<\/p>\n [39]<\/a> DC<\/em>, 2337\/2005, 537<\/p>\n [40]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Lumina Lumii<\/em>, 51<\/p>\n [41]<\/a> CIC<\/em> 332 \u00a72.<\/p>\n [42]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Audien\u021ba general\u0103 din 13 februarie 2013, \u00een Nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 singur<\/em>, Bucure\u0219ti 2013, 10.<\/p>\n [43]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Angelus din 24 februarie 2013, \u00een Nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 singur, <\/em>52.<\/p>\n [44]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Audien\u021ba general\u0103 din 27 februarie 2013, \u00een Nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 singur<\/em>, 53-54.<\/p>\n [45]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Audien\u021ba general\u0103 din 27 februarie 2013, 57-58.<\/p>\n [46]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Discursul Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Benedict al XVI-lea la ultima \u00eent\u00e2lnire cu Cardinalii, joi 28 februarie 2013, \u00een Nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 singur, <\/em>60-61.<\/p>\n [47]<\/a> BENEDICT al XVI-lea, Saluta ai fideli della Diocesi di Albano, 28 februarie 2013.<\/p>\nDe la Vatican la Castel Gandolfo, \u0219i \u00eenapoi<\/h3>\n
Papa Benedict al XVI-lea la Castel Gandolfo<\/h3>\n
Benedict al XVI-lea \u0219i Conciliul Vatican II<\/strong><\/h3>\n