{"id":31598,"date":"2022-12-15T01:09:21","date_gmt":"2022-12-14T22:09:21","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=31598"},"modified":"2022-12-15T01:14:55","modified_gmt":"2022-12-14T22:14:55","slug":"prezentarea-adunarii-sinodale-continentale-praga-5-12-februarie-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2022\/12\/15\/prezentarea-adunarii-sinodale-continentale-praga-5-12-februarie-2023\/","title":{"rendered":"Prezentarea Adun\u0103rii Sinodale Continentale (Praga, 5-12 februarie 2023)"},"content":{"rendered":"

Miercuri, 14 decembrie 2022, Secretariatul General al Sinodului a organizat la Roma conferin\u021ba de pres\u0103 prin care s-a prezentat\u00a0Adunarea Sinodal\u0103 Continental\u0103 ce va avea loc la Praga \u00eentre 5-12 februarie 2023.\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Prezentare
\nES Mons. Gintaras Gru\u0161as,
\nArhiepiscop de Vilnius \u0219i Pre\u0219edinte al CCEE<\/h3>\n

Dup\u0103 marea intui\u021bie a Papei Francisc de a convoca un sinod despre sinodalitate, \u00eentreaga Biseric\u0103 este angajat\u0103 \u00een acest mare proces sinodal de ascultare \u0219i dialog. Am \u00eencheiat recent at\u00e2t faza diecezan\u0103, c\u00e2t \u0219i cea na\u021bional\u0103 \u0219i, odat\u0103 cu publicarea Documentului pentru Sinod continental, a \u00eenceput a treia faz\u0103, cea continental\u0103. Consiliul Conferin\u021belor Episcopale din Europa (CCEE), \u00een colaborare cu Conferin\u021ba Episcopal\u0103 Ceh\u0103 \u0219i cu Arhidieceza de Praga, lucreaz\u0103 la preg\u0103tirea Adun\u0103rii Sinodale Continentale, care va avea loc la Praga \u00eentre 5 \u0219i 12 februarie 2023, reunind Biserica Catolic\u0103 din Europa.<\/p>\n

Dorim s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103, a\u0219a cum ne-a \u00eendemnat Papa Francisc \u00een discursul s\u0103u de la \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriei sinodale (la 9 octombrie 2021), \u201epentru a experimenta o Biseric\u0103 care prime\u0219te \u0219i tr\u0103ie\u0219te darul unit\u0103\u021bii \u0219i este deschis\u0103 la vocea Spiritului\u201d, pentru a fi cu adev\u0103rat o \u201eBiseric\u0103 sinodal\u0103, o Biseric\u0103 a ascult\u0103rii, o Biseric\u0103 a apropierii”.<\/p>\n

Prima parte a Adun\u0103rii, \u00eentre 5 \u0219i 9 februarie, va fi o adunare a Bisericii, la care vor participa 200 de persoane. Dintre acestea, 156 sunt delega\u021bi din partea celor 39 de conferin\u021be episcopale, membre ale CCEE: fiecare delega\u021bie na\u021bional\u0103 este compus\u0103 din pre\u0219edintele Conferin\u021bei Episcopale \u0219i al\u021bi 3 delega\u021bi, reprezent\u00e2nd \u00eentregul Popor al lui Dumnezeu. 44 de participan\u021bi vor fi oaspe\u021bi invita\u021bi direct de c\u0103tre pre\u0219edin\u021bia CCEE, ca reprezentan\u021bi ai celor mai reprezentative realit\u0103\u021bi ecleziale la nivel european. La lucr\u0103ri vor participa \u0219i c\u00e2\u021biva delega\u021bi fraterni din alte confesiuni cre\u0219tine. Pentru a permite o participare c\u00e2t mai larg\u0103 la sesiuni, am decis s\u0103 desf\u0103\u0219ur\u0103m Adunarea \u00eentr-o manier\u0103 hibrid\u0103, cu 390 de delega\u021bi online (c\u00e2te zece de la fiecare conferin\u021b\u0103 episcopal\u0103), pe l\u00e2ng\u0103 cei 200 de delega\u021bi prezen\u021bi. \u00cen ultimele dou\u0103 zile, \u00eentre 10 \u0219i 12 februarie, se vor reuni doar pre\u0219edin\u021bii Conferin\u021belor Episcopale.<\/p>\n

\u00cen zilele evenimentului, \u00eempreun\u0103 cu UCESM (Uniunea Conferin\u021belor Europene ale Superiorilor Majori) am invitat comunit\u0103\u021bile de via\u021b\u0103 contemplativ\u0103 din toat\u0103 Europa s\u0103 ni se al\u0103ture, \u00eentr-un mod special, cu o adora\u021bie continu\u0103 \u00een t\u0103cere.<\/p>\n

Suntem foarte con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 acest sinod este celebrat \u00een timp ce \u00een Europa tr\u0103im tragedia r\u0103zboiului. Au trecut aproape zece luni de la \u00eenceputul atacului \u0219i, nu numai c\u0103 nu a survenit nicio \u00eencetare a focului, dar riscul escalad\u0103rii conflictului se profileaz\u0103 tot mai mult. Moartea civililor nevinova\u021bi nu poate fi niciodat\u0103 considerat\u0103 un efect secundar acceptabil al r\u0103zboiului: \u00eenc\u0103 o dat\u0103, condamn\u0103m cu fermitate invazia armat\u0103 din Ucraina \u0219i facem apel la Na\u021biunile responsabile s\u0103 lucreze la un dialog politic care s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t acestui conflict \u0219i \u00eei invit\u0103m pe to\u021bi oamenii s\u0103 se roage pentru miracolul p\u0103cii.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba r\u0103zboiului, \u021b\u0103rile europene au r\u0103spuns cu o incredibil\u0103 re\u021bea de solidaritate, o m\u0103rturie c\u0103 valoarea fiec\u0103rei persoane \u0219i demnitatea uman\u0103 a acestora sunt \u00eenc\u0103 nepre\u021buite. Acesta nu este un simplu r\u0103spuns la o urgen\u021b\u0103 impus\u0103 de r\u0103zboi, \u0219tim c\u0103 acesta este spiritul de solidaritate al popoarelor Europei. O solidaritate care izvor\u0103\u0219te, \u00een cele mai multe cazuri, din ideea c\u0103 fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este f\u0103cut\u0103 dup\u0103 chipul lui Dumnezeu \u0219i, din acest motiv, trebuie primit\u0103, protejat\u0103, ajutat\u0103. Europa tr\u0103ie\u0219te \u0219i respir\u0103 aceast\u0103 idee profund\u0103, ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een fundamentele Europei. \u0218i \u00een acest sens, Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea a subliniat, \u00een exorta\u021bia post-sinodal\u0103\u00a0Ecclesia in Europa<\/em>, c\u0103 speran\u021ba Europei este Cristos. Aceast\u0103 exorta\u021bie, de la a c\u0103rei publicare se vor \u00eemplini anul viitor 20 de ani, a fost rezultatul celui de-al doilea Sinod despre Europa dorit de Papa polonez \u00een mai pu\u021bin de un deceniu.<\/p>\n

Dac\u0103 primul a avut loc la scurt timp dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului, pentru a reflecta asupra noii Europe care respira cu doi pl\u0103m\u00e2ni, cel de-al doilea a venit aproape de \u00eenceputul celui de-al doilea mileniu \u0219i a servit la evaluarea condi\u021biilor actuale de pe continentul european. Era nevoie de consolidarea Europei, care respira, da, cu doi pl\u0103m\u00e2ni, dar care \u00eencepea s\u0103 cad\u0103 prad\u0103 seculariz\u0103rii, care devenea din ce \u00een ce mai pronun\u021bat\u0103.<\/p>\n

Ne preg\u0103tim s\u0103 continu\u0103m celebrarea Sinodului, de data aceasta la nivel continental. Pentru noi va fi o reflectare a realit\u0103\u021bilor Bisericii Universale tr\u0103ite la nivelul nostru european. Va fi o ocazie de a ne re\u00eennoi misiunea de a-l vesti pe Isus: El este cel mai adev\u0103rat \u0219i urgent r\u0103spuns la numeroasele provoc\u0103ri actuale \u0219i cel mai bun mod de a servi Europa. Credem \u00eentr-o Europ\u0103 care este o familie solidar\u0103, respectuoas\u0103 fa\u021b\u0103 de popoarele diferite, \u0219tiind c\u0103 Evanghelia continu\u0103 s\u0103 fie o contribu\u021bie inepuizabil\u0103 la construirea unei Civitas<\/em> p\u0103m\u00e2nte\u0219ti care nu se repliaz\u0103 asupra sinelui, ci se deschide dincolo de ea \u00eens\u0103\u0219i, cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i privirea spre Cer. Europa este \u00eenc\u0103 cre\u0219tin\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu \u0219tie c\u0103 este. Depinde de noi s\u0103 proclam\u0103m, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 speran\u021ba Europei \u0219i a lumii \u00eentregi este Cristos.<\/p>\n

\"screenshot-2022-12-15-at-00-06-11\"<\/p>\n

Interven\u021bia Cardinalului Jean-Claude Hollerich<\/h3>\n

\u00cen discursul s\u0103u, Cardinalul Hollerich a remarcat c\u0103 munca depus\u0103 p\u00e2n\u0103 acum a fost o munc\u0103 de ascultare. \u201eM\u0103 simt \u00eentotdeauna consolat”, a spus el, \u201ec\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la acea perioad\u0103 de preg\u0103tire. Un grup de b\u0103rba\u021bi, femei, persoane consacrate, episcopi, se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i \u0219tiu c\u0103 trebuie s\u0103 lase deoparte ideile \u0219i dorin\u021bele lor pentru a asculta ceea ce a spus poporul lui Dumnezeu”.
\nCardinalul a ad\u0103ugat c\u0103 \u201erodul acestei lecturi de discern\u0103m\u00e2nt este documentul pe care l-a\u021bi citit. Am fost foarte impresionat de c\u00e2te puncte au venit de pe diferite continente. Mi-am imaginat c\u0103 va fi foarte diferit, c\u0103 vor fi \u00een mod clar probleme europene, latino-americane, asiatice. Bine\u00een\u021beles, se simte atingerea culturii \u0219i rapoartele au tonuri diferite, dar multe sunt \u00een comun \u0219i acum acest document trebuie citit \u00eentr-o atitudine de rug\u0103ciune, adic\u0103 \u00een felul \u00een care \u00eemi pune \u00eentreb\u0103ri despre ce vrea Dumnezeu de la mine\u201d.
\nCardinalul a ad\u0103ugat c\u0103 i s-a p\u0103rut foarte interesant faptul c\u0103 \u201ePapa vrea cu adev\u0103rat s\u0103 tr\u0103im Conciliul Vatican II \u0219i Lumen Gentium, iar acest lucru vine \u00een credin\u021b\u0103”.
\n\u00cen final, cardinalul a spus: \u201eSper, \u0219i nu doar eu, c\u0103 Sinodul ne va ajuta s\u0103 fim o Biseric\u0103 misionar\u0103, pentru c\u0103 avem un declin al cre\u0219tinismului \u00een Europa. Acest sinod nu trebuie s\u0103 ne priveze de a fi noi misionari. Misiunea Bisericii este de a-L vesti pe Cristos, de a proclama angajamentul nostru fa\u021b\u0103 de crea\u021bie, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de justi\u021bie \u0219i pace, precum \u0219i un angajament al \u00eentregului popor al lui Dumnezeu. O Biseric\u0103 sinodal\u0103 este \u00een primul r\u00e2nd o Biseric\u0103 misionar\u0103”.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Hits: 204<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Miercuri, 14 decembrie 2022, Secretariatul General al Sinodului a organizat la Roma conferin\u021ba de pres\u0103 prin care s-a prezentat\u00a0Adunarea Sinodal\u0103 Continental\u0103 ce va avea loc la Praga \u00eentre 5-12 februarie 2023.\u00a0   Prezentare ES Mons. Gintaras Gru\u0161as, Arhiepiscop de Vilnius \u0219i Pre\u0219edinte al CCEE Dup\u0103 marea intui\u021bie a Papei Francisc de a convoca un sinod […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":31601,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[318,24],"tags":[315],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31598"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31598"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31598\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31605,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31598\/revisions\/31605"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31601"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}