{"id":31333,"date":"2022-11-25T11:27:29","date_gmt":"2022-11-25T08:27:29","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=31333"},"modified":"2022-11-26T16:46:11","modified_gmt":"2022-11-26T13:46:11","slug":"cateheza-a-iii-a-realitatea-bolii-si-a-suferintei-cristos-si-valoarea-suferintei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2022\/11\/25\/cateheza-a-iii-a-realitatea-bolii-si-a-suferintei-cristos-si-valoarea-suferintei\/","title":{"rendered":"Cateheza a III-a – Realitatea bolii \u0219i a suferin\u021bei. Cristos \u0219i valoarea suferin\u021bei"},"content":{"rendered":"
V\u0103 prezent\u0103m un rezumat al catehezelor din acest timp al Adventului, rezumate care pot fi folosite \u00een cadrul celebr\u0103rilor liturgice. Al\u0103turi de acest material \u0219i de alte resurse bibliografice, va invit\u0103m s\u0103 aprofund\u0103m \u00eempreun\u0103 <\/em>Sacramentele de vindecare: Poc\u0103in\u021ba \u0219i Ungerea Bolnavilor.<\/div>\n
Materialul complet poate fi g\u0103sit \u00een cartea ap\u0103rut\u0103 recent la Editura ARCB:\u00a0<\/a><\/em>Sacramentele de vindecare: Poc\u0103in\u021ba \u0219i Ungerea Bolnavilor,\u00a0coordonat\u0103 de Pr. Claudiu Eva, Responsabil al Oficiului pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente.<\/em><\/div>\n

REALITATEA BOLII \u0218I A SUFERIN\u021aEI. CRISTOS \u0218I VALOAREA SUFERIN\u021aEI<\/strong><\/h3>\n

Boala \u015fi suferin\u021ba s-au aflat \u00eentotdeauna printre problemele principale care privesc via\u0163a omului. Boala atinge nu numai trupul, ci \u015fi sufletul. Uneori, bolnavul \u00ee\u015fi pierde curajul, ajunge la disperare, cunoa\u015fte \u00eendoiala: \u201eDe ce tocmai eu? Doamne, unde e\u0219ti? Mai are via\u0163a vreun sens? Ce este dup\u0103 moarte?\u201d Sunt \u00eentreb\u0103ri pe care nu \u0219i adreseaz\u0103 \u00een mod direct, ci le experimenteaz\u0103. \u00cen fa\u0163a unei astfel de atitudini, trebuie precizat c\u0103 Dumnezeu nu a creat r\u0103ul \u015fi nu dore\u0219te suferin\u021ba. Aceasta a intrat \u00een lume prin p\u0103cat. Tot prin p\u0103cat a intrat \u015fi moartea. Omul Vechiului Testament \u00ee\u015fi pl\u00e2nge boala \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu \u015fi implor\u0103 de la St\u0103p\u00e2nul vie\u021bii vindecarea. Personajul cel mai cunoscut \u00een acest sens este Iob. El experimenteaz\u0103 suferin\u021ba \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 o motiva\u021bie, iar concluzia la care ajunge este c\u0103 totul depinde de Dumnezeu, de milostivirea lui. \u201eCu adev\u0103rat, am vorbit despre minuni care sunt mai presus dec\u00e2t mine \u015fi pe care nu le pricep\u201d (Iob 42, 3b). Este ultimul cuv\u00e2nt al lui Iob \u00een fa\u021ba misterului lui Dumnezeu.<\/p>\n

Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 asociaz\u0103 suferin\u021ba cu experien\u021ba r\u0103ului, astfel \u00eenc\u00e2t realitatea suferin\u021bei ridic\u0103 o \u00eentrebare cu privire la esen\u021ba r\u0103ului: ce este r\u0103ul<\/em>?<\/p>\n

Aceast\u0103 \u00eentrebare pare inseparabil\u0103, \u00eentr-un anumit sens, de problema suferin\u021bei. R\u0103spunsul pe care cre\u0219tinismul \u00eel d\u0103 acestei \u00eentreb\u0103ri este diferit de alte credin\u021be \u0219i tradi\u021bii religioase, \u00eentruc\u00e2t \u201ecre\u0219tinismul proclam\u0103 binele esen\u021bial al existen\u021bei \u0219i binele a ceea ce exist\u0103, m\u0103rturise\u0219te bun\u0103tatea Creatorului \u0219i proclam\u0103 binele creaturilor. Omul sufer\u0103 din cauza r\u0103ului, care este o anumit\u0103 lips\u0103, limitare sau denaturare a binelui. S-ar putea spune c\u0103 omul sufer\u0103 din cauza unui bun la care nu particip\u0103, de care este exclus \u00eentr-un fel sau de care s-a lipsit. El sufer\u0103 \u00een special atunci c\u00e2nd \u201ear trebui\u201d – \u00een condi\u021bii normale – s\u0103 aib\u0103 parte de acest bine \u0219i nu are parte de el. Astfel, \u00een concep\u021bia cre\u0219tin\u0103, realitatea suferin\u021bei este explicat\u0103 prin intermediul r\u0103ului, care este \u00eentotdeauna, \u00eentr-un fel sau altul, legat de un bine\u201d[1]<\/a>.<\/p>\n

Papa emerit Benedict al XVI-lea, vorbind despre locul suferin\u021bei \u00een Enciclica Spe salvi<\/em>, aminte\u0219te un important aspect al realit\u0103\u021bii vie\u021bii noastre p\u0103m\u00e2nte\u0219ti: \u201ePutem \u00eencerca s\u0103 limit\u0103m suferin\u021ba, s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva ei, dar nu o putem elimina. Chiar acolo unde oamenii, \u00een tentativa de a evita orice suferin\u021b\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se sustrag\u0103 de la tot ceea ce ar putea \u00eensemna chin, acolo unde vor s\u0103 scape de truda \u0219i durerea adev\u0103rului, a iubirii, a binelui, alunec\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103 goal\u0103, \u00een care probabil c\u0103 aproape nu mai exist\u0103 durerea, dar exist\u0103 mai mult senza\u021bia obscur\u0103 a lipsei de sens \u0219i a singur\u0103t\u0103\u021bii. Nu evitarea suferin\u021bei, fuga din fa\u021ba durerii, \u00eel vindec\u0103 pe om, ci capacitatea de a accepta \u00eencercarea de a cre\u0219te \u00een ea, de a g\u0103si sens prin unirea cu Cristos, care a suferit cu iubire infinit\u0103\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n

Referindu-se la via\u021ba la b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i la suferin\u021b\u0103, Sf. Ioan Paul al II-lea, \u00een Enciclica Evangelium vitae,<\/em> la num\u0103rul 46, sublinia: \u201ePrivitor la ultimele clipe ale existen\u021bei ar fi anacronic s\u0103 a\u0219tept\u0103m de la revela\u021bia biblic\u0103 o referire expres\u0103 la problematica actual\u0103 a respectului fa\u021b\u0103 de persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i bolnave \u0219i o condamnare explicit\u0103 a tentativelor de a le anticipa \u00een mod violent sf\u00e2r\u0219itul: \u00eentr-adev\u0103r, ne afl\u0103m \u00eentr-un context cultural \u0219i religios care nu e atins de o asemenea ispit\u0103 \u0219i care, dimpotriv\u0103, \u00een privin\u021ba b\u0103tr\u00e2nului, recunoa\u0219te \u00een \u00een\u021belepciunea \u0219i experien\u021ba lui o bog\u0103\u021bie de ne\u00eenlocuit pentru familie \u0219i societate. Dar, la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, cum s\u0103 \u00eenfrun\u021bi dec\u0103derea inevitabil\u0103 a vie\u021bii? Cum s\u0103 te por\u021bi \u00een fa\u021ba mor\u021bii? Credinciosul \u0219tie c\u0103 via\u021ba lui st\u0103 \u00een m\u00e2inile Domnului: \u00abDoamne, \u00een m\u00e2inile tale e via\u021ba mea\u00bb (cf. Ps 16\/15, 5) \u0219i de la El accept\u0103 \u0219i moartea: \u00abAceasta e hot\u0103r\u00e2rea Domnului pentru fiecare om; de ce s\u0103 te r\u0103zvr\u0103te\u0219ti fa\u021b\u0103 de voia Celui Prea\u00eenalt?\u00bb (Sir 41, 4). Dup\u0103 cum nu e st\u0103p\u00e2nul vie\u021bii, omul nu e nici st\u0103p\u00e2nul mor\u021bii; \u00een via\u021b\u0103 ca \u0219i \u00een moarte, el trebuie s\u0103 se \u00eencredin\u021beze total \u00abvoin\u021bei Celui Prea\u00eenalt\u00bb, planului Lui de iubire. \u0218i \u00een momentul bolii, omul e chemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 aceea\u0219i \u00eencredere \u00een Domnul \u0219i s\u0103-\u0219i re\u00eennoiasc\u0103 \u00eencrederea fundamental\u0103 \u00een El, care \u00abvindec\u0103 toate bolile\u00bb (cf. Ps 103\/102, 3). C\u00e2nd orice orizont de \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire pare a se \u00eenchide \u00een fa\u021ba omului, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eel face s\u0103 strige: \u00abZilele mele sunt ca umbra care piere \u0219i eu ca iarba m-am uscat\u00bb (Ps 102\/101, 12), \u0219i atunci credinciosul e \u00eensufle\u021bit de credin\u021ba nestr\u0103mutat\u0103 \u00een puterea d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103 a lui Dumnezeu. Boala nu-l \u00eempinge la disperare \u0219i la c\u0103utarea mor\u021bii, ci la invocarea plin\u0103 de speran\u021b\u0103: \u00abCrezut-am chiar \u0219i atunci c\u00e2nd am zis: Nefericit sunt foarte<\/em>\u00bb (Ps 116\/115, 10); \u00abDoamne Dumnezeul meu, strigat-am c\u0103tre tine \u0219i m-ai vindecat. Doamne, scos-ai din l\u0103ca\u0219ul mor\u021bii sufletul meu \u0219i mi-ai dat via\u021b\u0103 ca s\u0103 nu cobor \u00een groap\u0103\u00bb (Ps 30\/29, 3-4)\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n

Omul nu sufer\u0103 pur \u0219i simplu de durere, ci sufer\u0103 \u00een mod con\u0219tient \u0219i se \u00eentreab\u0103 despre suferin\u021ba sa, se \u00eentreab\u0103 de ce, adic\u0103 din ce cauz\u0103 \u0219i \u00een ce scop. \u00centrebarea se refer\u0103 atunci at\u00e2t la originea, c\u00e2t \u0219i la scopul suferin\u021bei umane. R\u0103spunsul definitiv la aceast\u0103 \u00eentrebare esen\u021bial\u0103 este oferit de Cristos r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat, R\u0103scump\u0103r\u0103tor prin suferin\u021b\u0103 \u0219i R\u0103scump\u0103r\u0103tor al suferin\u021bei. Datorit\u0103 lui Cristos, suferin\u021ba se transform\u0103 dintr-un efect al r\u0103ului \u00eentr-o cauz\u0103 de m\u00e2ntuire pentru omenire.<\/p>\n

Sf. Ioan Paul al II-lea, \u00een Scrisoarea Apostolic\u0103 Salvifici doloris<\/em>, ne indic\u0103 c\u0103 \u201epentru a percepe adev\u0103ratul r\u0103spuns la de ce<\/em>-ul suferin\u021bei, trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem privirea spre revela\u021bia iubirii divine, sursa ultim\u0103 a sensului a tot ceea ce exist\u0103. Iubirea este, de asemenea, sursa cea mai bogat\u0103 a sensului suferin\u021bei, care este \u00eentotdeauna un mister; suntem con\u0219tien\u021bi de insuficien\u021ba \u0219i inadecvarea explica\u021biilor noastre. Cristos ne face s\u0103 intr\u0103m \u00een mister \u0219i ne face s\u0103 descoperim \u00abde ce\u00bb suferin\u021ba, \u00een m\u0103sura \u00een care suntem capabili s\u0103 \u00een\u021belegem sublimul iubirii divine. Iubirea este, de asemenea, sursa cea mai deplin\u0103 de r\u0103spuns la \u00eentrebarea despre sensul suferin\u021bei. Aceast\u0103 \u00eentrebare a fost dat\u0103 de Dumnezeu omului prin crucea lui Isus Cristos\u201d[4]<\/a>.<\/p>\n

Semnul crucii, cu care milioane de oameni \u00een fiecare zi \u00ee\u0219i \u00eencep \u0219i \u00ee\u0219i \u00eencheie ziua, precum \u0219i participarea la liturghie \u0219i la orice alt\u0103 rug\u0103ciune, este semnul fundamental al cre\u0219tinului: arat\u0103 c\u0103 suferin\u021ba este o tem\u0103 central\u0103 a cre\u0219tinismului, legat\u0103 \u00een mod inseparabil de conceptul cre\u0219tin de Dumnezeu \u0219i de ac\u021biunea Sa \u00een favoarea omenirii. \u00cen semnul crucii, tocmai aceste dou\u0103 aspecte fundamentale se \u00eent\u00e2lnesc: Dumnezeu treime (numind cele trei Persoane divine: \u201e\u00cen numele Tat\u0103lui \u0219i al Fiului \u0219i al Sf\u00e2ntului Duh\u201d) \u0219i suferin\u021ba crucii, al c\u0103rei semn \u00eel tras\u0103m pe trupul nostru. De aceea, suferin\u021ba a fost nu numai tr\u0103it\u0103, ci \u0219i studiat\u0103 \u00een toate epocile cre\u0219tinismului, de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, iar solu\u021biile provizorii g\u0103site din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd sunt mereu reelaborate, mai ales cu ocazia unor noi drame ale istoriei umane. A\u0219a cum observ\u0103 \u0219i Benedict al XVI-lea \u00een cartea sa \u201eIsus din Nazaret\u201d, coment\u00e2nd prima ispit\u0103 a lui Cristos, tema suferin\u021bei \u0219i cea a lui Dumnezeu se refer\u0103 continuu una la cealalt\u0103. Diavolul \u00eei sugereaz\u0103 lui Cristos c\u0103 ar trebui s\u0103 transforme pietrele \u00een p\u00e2ine, iar acest lucru se poate referi \u0219i la faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd omul \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 at\u00e2t de multe fiin\u021be umane mor de foame, se \u00eentreab\u0103: de ce nu le d\u0103 Dumnezeu p\u00e2ine, eventual sco\u021b\u00e2nd-o din pietre? Au existat tratate teologice, spirituale \u0219i devo\u021bionale pe aceast\u0103 tem\u0103.<\/p>\n

Suferin\u021ba poate fi \u0219i o verificare a iubirii: \u201eCuvintele rug\u0103ciunii lui Cristos \u00een Ghetsemani dovedesc adev\u0103rul iubirii prin adev\u0103rul suferin\u021bei\u201d (SD 18).<\/p>\n

Datorit\u0103 lui Cristos, chiar \u0219i suferin\u021ba are o valoare: \u201e\u00cen crucea lui Cristos nu numai c\u0103 s-a realizat r\u0103scump\u0103rarea prin suferin\u021b\u0103, dar suferin\u021ba uman\u0103 \u00eens\u0103\u0219i a fost r\u0103scump\u0103rat\u0103. Cristos, f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103 din partea sa – a purtat \u00abr\u0103ul total al p\u0103catului\u00bb\u201d. Experien\u021ba acestui r\u0103u a determinat m\u0103sura incomparabil\u0103 a suferin\u021bei lui Cristos, care a devenit pre\u021bul r\u0103scump\u0103r\u0103rii (SD 19). Participarea la suferin\u021bele lui Cristos \u00eenseamn\u0103 \u00een acela\u0219i timp suferin\u021b\u0103 pentru \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu. Prin suferin\u021bele lor, \u201ecei care sufer\u0103 cu Cristos \u00abpl\u0103tesc\u00bb \u00eentr-un anumit sens pre\u021bul infinit al patimilor \u0219i al mor\u021bii lui Cristos, care a devenit pre\u021bul r\u0103scump\u0103r\u0103rii noastre\u201d (SD 21).<\/p>\n

\u00cen contextul cultural actual, marcat de un hedonism accentuat, suferin\u021ba poate fi u\u0219or \u00een\u021beleas\u0103 exclusiv \u00een sens negativ. Suferin\u021ba este adesea considerat\u0103 un r\u0103u absolut, deoarece suferin\u021ba reprezint\u0103 opusul pl\u0103cerii. Se \u00eencearc\u0103 suprimarea oric\u0103rei suferin\u021be pe cale medical\u0103 (de la analgezice p\u00e2n\u0103 la cazul extrem al eutanasiei), religioas\u0103 (noua pseudo-religiozitate a bun\u0103st\u0103rii) sau chimic\u0103 (droguri). \u00cen loc s\u0103 caute un r\u0103spuns la marea \u00eentrebare a suferin\u021bei, oamenii de ast\u0103zi \u00eencearc\u0103 adesea s\u0103 scape de ea pe toate c\u0103ile (a se vedea, \u00een context cre\u0219tin, dezinteresul larg r\u0103sp\u00e2ndit fa\u021b\u0103 de practicile peniten\u021biale).<\/p>\n

Marile religii (acum foarte prezente \u0219i \u00een \u021b\u0103rile occidentale) nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc viziunea cre\u0219tin\u0103 asupra suferin\u021bei. Pentru p\u0103g\u00e2nism, care ast\u0103zi revine \u00een Occident \u00een forme noi, ca \u0219i pentru budism, convingerea de baz\u0103 corespunde fatalismului: durerea este inevitabil\u0103, nu se poate face nimic pentru a atenua suferin\u021ba. De aici rezult\u0103 c\u0103 oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de ea – neop\u0103g\u00e2nismul materialist face acest lucru \u00eentr-un fel (adic\u0103 prin stupefac\u021bia cu posesia bulimic\u0103 de bunuri \u0219i prin distrac\u021biile de tot felul), budismul \u00een alt fel (prin c\u0103utarea deta\u0219\u0103rii absolute de o lume considerat\u0103 a fi pur\u0103 aparen\u021b\u0103), dar totu\u0219i se caut\u0103 evadarea din suferin\u021b\u0103. Aceast\u0103 abordare dezv\u0103luie o ignoran\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00een cadrul sistemului doctrinar al acestor religii cu privire la originea suferin\u021bei \u0219i, prin urmare, \u0219i la scopul acesteia. Din acest punct de vedere, omul fie se r\u0103zvr\u0103te\u0219te (prometeismul p\u0103g\u00e2n), fie consimte (budismul). Dar rezultatul este unic: durerea pare steril\u0103 \u0219i, prin urmare, inutil\u0103[5]<\/a>.<\/p>\n

Papa Ioan al XXIII-lea, care a vrut s\u0103-\u0219i urmeze pas cu pas moartea \u0219i care, \u021bin\u00e2nd \u00een fa\u021ba sa un crucifix, murmura cu bucurie, senin\u0103tate \u0219i speran\u021b\u0103: \u201eAcele bra\u021be \u00eentinse spun c\u0103 a murit pentru to\u021bi, tocmai pentru to\u021bi. Nimeni, nimeni nu este respins de iubirea \u0219i iertarea lui\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> IOAN PAUL AL II-LEA, Salvifici doloris<\/em>, 7.<\/p>\n

[2]<\/a> BENEDICT AL XVI-LEA, Enciclica Spe salvi<\/em>, despre speran\u021ba cre\u0219tin\u0103, Vatican 30.11.2007, 37. Accesat pe www.magisteriu.ro<\/p>\n

[3]<\/a> IOAN PAUL AL II-LEA, Scrisoare enciclic\u0103 despre valoarea \u0219i inviolabilitatea vie\u021bii umane, Evangelium vitae<\/em>, \u00een Enchiridion della Famiglia<\/em>, EDB, Bologna 2004, 1261-1264.<\/p>\n

[4]<\/a> Cfr. Idem<\/em>, 14.<\/p>\n

[5]<\/a> Cfr. MAURO GAGLIARDI, \u00abSalvezza, Redenzione, Giustificazione. Nel Cristianesimo e nelle principali religioni\u00bb, \u00een Alpha Omega<\/em> 10 (2007), 31-64; 189-208.<\/p>\n

Hits: 717<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V\u0103 prezent\u0103m un rezumat al catehezelor din acest timp al Adventului, rezumate care pot fi folosite \u00een cadrul celebr\u0103rilor liturgice. Al\u0103turi de acest material \u0219i de alte resurse bibliografice, va invit\u0103m s\u0103 aprofund\u0103m \u00eempreun\u0103 Sacramentele de vindecare: Poc\u0103in\u021ba \u0219i Ungerea Bolnavilor. Materialul complet poate fi g\u0103sit \u00een cartea ap\u0103rut\u0103 recent la Editura ARCB:\u00a0Sacramentele de vindecare: […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":31334,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[387,24],"tags":[383],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31333"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31333"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31333\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31335,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31333\/revisions\/31335"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31334"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}