Isus Cristos s-a f\u0103cut s\u0103rac pentru voi (cf.<\/i> 2Cor 8,9)<\/i><\/p>\n
1. \u201eIsus Cristos […] s-a f\u0103cut s\u0103rac pentru voi” (cf. 2Cor<\/i> 8,9). Cu aceste cuvinte Apostolul Paul se adreseaz\u0103 primilor cre\u015ftini din Corint, pentru a da fundament angaj\u0103rii lor de solidaritate cu fra\u0163ii nevoia\u015fi. Ziua Mondial\u0103 a S\u0103racilor<\/i> revine \u015fi \u00een acest an ca provocare s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru a ne ajuta s\u0103 reflect\u0103m asupra stilului nostru de via\u0163\u0103 \u015fi asupra at\u00e2tor s\u0103r\u0103cii din momentul prezent.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva luni, lumea ie\u015fea din furtuna pandemiei, ar\u0103t\u00e2nd semne de recuperare economic\u0103 ce avea s\u0103 redea alinare milioanelor de persoane s\u0103r\u0103cite de pierderea locului de munc\u0103. Se deschidea o bre\u015f\u0103 de cer senin care, f\u0103r\u0103 a face s\u0103 se uite durerea pentru pierderea celor dragi, promitea s\u0103 ne putem \u00eentoarce \u00een sf\u00e2r\u015fit la rela\u0163iile interpersonale directe, s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim din nou f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii sau restric\u0163ii. \u015ei iat\u0103 c\u0103 o nou\u0103 nenorocire s-a ar\u0103tat la orizont, destinat\u0103 s\u0103 impun\u0103 lumii un scenariu diferit.<\/p>\n
R\u0103zboiul din Ucraina a venit pentru a se ad\u0103uga r\u0103zboaielor regionale care \u00een ace\u015fti ani secer\u0103 moarte \u015fi distrugere. Dar aici tabloul se prezint\u0103 mai complex datorit\u0103 interven\u0163iei directe a unei \u201esuperputeri”, care vrea s\u0103 impun\u0103 voin\u0163a sa \u00eempotriva principiului autodetermin\u0103rii popoarelor. Se repet\u0103 scene de tragic\u0103 amintire \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103 intimid\u0103rile reciproce ale unor puteri acoper\u0103 glasul omenirii care invoc\u0103 pacea.<\/p>\n
2. C\u00e2\u0163i s\u0103raci genereaz\u0103 nes\u0103buin\u0163a r\u0103zboiului! Oriunde se \u00eendreapt\u0103 privirea, se constat\u0103 cum violen\u0163a love\u015fte persoanele lipsite de ap\u0103rare \u015fi mai slabe. Deportarea a mii de persoane, mai ales copii \u015fi copile, pentru a le dezr\u0103d\u0103cina \u015fi a le impune o alt\u0103 identitate. Revin actuale cuvintele psalmistului \u00een fa\u0163a distrugerii Ierusalimului \u015fi a exilului tinerilor evrei: \u201ePe malurile r\u00e2urilor din Babilon \/ \u015fedeam \u015fi pl\u00e2ngeam \/ c\u00e2nd ne aduceam aminte de Sion. \/ \u00cen s\u0103lciile din \u0163inutul acela \/ ne at\u00e2rnasem harpele. \/ C\u0103ci acolo, cei care ne-au dus \u00een robie \/ ne cereau cuvintele c\u00e2nt\u0103rilor \/ \u015fi opresorii no\u015ftri \/ ne cereau veselie […]. \/ Cum s\u0103 c\u00e2nt\u0103m noi c\u00e2nt\u0103rile Domnului \/ pe un p\u0103m\u00e2nt str\u0103in?”<\/em> (Ps<\/i> 137,1-4).<\/p>\n Sunt milioane femeile, copiii, b\u0103tr\u00e2nii constr\u00e2n\u015fi s\u0103 sfideze pericolul bombelor numai s\u0103 se salveze c\u0103ut\u00e2nd ad\u0103post ca refugia\u0163i \u00een \u0163\u0103rile vecine. Apoi, cei care r\u0103m\u00e2n \u00een zonele de conflict \u00een fiecare zi convie\u0163uiesc cu frica \u015fi lipsa de hran\u0103, ap\u0103, \u00eengrijiri medicale \u015fi mai ales de afecte. \u00cen aceste momente, ra\u0163iunea se \u00eentunec\u0103 \u015fi cei care \u00eendur\u0103 consecin\u0163ele sunt at\u00e2tea persoane obi\u015fnuite, care se adaug\u0103 la num\u0103rul deja ridicat de s\u0103raci. Cum s\u0103 d\u0103m un r\u0103spuns adecvat care s\u0103 aduc\u0103 alinare \u015fi pace at\u00e2tor oameni, l\u0103sa\u0163i \u00een voia incertitudinii \u015fi precarit\u0103\u0163ii?<\/p>\n 3. \u00cen acest context a\u015fa de contradictoriu, vine a VI-a Zi Mondial\u0103 a S\u0103racilor<\/i> cu invita\u0163ia – luat\u0103 de la Apostolul Paul – de a \u0163ine privirea \u00eendreptat\u0103 spre Isus, “care, pentru voi, de\u015fi era bogat, s-a f\u0103cut s\u0103rac pentru ca, prin s\u0103r\u0103cia lui, voi s\u0103 v\u0103 \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i” (2Cor<\/i> 8,9). \u00cen vizita sa la Ierusalim, Paul l-a \u00eent\u00e2lnit pe Petru, pe Iacob \u015fi pe Ioan care i-au cerut s\u0103 nu uite de cei s\u0103raci. Comunitatea din Ierusalim, de fapt, se afla \u00een dificult\u0103\u0163i grave din cauza foametei care a lovit \u0163ara. \u015ei Apostolul s-a preocupat imediat s\u0103 organizeze o mare colect\u0103 \u00een favoarea acelor s\u0103raci. Cre\u015ftinii din Corint s-au ar\u0103tat foarte sensibili \u015fi disponibili. La indica\u0163ia lui Paul, \u00een fiecare prim\u0103 zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii au adunat ceea ce au reu\u015fit s\u0103 economiseasc\u0103 \u015fi to\u0163i au fost foarte genero\u015fi.<\/p>\n Ca \u015fi cum timpul n-ar fi trecut niciodat\u0103 de la acel moment, ast\u0103zi \u015fi noi \u00een fiecare duminic\u0103, \u00een timpul celebr\u0103rii Sfintei Euharistii, facem acela\u015fi gest, pun\u00e2nd \u00een comun ofertele noastre pentru ca fiecare comunitate s\u0103 poat\u0103 avea grij\u0103 de exigen\u0163ele celor mai s\u0103raci. Este un semn pe care cre\u015ftinii l-au f\u0103cut mereu cu bucurie \u015fi sim\u0163 de responsabilitate, pentru ca niciun frate sau sor\u0103 s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103-i lipseasc\u0103 necesarul. Atesta asta deja rezumatul Sf\u00e2ntului Iustin, care, \u00een secolul al II-lea, descriindu-i \u00eemp\u0103ratului Antoninus Pius celebrarea duminical\u0103 a cre\u015ftinilor, scria a\u015fa: \u201e\u00cen ziua numit\u0103 \u00aba Soarelui\u00bb se adun\u0103 to\u0163i \u00eempreun\u0103, locuitori din cet\u0103\u0163i sau din sate \u015fi se citesc amintirile apostolilor sau scrierile profe\u0163ilor p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd permite timpul. […] Apoi se face \u00eemp\u0103r\u0163irea \u015fi distribuirea fiec\u0103ruia din elementele consacrate \u015fi prin intermediul diaconilor se trimite celor absen\u0163i. Cei avu\u0163i \u015fi cei care doresc dau \u00een mod liber, fiecare ceea ce vrea, \u015fi ceea ce se adun\u0103 este depozitat la preot. Acesta \u00eei ajut\u0103 pe orfani, pe v\u0103duve \u015fi cel care este lipsit din cauza bolii sau a altui motiv, pe cei \u00eenchi\u015fi, pe str\u0103ini care se afl\u0103 la noi: a\u015fadar, se \u00eengrije\u015fte de oricare se afl\u0103 \u00een nevoie”<\/em> (Prima Apologie<\/i>, LXVII, 1-6).<\/p>\n 4. \u00centorc\u00e2ndu-se la comunitatea din Corint, dup\u0103 entuziasmul ini\u0163ial, angajarea lor a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 \u015fi ini\u0163iativa propus\u0103 de Apostol a pierdut elanul. Acesta este motivul care-l determin\u0103 pe Paul s\u0103 scrie \u00een manier\u0103 pasionat\u0103, relans\u00e2nd colecta, \u201ea\u015fa \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 cum a\u0163i avut bun\u0103voin\u0163a s\u0103 o dori\u0163i, tot a\u015fa s\u0103 o \u015fi \u00eenf\u0103ptui\u0163i, din ceea ce ave\u0163i” (2Cor<\/i> 8,11).<\/p>\n M\u0103 g\u00e2ndesc \u00een acest moment la disponibilitatea care, \u00een ultimii ani, a mi\u015fcat popula\u0163ii \u00eentregi s\u0103 deschid\u0103 u\u015file pentru a primi milioane de refugia\u0163i din r\u0103zboaiele din Orientul Mijlociu, din Africa Central\u0103 \u015fi acum din Ucraina. Familiile au deschis larg casele lor pentru a face spa\u0163iu altor familii, iar comunit\u0103\u0163ile au primit cu generozitate at\u00e2tea femei \u015fi copii pentru a le oferi demnitatea corespunz\u0103toare. Totu\u015fi, cu c\u00e2t se prelunge\u015fte conflictul, cu at\u00e2t se agraveaz\u0103 consecin\u0163ele sale. Popoarele care primesc dau continuitate ajutor\u0103rii tot mai greu; familiile \u015fi comunit\u0103\u0163ile \u00eencep s\u0103 simt\u0103 greutatea unei situa\u0163ii care merge dincolo de urgen\u0163\u0103. Acesta este momentul de a nu ceda \u015fi de a re\u00eennoi motiva\u0163ia ini\u0163ial\u0103. Ceea ce am \u00eenceput are nevoie s\u0103 fie dus la \u00eemplinire cu aceea\u015fi responsabilitate.<\/p>\n 5. De fapt, solidaritatea \u00eenseamn\u0103 tocmai asta: a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi pu\u0163inul pe care-l avem cu aceia care nu au nimic, pentru ca nimeni s\u0103 nu sufere. Cu c\u00e2t cre\u015fte sim\u0163ul comunit\u0103\u0163ii \u015fi al comuniunii ca stil de via\u0163\u0103, cu at\u00e2t mai mult se dezvolt\u0103 solidaritatea. De altfel, trebuie luat \u00een considerare c\u0103 exist\u0103 \u0163\u0103ri unde, \u00een aceste decenii, s-a realizat o cre\u015ftere de bun\u0103stare semnificativ\u0103 pentru multe familii, care au ajuns la o stare sigur\u0103 de via\u0163\u0103. Este vorba de un rod pozitiv al ini\u0163iativei private \u015fi de legi care au sus\u0163inut cre\u015fterea economic\u0103 unit\u0103 cu un impuls concret dat politicilor familiale \u015fi responsabilit\u0103\u0163ii sociale. Patrimoniul de siguran\u0163\u0103 \u015fi stabilitate ob\u0163inut poate acum s\u0103 fie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit cu aceia care au fost constr\u00e2n\u015fi s\u0103 lase casele lor \u015fi \u0163ara lor pentru a se salva \u015fi a supravie\u0163ui. Ca membri ai societ\u0103\u0163ii civile, s\u0103 men\u0163inem vie chemarea la valorile de libertate, responsabilitate, fraternitate \u015fi solidaritate. \u015ei fiind cre\u015ftini, s\u0103 reg\u0103sim mereu \u00een caritate, \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een speran\u0163\u0103 fundamentul existen\u0163ei noastre \u015fi al ac\u0163iunii noastre.<\/p>\n 6. Este interesant de observat c\u0103 Apostolul nu vrea s\u0103-i oblige pe cre\u015ftini constr\u00e2ng\u00e2ndu-i la o oper\u0103 de caritate. De fapt, scrie: \u201eNu spun aceasta ca o porunc\u0103” (2Cor<\/i> 8,8); mai degrab\u0103 el inten\u0163ioneaz\u0103 \u201es\u0103 pun\u0103 la \u00eencercare cur\u0103\u0163ia” iubirii lor \u00een aten\u0163ia \u015fi grija fa\u0163\u0103 de cei s\u0103raci (cf. ibid.<\/i>). La baza cererii lui Paul se afl\u0103 desigur necesitatea de ajutor concret, totu\u015fi inten\u0163ia sa merge mai departe. El invit\u0103 s\u0103 se realizeze colecta pentru ca s\u0103 fie semn al iubirii a\u015fa cum a fost m\u0103rturisit de \u00eensu\u015fi Isus. A\u015fadar, generozitatea fa\u0163\u0103 de s\u0103raci \u00ee\u015fi afl\u0103 motiva\u0163ia sa cea mai puternic\u0103 \u00een alegerea Fiului lui Dumnezeu care a voit s\u0103 se fac\u0103 s\u0103rac el \u00eensu\u015fi.<\/p>\n De fapt, apostolul nu se teme s\u0103 afirme c\u0103 aceast\u0103 alegere a lui Cristos, aceast\u0103 \u201edespuiere” a sa, este un \u201ehar”, mai mult, \u201eharul Domnului nostru Isus Cristos” (2Cor<\/i> 8,9), \u015fi numai primindu-l noi putem da exprimare concret\u0103 \u015fi coerent\u0103 credin\u0163ei noastre. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura din tot Noul Testament are o unitate proprie \u00een jurul acestei teme, care se g\u0103se\u015fte \u015fi \u00een cuvintele apostolului Iacob: \u201eC\u0103uta\u0163i s\u0103 \u00eemplini\u0163i cuv\u00e2ntul, nu numai s\u0103-l asculta\u0163i, \u00een\u015fel\u00e2ndu-v\u0103 pe voi \u00een\u015fiv\u0103, pentru c\u0103 dac\u0103 cineva ascult\u0103 cuv\u00e2ntul \u015fi nu-l \u00eempline\u015fte, se aseam\u0103n\u0103 cu omul care \u00ee\u015fi prive\u015fte propria fa\u0163\u0103 \u00een oglind\u0103: s-a privit pe sine, a plecat \u015fi a uitat \u00eendat\u0103 cum era. Dac\u0103 cineva prive\u015fte cu aten\u0163ie la legea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a libert\u0103\u0163ii \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00een ea, nu o ascult\u0103 ca apoi s\u0103 o uite, ci ca s\u0103 o pun\u0103 \u00een practic\u0103. Astfel, acesta va fi fericit \u00een lucrarea sa” (Iac<\/i> 1,22-25).<\/p>\n 7. \u00cen fa\u0163a s\u0103racilor nu se face retoric\u0103, ci se suflec\u0103 m\u00e2necile \u015fi se pune \u00een practic\u0103 credin\u0163a prin implicarea direct\u0103, care nu poate fi delegat\u0103 nim\u0103nui. \u00cen schimb, uneori se poate strecura o form\u0103 de relaxare, care duce la asumarea de comportamente incoerente, cum este indiferen\u0163a fa\u0163\u0103 de cei s\u0103raci. \u00cen afar\u0103 de asta, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca unii cre\u015ftini, din cauza unei alipiri excesive de bani, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempotmoli\u0163i \u00een folosirea rea a bunurilor \u015fi a patrimoniului. Sunt situa\u0163ii care manifest\u0103 o credin\u0163\u0103 slab\u0103 \u015fi o speran\u0163\u0103 sl\u0103bit\u0103 \u015fi mioap\u0103.<\/p>\n \u015etim c\u0103 problema nu este banul \u00een sine, pentru c\u0103 el face parte din via\u0163a zilnic\u0103 a persoanelor \u015fi din raporturile sociale. Mai degrab\u0103, trebuie s\u0103 reflect\u0103m asupra valorii pe care banul \u00eel are pentru noi: nu poate s\u0103 devin\u0103 un absolut, ca \u015fi cum ar fi scopul principal. O asemenea alipire \u00eempiedic\u0103 s\u0103 privim cu realism la via\u0163a de toate zilele \u015fi \u00eentunec\u0103 privirea, \u00eempiedic\u00e2nd s\u0103 vedem exigen\u0163ele celorlal\u0163i. Nimic mai nociv nu s-ar putea \u00eent\u00e2mpla unui cre\u015ftin sau unei comunit\u0103\u0163i dec\u00e2t acela de a fi orbi\u0163i de idolul bog\u0103\u0163iei, care ajunge s\u0103 \u00eenl\u0103n\u0163uiasc\u0103 \u00eentr-o viziune efemer\u0103 \u015fi falimentar\u0103 despre via\u0163\u0103.<\/p>\n A\u015fadar, nu este vorba de a avea fa\u0163\u0103 de s\u0103raci un comportament asisten\u0163ial, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea; \u00een schimb, este necesar s\u0103 ne angaj\u0103m pentru ca nim\u0103nui s\u0103 nu-i lipseasc\u0103 necesarul. Nu activismul salveaz\u0103, ci aten\u0163ia sincer\u0103 \u015fi generoas\u0103 care permite s\u0103 ne apropiem de un s\u0103rac, de un frate care \u00eentinde m\u00e2na pentru ca eu s\u0103 m\u0103 zg\u00e2l\u0163\u00e2i din toropeala \u00een care am c\u0103zut. De aceea, \u201enimeni n-ar trebui s\u0103 spun\u0103 c\u0103 se men\u0163ine departe de cei s\u0103raci, pentru c\u0103 alegerile sale de via\u0163\u0103 comport\u0103 s\u0103 se acorde mai mult\u0103 aten\u0163ie altor urgen\u0163e. Aceasta este o scuz\u0103 frecvent\u0103 \u00een ambientele academice, \u00eentreprinz\u0103toare sau profesionale, \u015fi chiar ecleziale. […] Nimeni nu se poate sim\u0163i scutit de preocuparea fa\u0163\u0103 de cei s\u0103raci \u015fi fa\u0163\u0103 de dreptatea social\u0103” (Exorta\u0163ia apostolic\u0103 Evangelii gaudium<\/i>, 201). Este urgent de a g\u0103si noi c\u0103i care s\u0103 poat\u0103 merge dincolo de direc\u0163ia acelor politici sociale \u201econcepute ca o politic\u0103 fa\u0163\u0103<\/i> de s\u0103raci, ci cu<\/i> s\u0103racii, niciodat\u0103 a<\/i> s\u0103racilor \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in inserat\u0103 \u00eentr-un proiect care s\u0103 uneasc\u0103 popoarele” (Enciclica Fratelli tutti<\/i>, 169). \u00cen schimb, trebuie s\u0103 se tind\u0103 la asumarea atitudinii apostolului care putea s\u0103 le scrie corintenilor: \u201eAlinarea altora s\u0103 nu devin\u0103 o povar\u0103 pentru voi, ci s\u0103 fie \u00een spirit de egalitate” (2Cor<\/i> 8,13).<\/p>\n 8. Exist\u0103 un paradox care este greu de acceptat ast\u0103zi ca \u015fi \u00een trecut, pentru c\u0103 se ciocne\u015fte cu logica uman\u0103: exist\u0103 o s\u0103r\u0103cie care face boga\u0163i. Amintind de “harul” lui Isus Cristos, Paul vrea s\u0103 confirme ceea ce el \u00eensu\u015fi a predicat, adic\u0103 faptul c\u0103 adev\u0103rata bog\u0103\u0163ie nu const\u0103 \u00een a acumula “comori pe p\u0103m\u00e2nt, unde molia \u015fi rugina le distrug \u015fi unde ho\u0163ii le sap\u0103 \u015fi le fur\u0103” (Mt<\/i> 6,19), ci mai degrab\u0103 \u00een iubirea reciproc\u0103 ce ne face s\u0103 purt\u0103m poverile unii altora a\u015fa \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu fie abandonat sau exclus. Experien\u0163a sl\u0103biciunii \u015fi limitei pe care am tr\u0103it-o \u00een ace\u015fti ultimi ani, \u015fi acum tragedia unui r\u0103zboi cu repercusiuni globale, trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e ceva decisiv: nu suntem \u00een lume pentru a supravie\u0163ui, ci ca s\u0103 fie permis\u0103 tuturor o via\u0163\u0103 demn\u0103 \u015fi fericit\u0103. Mesajul lui Isus ne arat\u0103 calea \u015fi ne face s\u0103 descoperim c\u0103 exist\u0103 o s\u0103r\u0103cie care umile\u015fte \u015fi ucide \u015fi exist\u0103 o alt\u0103 s\u0103r\u0103cie, a sa, care elibereaz\u0103 \u015fi ne face senini.<\/p>\n S\u0103r\u0103cia care ucide este mizeria, fiic\u0103 a nedrept\u0103\u0163ii, a exploat\u0103rii, a violen\u0163ei \u015fi a distribuirii nedrepte a resurselor. Este s\u0103r\u0103cia disperat\u0103, lipsit\u0103 de viitor, pentru c\u0103 este impus\u0103 de cultura rebut\u0103rii care nu acord\u0103 perspective \u015fi nici c\u0103i de ie\u015fire. Este mizeria care, \u00een timp ce constr\u00e2nge \u00een condi\u0163ia de s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, deformeaz\u0103 \u015fi dimensiunea spiritual\u0103, care, de\u015fi este neglijat\u0103 adesea, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 sau c\u0103 nu conteaz\u0103. C\u00e2nd unica lege devine calcularea c\u00e2\u015ftigului la sf\u00e2r\u015fitul zilei, atunci nu mai exist\u0103 fr\u00e2ne pentru a adopta logica exploat\u0103rii persoanelor: ceilal\u0163i sunt numai mijloace. Nu mai exist\u0103 salariu just, orar de munc\u0103 just \u015fi se creeaz\u0103 noi forme de sclavie, \u00eendurate de persoane care nu au alternativ\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 accepte aceast\u0103 nedreptate otr\u0103vitoare numai pentru a c\u00e2\u015ftiga minimul pentru \u00eentre\u0163inere.<\/p>\n Dimpotriv\u0103, s\u0103r\u0103cia care elibereaz\u0103 este aceea care se pune \u00een fa\u0163a noastr\u0103 ca o alegere responsabil\u0103 pentru a ne elibera de impediment \u015fi de a ne concentra pe esen\u0163ial. De fapt, se poate \u00eent\u00e2lni cu u\u015furin\u0163\u0103 acel sentiment de insatisfac\u0163ie pe care mul\u0163i \u00eel experimenteaz\u0103, pentru c\u0103 simt c\u0103 le lipse\u015fte ceva important \u015fi merg \u00een c\u0103utarea lui ca ni\u015fte r\u0103t\u0103citori f\u0103r\u0103 \u0163int\u0103. Doritori s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceea ce s\u0103-i poat\u0103 satisface, au nevoie s\u0103 fie \u00eendrepta\u0163i spre cei mici, cei slabi, cei s\u0103raci pentru a \u00een\u0163elege \u00een sf\u00e2r\u015fit ceea ce aveau nevoie cu adev\u0103rat. A-i \u00eent\u00e2lni pe s\u0103raci permite s\u0103 se pun\u0103 cap\u0103t multor nelini\u015fti \u015fi frici inconsistente, pentru a ajunge la ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00een via\u0163\u0103 \u015fi ceea ce nimeni nu ne poate fura: iubirea adev\u0103rat\u0103 \u015fi gratuit\u0103. \u00cen realitate, s\u0103racii, \u00eenainte de a fi obiect al pomenii noastre, sunt subiec\u0163i care ne ajut\u0103 s\u0103 ne eliber\u0103m de la\u0163urile nelini\u015ftii \u015fi superficialit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Un p\u0103rinte \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Bisericii, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, \u00een ale c\u0103rui scrieri se \u00eent\u00e2lnesc denun\u0163\u0103ri puternice \u00eempotriva comportamentului cre\u015ftinilor fa\u0163\u0103 de s\u0103raci, scria: \u201eDac\u0103 nu po\u0163i crede c\u0103 s\u0103r\u0103cia te face s\u0103 devii bogat, g\u00e2nde\u015fte-te la Domnul t\u0103u \u015fi \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 te mai \u00eendoie\u015fti de asta. Dac\u0103 el n-ar fi fost s\u0103rac, tu n-ai fi bogat; acest lucru este extraordinar, c\u0103 din s\u0103r\u0103cie a derivat bog\u0103\u0163ie abundent\u0103. Paul \u00een\u0163elege aici prin \u00abbog\u0103\u0163ii\u00bb cunoa\u015fterea piet\u0103\u0163ii, purificarea de p\u0103cate, dreptatea, sfin\u0163irea \u015fi alte mii de lucruri bune care ne-au fost date acum \u015fi \u00eentotdeauna. Toate acestea le avem gra\u0163ie s\u0103r\u0103ciei” (Omilii despre Scrisoarea a II-a c\u0103tre Corinteni<\/i>, 17,1).<\/p>\n 9. Textul apostolului la care se refer\u0103 aceast\u0103 a VI-a Zi Mondial\u0103 a S\u0103racilor<\/i> prezint\u0103 marele paradox al vie\u0163ii de credin\u0163\u0103: s\u0103r\u0103cia lui Cristos ne face boga\u0163i. Dac\u0103 Paul a putut da aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 – \u015fi Biseric\u0103 s-o r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s-o m\u0103rturiseasc\u0103 de-a lungul secolelor – este pentru c\u0103 Dumnezeu, \u00een Fiul s\u0103u Isus, a ales \u015fi a parcurs acest drum. Dac\u0103 el s-a f\u0103cut s\u0103rac pentru noi, atunci \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a noastr\u0103 este luminat\u0103 \u015fi transformat\u0103 \u015fi dob\u00e2nde\u015fte o valoare pe care lumea nu o cunoa\u015fte \u015fi nu o poate da. Bog\u0103\u0163ia lui Isus este iubirea sa, care nu se \u00eenchide \u00een fa\u0163a nim\u0103nui \u015fi merge \u00een \u00eent\u00e2mpinarea tuturor, mai ales a celor care sunt marginaliza\u0163i \u015fi lipsi\u0163i de cele necesare. Din iubire s-a despuiat de sine \u00eensu\u015fi \u015fi a asumat condi\u0163ia uman\u0103. Din iubire s-a f\u0103cut slujitor ascult\u0103tor, p\u00e2n\u0103 la moarte \u015fi p\u00e2n\u0103 la moartea pe cruce (cf. Fil<\/i> 2,6-8). Din iubire s-a f\u0103cut “p\u00e2ine a vie\u0163ii” (In<\/i> 6,35), pentru c\u0103 nim\u0103nui s\u0103 nu-i lipseasc\u0103 necesarul \u015fi s\u0103 poat\u0103 g\u0103si hrana care hr\u0103ne\u015fte pentru via\u0163a ve\u015fnic\u0103. \u015ei \u00een zilele noastre pare dificil, a\u015fa cum a fost odinioar\u0103 pentru discipolii Domnului, s\u0103 se accepte aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 (cf. In<\/i> 6,60); dar cuv\u00e2ntul lui Isus este clar. Dac\u0103 vrem ca via\u0163a s\u0103 \u00eenving\u0103 asupra mor\u0163ii \u015fi demnitatea s\u0103 fie eliberat\u0103 din nedreptate, drumul este al s\u0103u: \u00eenseamn\u0103 a urma s\u0103r\u0103cia lui Isus Cristos, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find via\u0163a din iubire, fr\u00e2ng\u00e2nd p\u00e2inea propriei existen\u0163e cu fra\u0163ii \u015fi surorile, \u00eencep\u00e2nd de la cei din urm\u0103, de la cei care duc lips\u0103 de cele necesare, ca s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 egalitate, s\u0103racii s\u0103 fie elibera\u0163i de mizerie \u015fi boga\u0163ii de vanitate, ambele f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103.<\/p>\n 10. La 15 mai l-am canonizat pe fratele Charles de Foucauld, un om care, n\u0103scut bogat, a renun\u0163at la toate pentru a-l urma pe Isus \u015fi a deveni cu el s\u0103rac \u015fi frate al tuturor. Via\u0163a sa eremitic\u0103, mai \u00eent\u00e2i la Nazaret \u015fi apoi \u00een de\u015fertul saharian, format\u0103 din t\u0103cere, rug\u0103ciune \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire, este o m\u0103rturie exemplar\u0103 de s\u0103r\u0103cie cre\u015ftin\u0103. Ne va face bine s\u0103 medit\u0103m asupra acestor cuvinte ale sale: \u201eS\u0103 nu-i dispre\u0163uim pe s\u0103raci, pe cei mici, pe muncitori; nu numai c\u0103 ei sunt fra\u0163ii no\u015ftri \u00een Dumnezeu, ci sunt \u015fi cei care \u00eel imit\u0103 pe Isus \u00een via\u0163a sa exterioar\u0103 \u00een mod perfect. Ei ni-l reprezint\u0103 perfect pe Isus, Muncitorul din Nazaret. Sunt primii n\u0103scu\u0163i dintre cei ale\u015fi, cei dint\u00e2i chema\u0163i la leag\u0103nul M\u00e2ntuitorului. Au fost compania obi\u015fnuit\u0103 a lui Isus, de la na\u015fterea sa la moartea sa […]. S\u0103 lu\u0103m pentru noi [condi\u0163ia] pe care el a luat-o pentru sine […]. S\u0103 nu \u00eencet\u0103m niciodat\u0103 s\u0103 fim \u00een toate s\u0103raci, fra\u0163i ai s\u0103racilor, \u00eenso\u0163itori ai s\u0103racilor, s\u0103 fim cei mai s\u0103raci dintre s\u0103raci ca Isus \u015fi ca el s\u0103-i iubim pe s\u0103raci \u015fi s\u0103 ne \u00eenconjur\u0103m de ei” (Comentarii la Evanghelia lui Luca<\/i>, Medita\u0163ia 263)1<\/sup>. Pentru fratele Charles, acestea nu au fost numai cuvinte, ci stil concret de via\u0163\u0103, care l-a f\u0103cut s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 darul vie\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi cu Isus.<\/p>\n Aceast\u0103 a VI-a Zi Mondial\u0103 a S\u0103racilor<\/i> s\u0103 devin\u0103 o oportunitate de har, pentru a face o examinare personal\u0103 \u015fi comunitar\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi a ne \u00eentreba dac\u0103 s\u0103r\u0103cia lui Isus Cristos este \u00eenso\u0163itoarea noastr\u0103 fidel\u0103 de via\u0163\u0103.<\/p>\n Roma, “Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran”, 13 iunie 2022, Comemorarea liturgic\u0103 a Sf\u00e2ntului Anton de Padova<\/i><\/p>\n Franciscus<\/b><\/p>\n