Anul acesta, luna octombrie marcheaz\u0103 cea de-a 60 aniversare de la deschiderea Conciliului Vatican II. La 11 octombrie 1962 se inaugurau lucr\u0103rile acestui mare forum bisericesc, cel mai mare eveniment care a marcat via\u021ba Bisericii Catolice \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie un punct de referin\u021b\u0103 pentru via\u021ba ei.<\/p>\n
Auzim deseori vorbindu-se de Conciliul Vatican II sau citim \u00een publica\u021biile noastre referin\u021be la acest nume. \u0218i nu numai \u00een c\u0103r\u021bile de teologie sau diferite publica\u021bii, ci chiar \u0219i \u00een predicile preo\u021bilor.<\/p>\n
Pentru mul\u021bi oameni din \u021bara noastr\u0103 acest eveniment a r\u0103mas necunoscut, pentru c\u0103 a avut loc \u00een perioada \u00een care Biserica, redus\u0103 la t\u0103cere, nu avea niciun contact cu Vaticanul,\u00a0 c\u00e2nd episcopii, mul\u021bi preo\u021bi \u0219i credincio\u0219i erau \u00een \u00eenchisorile comuniste, c\u00e2nd mijloacele de comunicare \u00een mas\u0103 erau bruiate, \u0219i leg\u0103turile Bisericii Catolice cu alte dieceze din \u021b\u0103rile libere din Occident erau practic inexistente. Revistele \u0219i publica\u021biile care relatau despre Conciliul Vatican II nu aveau acces \u00een Rom\u00e2nia. A\u0219a \u00eenc\u00e2t, la vremea celebr\u0103rii sale, Conciliul Vatican II a r\u0103mas necunoscut pentru cea mai mare parte a credincio\u0219ilor catolici din \u021bara noastr\u0103, cu excep\u021bia unor preo\u021bi \u0219i laici mai curajo\u0219i care, prin intermediul radioului bruiat, reu\u0219eau s\u0103 asculte Radio Vatican sau alte posturi de radio din lumea liber\u0103.<\/p>\n
Dar care au fost \u00eenceputurile acestui conciliu, de la a c\u0103rui inaugurare se \u00eemplinesc 60 de ani ?<\/p>\n
\u00cen luna octombrie 1958, Papa Pius al XII-lea a murit dup\u0103 ani de boal\u0103. Patriarhul de Vene\u021bia, Angelo Giuseppe Roncalli, a fost v\u0103zut rapid ca unul dintre principalii candida\u021bi pentru a-i fi succesor. De ce? \u00cen primul r\u00e2nd, la v\u00e2rsta de 76 de ani, ar fi fost un \u201epap\u0103 de tranzi\u021bie\u201d dup\u0103 lungul pontificat al predecesorului s\u0103u; \u00een al doilea r\u00e2nd, el nu f\u0103cea parte din \u201estructura\u201d de conducere a Vaticanului; \u00een al treilea r\u00e2nd, era v\u0103zut ca un \u201econstructor de poduri\u201d, unul care ar fi fost accesibil cardinalilor \u0219i un adev\u0103rat p\u0103stor pentru poporul cre\u0219tin. La 28 octombrie 1958 a fost ales pap\u0103 patriarhul de Vene\u021bia, care \u0219i-a luat numele de Ioan, \u0219i \u00een ordinea numelor deja existente, a fost al XXIII-lea, supranumit \u0219i \u201ePapa cel bun\u201d.<\/p>\n
La 25 ianuarie 1959, Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan al XXIII-lea,\u00a0 \u201epapa de tranzi\u021bie\u201d, a luat lumea prin surprindere, convoc\u00e2nd un nou conciliu ecumenic al Bisericii universale. Acum cunoa\u0219tem acest conciliu sub numele de Conciliul Vatican II, numit astfel pentru c\u0103 a avut loc \u00een Vatican. Pe data de 11 octombrie 1962, \u00eencepea conciliul, un eveniment care a provocat interesul, dar \u0219i curiozitatea \u00eentregii lumi credincioase \u0219i necredincioase. \u00centr-o atmosfer\u0103 de a\u0219teptare \u0219i de admira\u021bie, cea mai veche institu\u021bie de pe p\u0103m\u00e2nt, Biserica Catolic\u0103, cu o istorie de aproape dou\u0103 mii de ani, a intrat \u00een joc \u0219i a reflectat asupra sa \u0219i a rolului s\u0103u \u00een lume.<\/p>\n
Papa emerit Benedict al XVI-lea, \u00eentr-un mesaj ocazionat de cea de-a 50 aniversare a deschiderii Conciliului Vatican II, prezint\u0103 astfel evenimentul: \u201eA fost o perioad\u0103 de a\u0219teptare extraordinar\u0103. Aveau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple lucruri m\u0103re\u021be. Conciliile anterioare fuseser\u0103 aproape \u00eentotdeauna convocate pentru a r\u0103spunde la o problem\u0103 concret\u0103. De data aceasta, nu a existat nicio problem\u0103 special\u0103 care s\u0103 fie rezolvat\u0103. Dar, din aceast\u0103 cauz\u0103, \u00een aer plutea un sentiment general de a\u0219teptare: cre\u0219tinismul, care construise \u0219i modelase lumea occidental\u0103, p\u0103rea s\u0103-\u0219i piard\u0103 din ce \u00een ce mai mult for\u021ba efectiv\u0103. P\u0103rea s\u0103 fi obosit \u0219i se p\u0103rea c\u0103 viitorul era determinat de alte puteri spirituale. Percep\u021bia acestei pierderi a prezentului din partea cre\u0219tinismului \u0219i sarcina care a rezultat au fost bine rezumate de cuv\u00e2ntul \u00abaggiornamento\u00bb (\u00eennoire, actualizare). Cre\u0219tinismul trebuie s\u0103 fie astfel \u00een prezent pentru a putea modela viitorul. Pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 fi din nou o for\u021b\u0103 care s\u0103 modeleze ziua de m\u00e2ine, Papa Ioan al XXIII-lea a convocat conciliul f\u0103r\u0103 a indica probleme sau programe concrete. Aceasta era m\u0103re\u021bia \u0219i \u00een acela\u0219i timp dificultatea sarcinii cu care se confrunta adunarea eclezial\u0103\u201d<\/em> (11 octombrie 2012).<\/p>\n Conciliul a fost precedat de o lung\u0103 perioad\u0103 de preg\u0103tire. Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan al XXIII-lea a studiat istoria conciliilor anterioare ale Bisericii \u0219i s-a asigurat c\u0103 totul era preg\u0103tit pentru data deschiderii, programat\u0103 pentru 11 octombrie 1962. \u00cenainte de a deschide oficial conciliul, a dorit s\u0103 fac\u0103 un pelerinaj la sanctuarul marian de la Loreto \u0219i apoi la Assisi. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, \u00een sf\u00e2r\u0219it, a avut loc deschiderea conciliului. \u00cen interiorul Bazilicii Sf\u00e2ntul Petru au sosit 2.778 de participan\u021bi. Ace\u0219tia au defilat \u00een ordine ierarhic\u0103: 7 patriarhi, 80 de cardinali, 1.619 arhiepiscopi \u0219i episcopi, 975 de superiori generali de ordine religioase, 400 de teologi. Au participat reprezentan\u021bi ai Bisericilor luterane, anglicane, metodi\u0219ti, chiar \u0219i doi observatori de la Moscova. Au lipsit episcopii din \u021b\u0103rile Europei Orientale, unde regimurile dictatoriale au izolat Biserica Catolic\u0103. Polonia a fost mai \u201enorocoas\u0103\u201d. Din Rom\u00e2nia aveau s\u0103 ia parte doar\u00a0 la ultima sesiune a conciliului episcopii de Alba Iulia \u0219i administratorul apostolic al Diecezei de Ia\u0219i, mons. Petru Ple\u0219ca, care \u00een aceast\u0103 ocazie a primit \u0219i consacrarea episcopal\u0103. La inaugurarea Conciliului Vatican II\u00a0 au fost episcopi\u00a0 din 49 de na\u021biuni. Peste 1.200 de jurnali\u0219ti au fost acredita\u021bi.<\/p>\n La 11 octombrie 1962, prima reuniune oficial\u0103 a conciliului a fost inaugurat\u0103 de Papa Ioan al XXIII-lea prin aceste c\u00e2teva cuvinte: \u201eGaudet Mater Ecclesia\u201d. \u201eMama Biseric\u0103 se bucur\u0103 c\u0103, prin darul singular al Providen\u021bei Divine, ziua mult a\u0219teptat\u0103 a r\u0103s\u0103rit \u00een sf\u00e2r\u0219it.\u201d<\/em><\/strong> Cuvinte de bucurie, cuvinte de bun venit, ele indicau o ruptur\u0103 definitiv\u0103 cu atitudinea ostil\u0103 din trecut a Bisericii fa\u021b\u0103 de lume, \u0219i \u00eencepea o adev\u0103rat\u0103 \u201eprim\u0103var\u0103\u201d pentru Biserica Catolic\u0103. Fericitul Pap\u0103 Ioan al XXIII-lea deschidea cu \u00eencredere, \u00een aceast\u0103 memorabil\u0103 zi, ferestrele bisericii, av\u00e2nd \u00eencredere c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt va sufla prin ele cu o briz\u0103 proasp\u0103t\u0103 de re\u00eennoire. Dup\u0103 cum spunea Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan al XXIII-lea, \u201eBiserica trebuia s\u0103 deschid\u0103 ferestrele \u0219i s\u0103 lase s\u0103 intre aer proasp\u0103t\u201d.<\/p>\n Papa Ioan nu a putut vedea lucr\u0103rile conciliului finalizate, deoarece a murit la 3 iunie 1963. Lucr\u0103rile conciliului au fost \u00eencheiate de succesorul s\u0103u, Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Paul al VI-lea, la 8 decembrie 1965.<\/p>\n \u00cen seara zilei de 11 octombrie 1962, \u00een ziua \u00een care a fost convocat conciliul, Pia\u021ba Sf\u00e2ntul Petru era plin\u0103 de credincio\u0219i care \u00eei cereau papei s\u0103 apar\u0103 la fereastra bibliotecii personale. Nu era prev\u0103zut un discurs, dar Papa Ioan al XXIII-lea s-a aplecat totu\u0219i la balcon \u0219i a vorbit, improviz\u00e2nd un discurs. A fost ceea ce a r\u0103mas \u00een istorie drept \u201eDiscursul Lunii\u201d \u0219i s-a \u00eencheiat cu cuvintele: \u201eDragi mei fii, v\u0103 aud vocile. A mea este doar o singur\u0103 voce, dar ea rezum\u0103 vocea \u00eentregii lumi: de fapt, \u00eentreaga lume este reprezentat\u0103 aici. S-ar zice c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i luna s-a gr\u0103bit \u00een aceast\u0103 sear\u0103, prive\u0219te \u00een sus, pentru a urm\u0103ri acest spectacol. Este pentru c\u0103 \u00eencheiem o mare zi de pace (…)\u00a0 \u00cen drumul vostru spre cas\u0103, ve\u021bi g\u0103si copiii. Da\u021bi o m\u00e2ng\u00e2iere copiilor vo\u0219tri \u0219i spune\u021bi-le: aceasta este m\u00e2ng\u00e2ierea Papei. Ve\u021bi g\u0103si c\u00e2teva lacrimi pe care s\u0103 le \u0219terge\u021bi, spune\u021bi o vorb\u0103 bun\u0103: Papa este cu noi, mai ales \u00een orele de triste\u021be \u0219i am\u0103r\u0103ciune.\u201d<\/em> \u00cen acele zile, papa \u0219tia c\u0103 are o tumoare la stomac, care \u00eel va \u00eempiedica s\u0103 aduc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it conciliul.<\/p>\n La \u0219aizeci de ani de la \u00eenceputul Conciliului Vatican II, \u00eentoarcerea la acest eveniment care a marcat istoria Bisericii \u0219i a umanit\u0103\u021bii are o semnifica\u021bie special\u0103. Martorii care au preg\u0103tit-o \u0219i au participat la ea \u00een mod direct dispar treptat; noul suflu \u0219i numeroasele reforme care au ap\u0103rut din acel moment de re\u00eennoire au \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u021bi \u0219i o puternic\u0103 rezisten\u021b\u0103 \u00een primirea lor. Este important s\u0103 redescoperim intui\u021biile Conciliului Vatican II, a\u0219a cum a indicat Papa Francisc \u00een exorta\u021bia apostolic\u0103 Evangelii gaudium <\/em>(2013)\u00a0 \u0219i s\u0103 promov\u0103m o Biseric\u0103 cu un chip sinodal, adic\u0103 \u00een stare permanent\u0103 \u201ede conciliu\u201d (cf. nr. 36). O mare parte din via\u021ba noastr\u0103 a fost schimbat\u0103 tocmai de Conciliul Vatican II, chiar dac\u0103 genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103, \u0219i m\u0103 refer la cei de p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 50-60 de ani, poate nu-\u0219i d\u0103 seama de acest lucru.<\/p>\n Preacurata Fecioar\u0103 Maria, Maica Bisericii, s\u0103 ne \u00eenso\u021beasc\u0103 pe noi to\u021bi, \u00een timp ce particip\u0103m cu bucurie \u0219i \u00een mod activ la via\u021ba Bisericii, \u00eencrez\u0103tori c\u0103 \u0219i drumul sinodal \u00een care ne afl\u0103m, al\u0103turi de p\u0103storii no\u0219tri \u0219i de Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Francisc, ne va ajuta s\u0103 putem construi \u00eempreun\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n Este urarea pe care o adresez \u0219i tuturor cititorilor revistei Actualitatea cre\u0219tin\u0103<\/em>!<\/p>\n Cu binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103 arhiereasc\u0103,<\/p>\n + Aurel Perc\u0103 Hits: 654<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Anul acesta, luna octombrie marcheaz\u0103 cea de-a 60 aniversare de la deschiderea Conciliului Vatican II. La 11 octombrie 1962 se inaugurau lucr\u0103rile acestui mare forum bisericesc, cel mai mare eveniment care a marcat via\u021ba Bisericii Catolice \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie un punct de referin\u021b\u0103 pentru via\u021ba ei. Auzim deseori vorbindu-se de Conciliul Vatican II sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":30926,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[386,44],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30925"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30925"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30925\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30927,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30925\/revisions\/30927"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30926"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30925"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30925"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30925"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n<\/em>Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti<\/em><\/p>\n