![\"stema-ips-perca-4web\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/stema-ips-perca-4web-9201176-360x500.jpg\")
SCRISOARE PASTORAL\u0102<\/h1>\nDragi confra\u021bi preo\u021bi,<\/p>\n
Iubi\u021bi fra\u021bi \u0219i surori \u00een Cristos,<\/p>\n
Cu acest salut m\u0103 adresez c\u0103tre tot poporul lui Dumnezeu din Arhidieceza noastr\u0103, pentru a v\u0103 oferi aceast\u0103 Scrisoare pastoral\u0103, care reprezint\u0103 un ghid pentru noul An pastoral, inaugurat la 15 septembrie a.c. \u00een cadrul \u00eentrunirii comune a Consiliului Prezbiteral \u0219i al responsabililor Oficiilor pastorale diecezane.<\/p>\n
La \u00eenceputul mandatului meu, am propus ca orientare pastoral\u0103 un plan trienal centrat pe liturgie: \u201eLiturgia: celebrare divin\u0103, via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103\u201d,<\/em><\/a> cu scopul de a favoriza o cunoa\u0219tere mai profund\u0103 a liturgiei \u0219i o participare activ\u0103 la toate celebr\u0103rile sacramentelor.<\/p>\n Dup\u0103 prezentarea naturii \u0219i importan\u021ba Liturgiei \u00een via\u021ba Bisericii<\/em>, \u00een conformitate cu Constitu\u021bia liturgic\u0103 Sacrosanctum Concilium<\/em> (Anul Pastoral 2020-2021) \u0219i a Sacramentelor ini\u021bierii cre\u0219tine \u2013 temelia vie\u021bii cre\u0219tine<\/em>\u2013 (Anul Pastoral 2021-2022),<\/a> suntem la etapa a treia a planului pastoral trienal, care va fi \u00eenso\u021bit\u0103 de prezentarea Sacramentelor de vindecare \u0219i a Sacramentelor de slujire a comuniunii.<\/strong><\/p>\n Cu prezenta Scrisoare pastoral\u0103, doresc s\u0103 ofer c\u00e2teva impulsuri tuturor credincio\u0219ilor \u0219i fiec\u0103rei comunit\u0103\u021bi a Arhidiecezei, \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de contextul Drumului sinodal pe care l-am parcurs deja \u0219i \u00een vederea Sinodului episcopilor, care se va celebra \u00een luna octombrie 2023.<\/p>\n Dup\u0103 faza diecezan\u0103 a Drumului sinodal cerut de Papa Francisc, \u00een care a avut loc\u00a0ascultarea \u0219i consultarea poporului Dumnezeu din Arhidieceza noastr\u0103<\/a>, \u00a0s-a realizat sinteza general\u0103 la nivelul Conferin\u021bei Episcopale<\/a>, care s-a trimis la Sinodul general al Episcopilor din Vatican.<\/p>\n A fost o etap\u0103 important\u0103 \u00een via\u021ba Arhidiecezei noastre, \u00een care am descoperit ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea merge \u00eempreun\u0103\u201d c\u00e2nd este vorba de via\u021ba Bisericii. Cu privire la calea sinodal\u0103, Papa Francisc spunea c\u0103 \u201eeste drumul pe care Dumnezeu \u00eel a\u0219teapt\u0103 de la Biserica mileniului al treilea… O Biseric\u0103 sinodal\u0103 este o Biseric\u0103 a ascult\u0103rii… Este o ascultare reciproc\u0103 \u00een care fiecare are ceva de \u00eenv\u0103\u021bat, (…) unul \u00een ascultarea celorlal\u021bi; \u015fi to\u0163i \u00een ascultarea Duhului Sf\u00e2nt, \u00abDuhul adev\u0103rului\u00bb (In<\/em> 14,17), pentru a cunoa\u0219te ceea ce El \u00abspune Bisericilor\u00bb (Ap<\/em>2,7) (Comemorarea celei de-a 50-a anivers\u0103ri a instituirii Sinodului Episcopilor, 17 octombrie 2015<\/em>).<\/p>\n Suntem poporul lui Dumnezeu \u0219i scopul noului an pastoral este de a con\u0219tientiza mai mult c\u0103\u00a0 mergem \u00eempreun\u0103 (sinodal) plini de speran\u021b\u0103, c\u0103ut\u00e2nd orientare, c\u0103l\u0103uzire, lumin\u0103 \u0219i ajutor, pe care le primim din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, din liturgie \u0219i celebrarea Sacramentelor.<\/p>\n Acest an pastoral va fi un an pre\u021bios, nu pentru c\u0103 vom face multe lucruri, ci pentru a re\u00eennoi entuziasmul nostru \u00een r\u0103spunsul la chemarea lui Dumnezeu \u0219i a reciti cu aten\u021bie, \u00een continuarea Sacramentelor ini\u021bierii cre\u0219tine, rolul Sacramentelor de vindecare \u0219i Sacramentele de slujire a comuniunii, \u00een vederea consolid\u0103rii voca\u021biei noastre de a fi autentici lucr\u0103tori ai \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu.<\/p>\n Da, suntem o Biseric\u0103 sinodal\u0103, o Biseric\u0103 \u00een mi\u0219care, o Biseric\u0103 \u00een misiune, \u00een care to\u021bi trebuie s\u0103 \u201emergem \u00eempreun\u0103\u201d: preo\u021bi, credincio\u0219i, persoane consacrate, copii, tineri \u0219i adul\u021bi; dar \u0219i \u00een formele de organizare: decanate, parohii \u0219i filiale, asocia\u021bii de credincio\u0219i, comunit\u0103\u021bi religioase, familii, grupuri, etc. Cu to\u021bii trebuie s\u0103 avem mereu ochii \u0219i inimile deschise, pentru a r\u0103spunde la chemarea Domnului \u00een situa\u021biile concrete ale vie\u021bii, ale misiunii sau ale slujirilor noastre \u00een Biseric\u0103. Cu aceast\u0103 responsabilitate \u0219i \u00eencredere p\u0103\u0219im pe un nou drum.<\/p>\n De aceea, Scrisoarea pastoral\u0103 din acest an dore\u0219te s\u0103 ofere \u0219i c\u00e2teva impulsuri momentului eclezial pe care \u00eel tr\u0103im: a fi o Biseric\u0103 sinodal\u0103. Papa Francisc ne aminte\u0219te c\u0103 a fi \u00een sinod \u201eeste cu adev\u0103rat cea mai frumoas\u0103 experien\u021b\u0103 pe care o tr\u0103im: s\u0103 fim parte a unui popor \u00een c\u0103l\u0103torie, care merge \u00een istorie, \u00eempreun\u0103 cu Domnul s\u0103u, care merge printre noi! Nu suntem izola\u021bi, nu umbl\u0103m singuri, ci facem parte din singura turm\u0103 a lui Cristos care merge \u00eempreun\u0103\u201d (Papa Francisc, Vizita pastoral\u0103 la Assisi, 4 octombrie 2013<\/em>).<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 lumin\u0103, drumul f\u0103cut \u00eempreun\u0103 \u00een Arhidieceza noastr\u0103 \u00een ultimii doi Ani Pastorali nu ar trebui s\u0103 fie uitat, aproape ca \u0219i cum ar fi un capitol \u00eenchis \u0219i ale c\u0103rui obiective au fost deja pe deplin atinse. Este o c\u0103l\u0103torie, care a \u00eenceput prin a porni \u00eempreun\u0103 spre \u00een\u021belegerea \u0219i tr\u0103irea liturgiei Bisericii \u0219i a sacramentelor, \u0219i sunt convins c\u0103 este un drum necesar pentru o Biseric\u0103 care dore\u0219te s\u0103 asculte de Duhul Sf\u00e2nt, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la chemarea lui Dumnezeu \u0219i pentru a face credibil mesajul evanghelic \u00een contextul unei lumi care se schimb\u0103 cu o vitez\u0103 surprinz\u0103toare.<\/em><\/p>\n \u00cen permanen\u021b\u0103 trebuie ne str\u0103duim s\u0103 schimb\u0103m sau s\u0103 adapt\u0103m metodele pastorale, s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m \u201enoul\u201d pe care Biserica, \u0219i chiar Conciliul Vatican II \u00eensu\u0219i, ni l-a propus. Ne este mai u\u0219or s\u0103 rupem cu trecutul, sau chiar uneori este riscant s\u0103 invoc\u0103m noul, dar nu putem r\u0103m\u00e2ne la atitudinea subliniat\u0103 de multe ori de Papa Francisc, \u201ea\u0219a s-a f\u0103cut \u00eentotdeauna \u0219i a\u0219a trebuie s\u0103 fie \u00een continuare\u201d.<\/p>\n Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, \u00eens\u0103, ne invit\u0103 s\u0103 privim \u00eenainte cu \u00eencredere, pentru c\u0103 Domnul este mereu cu noi \u0219i credem cu t\u0103rie acest lucru. \u00cen Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, atunci c\u00e2nd o voca\u021bie este comunicat\u0103 cuiva de c\u0103tre Dumnezeu, g\u0103sim aceast\u0103 expresie: \u201eDomnul este cu tine\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u0219i \u201eDomnul va fi mereu cu tine\u201d. Nu este doar o afirma\u021bie referitoare la prezent, ci \u0219i o promisiune pentru viitorul la care Dumnezeu \u00eensu\u0219i ne cheam\u0103. \u00a0De aceea nu trebuie s\u0103 ne descuraj\u0103m niciodat\u0103 din cauza drumului pe care ni se cere s\u0103-l facem \u00eempreun\u0103 \u0219i care, de multe ori, este dificil . Biserica noastr\u0103 local\u0103 are multe resurse umane \u0219i de credin\u021b\u0103 \u0219i este chemat\u0103 s\u0103 exprime mai mult\u0103 vivacitate, d\u0103ruire \u0219i angajare generoas\u0103, pentru a tr\u0103i \u0219i vesti Evanghelia.<\/p>\n \u00a0S\u0103-i mul\u021bumim Domnului pentru at\u00e2tea daruri \u0219i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 le apreciem a\u0219a cum se cuvine \u2013 \u00a0\u0219tiind c\u0103 mai este \u00eenc\u0103 mult loc pentru mai bine \u2013 \u00a0\u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219im tenta\u021bia comodit\u0103\u021bii, prejudec\u0103\u021bile, rezisten\u021ba \u0219i \u00eenchiderea \u00een fa\u021ba solicit\u0103rilor la care ne provoac\u0103 Noua Evanghelizare.<\/strong><\/p>\n La fel ca \u00eentreaga Biseric\u0103 Catolic\u0103, \u0219i Arhidieceza noastr\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 noilor provoc\u0103ri ale unei societ\u0103\u021bi pluraliste \u0219i din ce \u00een ce mai secularizate, care \u00ee\u0219i pune amprenta mai ales asupra genera\u021biilor tinere. Tr\u0103im \u00een mijlocul unui popor care se afirm\u0103 cre\u0219tin, dar care nu se inspir\u0103 din valorile cre\u0219tine, iar recurgerea la Biseric\u0103 este motivat\u0103 de multe ori de considerente de ordin tradi\u021bional sau social. \u00cen acest fel, Biserica risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 unul dintre posibilele ornamente care s\u0103 \u00eenfrumuse\u021beze celebrarea, nu motivul s\u0103rb\u0103torii \u00een sine; conturul Sacramentelor devine din ce \u00een ce mai important, nu Sacramentul \u00een sine, care este apoi uitat imediat dup\u0103 celebrare.<\/p>\n Adev\u0103ratul sens \u0219i scopul Sacramentelor este a tr\u0103i pentru Cristos \u0219i \u00een Cristos, \u00een Biseric\u0103. Dac\u0103 se pierde tr\u0103irea pentru El \u0219i cu El \u00een Trupul S\u0103u care este Biserica, ce devine Sacramentul euharistic? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu celelalte Sacramente ?<\/p>\n Ne confrunt\u0103m cu o capcan\u0103 foarte subtil\u0103, dar foarte p\u0103trunz\u0103toare a seculariz\u0103rii: aceasta poate duce nu at\u00e2t la contestarea sau respingerea deschis\u0103 a religiei \u0219i a riturilor sacramentale ale Bisericii, pe care oamenii continu\u0103 s\u0103 le cear\u0103, c\u00e2t mai ales la golirea de sens a acestora \u00een via\u021ba personal\u0103 \u0219i comunitar\u0103. Se doresc riturile \u0219i celebr\u0103rile unei Biserici la care, de fapt, nu se dore\u0219te s\u0103 se apar\u021bin\u0103 \u00een totalitate, \u0219i care de multe ori este refuzat\u0103, din cauza orient\u0103rilor morale \u0219i pastorale pe care ea le cere. \u0218tim foarte bine cum Isus \u0219i profe\u021bii au luptat cu \u00eend\u00e2rjire \u00eempotriva unei asemenea religii reduse la ritualuri \u0219i golite de via\u021b\u0103, dup\u0103 inima lui Dumnezeu.<\/p>\n Dac\u0103 vrem s\u0103 tr\u0103im via\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u00een toat\u0103 frumuse\u021bea \u0219i bog\u0103\u021bia ei, avem nevoie de formare \u0219i preg\u0103tire, de ascultarea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, care este Isus, \u0219i de \u201ea merge \u00eempreun\u0103\u201d \u00een celebrarea \u0219i tr\u0103irea corect\u0103 a liturgiei \u0219i a Sacramentelor.<\/p>\n \u00a0<\/strong>Catehismul Bisericii Catolice spune c\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u201e\u00eentreaga via\u021b\u0103 liturgic\u0103 a Bisericii graviteaz\u0103 \u00een jurul Jertfei euharistice \u0219i a sacramentelor\u201d (CBC n.1113<\/em>) \u0219i \u00a0c\u0103 \u201esacramentele sunt semne eficiente ale harului, instituite de Cristos \u0219i \u00eencredin\u021bate Bisericii, prin care ne este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 via\u021ba dumnezeiasc\u0103. Riturile vizibile sub care sunt celebrate sacramentele semnific\u0103 \u0219i realizeaz\u0103 harurile proprii fiec\u0103rui sacrament. Ele aduc rod \u00een cei care le primesc cu dispozi\u021biile cerute\u201d (CBC n.1131<\/em>).<\/p>\n Tot Catehismul afirm\u0103 c\u0103 \u201ecele \u0219apte sacramente ating toate etapele \u0219i momentele importante din via\u021ba cre\u0219tinului: ele dau na\u0219tere \u0219i cre\u0219tere, vindecare \u0219i misiune vie\u021bii de credin\u021b\u0103 a cre\u0219tinilor. \u00cen aceasta exist\u0103 o oarecare asem\u0103nare \u00eentre etapele vie\u021bii naturale \u0219i etapele vie\u021bii spirituale” (CBC n.1210<\/em>). Ele formeaz\u0103 un tot ordonat \u00een care Euharistia ocup\u0103 centrul, c\u0103ci ea \u00eel con\u021bine \u00eensu\u0219i Autorul sacramentelor (cf. CBC n.1211<\/em>).<\/p>\n Catehismul aminte\u0219te \u0219i de importan\u021ba catehezei pentru \u00een\u021belegerea sacramentelor: \u201eCine celebreaz\u0103? cum se celebreaz\u0103? c\u00e2nd se celebreaz\u0103? unde se celebreaz\u0103?\u201d (CBC n.1135<\/em>)<\/p>\n Pe parcursul acestui an pastoral ne vor \u00eenso\u021bi, a\u0219adar, Sacramentele de vindecare <\/strong>\u2013 Sacramentele Peniten\u021bei \u0219i ale Ungerii bolnavilor \u0219i Sacramentele de slujire a comuniunii <\/strong>\u2013 Sacramentele Preo\u021biei \u0219i ale C\u0103s\u0103toriei. <\/strong>Ele vor fi prezentate credincio\u0219ilor mai ales \u00een cele dou\u0103 perioade forte ale anului liturgic, Adventul \u0219i Postul Mare<\/strong>, dar expunerea lor se poate face \u0219i dincolo de aceste perioade liturgice.<\/p>\n Credincio\u0219ii \u0219tiu c\u0103 Sacramentele vin de la Cristos \u0219i nu pot fi \u00een\u021belese dec\u00e2t \u00een leg\u0103tur\u0103 cu El: El este cel care le-a instituit \u0219i ni le-a dat.\u00a0 Acest accent este, evident, \u00een deplin\u0103 continuitate cu ceea ce am reflectat \u00een Anul Pastoral dedicat Sacramentelor ini\u021bierii cre\u0219tine, c\u00e2nd am c\u0103utat s\u0103 aprofund\u0103m rela\u021bia noastr\u0103 personal\u0103 cu Cristos.<\/p>\n Sacramentele sunt continuarea, \u00een fiecare epoc\u0103, a semnelor \u0219i minunilor pe care Isus le-a f\u0103cut atunci c\u00e2nd a p\u0103\u0219it pe p\u0103m\u00e2nt, acum 2000 de ani. Toate Sacramentele sunt, ca s\u0103 spunem a\u0219a, bra\u021bele M\u00e2ntuitorului \u00eensu\u0219i, prin care El \u00ee\u0219i extinde ac\u021biunea dincolo de timp \u0219i spa\u021biu, pentru a da via\u021b\u0103, pentru a binecuv\u00e2nta, pentru a re\u00eennoi, pentru a vindeca \u0219i pentru a \u00eenmul\u021bi p\u00e2inea vie\u021bii.<\/p>\n Domnul nostru Isus Cristos, \u201emedicul sufletelor \u0219i al trupurilor noastre\u201d, cel care a iertat p\u0103catele paraliticului \u0219i a redat s\u0103n\u0103tatea trupului s\u0103u (cf. Mt 9,18<\/em>; Lc 5,17-26<\/em>), a vrut ca Biserica Sa s\u0103 continue, \u00een puterea Duhului Sf\u00e2nt, lucrarea sa de vindecare \u0219i m\u00e2ntuire, chiar \u0219i \u00een r\u00e2ndul propriilor membri.<\/p>\n C\u00e2nd vorbim despre actele m\u00e2ntuitoare ale lui Cristos, care au continuitate \u00een sacramente, nu trebuie s\u0103 le g\u00e2ndim sau s\u0103 le tr\u0103im ca pe ni\u0219te \u201eacte\u201d desprinse de Cristos, ci ca ac\u021biuni concrete, vii, legate de El. Cristos este cel care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een Sacramente, f\u0103r\u0103 a uita c\u0103 acest mod de a ac\u021biona, \u00eenso\u021bit de o serie \u00eentreag\u0103 de atitudini subiective – iubire, \u00een\u021belegere, compasiune, bl\u00e2nde\u021be \u2013 este \u00eencredin\u021bat Bisericii (\u201eBiserica este \u00een Cristos ca un sacrament, adic\u0103 semn \u0219i instrument al unirii intime cu Dumnezeu \u0219i al unit\u0103\u021bii \u00eentregului neam omenesc\u201d \u2013 LG n.1<\/em>), care trece prin m\u00e2inile omene\u0219ti ale slujitorilor Sacramentului. Dorin\u021ba \u0219i nevoia de m\u00e2ntuire a celor care se apropie de Sacramentele de vindecare, de exemplu, \u00a0nu poate fi o repetare ritual\u0103 a unor acte, sau o dorin\u021b\u0103 slab\u0103 de a fi vindecat, dar trebuie s\u0103 fie o dorin\u021b\u0103 puternic\u0103 exprimat\u0103 din profunzimea fiin\u021bei prin credin\u021b\u0103, care s\u0103 merite cuv\u00e2ntul eficace al Cristos, care vine \u00eentotdeauna \u00een \u00eent\u00e2mpinarea necesit\u0103\u021bilor noastre, dar adesea pe m\u0103sura adev\u0103rului \u0219i a seriozit\u0103\u021bii dorin\u021belor noastre (cf. B. H\u00e4ring, La dimensione terapeutica della liturgia,<\/em> Padova, 1994).<\/p>\n a. Dimensiunea de vindecare a Sacramentului Peniten\u021bei sau a Reconcilierii<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em>Deja \u00een numele Sacramentului – Sacramentul convertirii, al peniten\u021bei, al spovezii sau al m\u0103rturisirii, al iert\u0103rii, al reconcilierii – este posibil s\u0103 se disting\u0103 anumite dimensiuni caracteristice vindec\u0103rii spiritului (sufletului): pare un paradox, dar m\u0103rturisirea p\u0103catelor se transform\u0103 la fiecare celebrare a spovezii \u0219i \u00eentr-o m\u0103rturisire de laud\u0103 a sfin\u021beniei \u0219i a milostivirii lui Dumnezeu, care ofer\u0103 iertarea p\u0103catelor, vindecarea sufleteasc\u0103, devenind un semn \u0219i al unei r\u0103ni vindecate, al unei reconcilieri care a avut loc \u00een sacrament (cf. CBC n. 1424<\/em>).<\/p>\n Catehismul Bisericii subliniaz\u0103 situa\u021bia persoanei umane \u00een fa\u021ba p\u0103catului, eviden\u021biind realismul bolilor inimii \u0219i ale min\u021bii care trebuie s\u0103 primeasc\u0103 lumin\u0103 \u0219i vindecare: \u201eVia\u021ba nou\u0103 primit\u0103 \u00een ini\u021bierea cre\u0219tin\u0103 n-a suprimat fragilitatea \u0219i sl\u0103biciunea<\/p>\n naturii umane, nici \u00eenclina\u021bia spre p\u0103cat, pe care tradi\u021bia o nume\u0219te concupiscen\u021b\u0103, care r\u0103m\u00e2ne \u00een cei boteza\u021bi pentru ca ei s\u0103-\u0219i dea seama de ce sunt \u00een stare \u00een lupta vie\u021bii cre\u0219tine, ajuta\u021bi de harul lui Cristos. Aceast\u0103 lupt\u0103 este cea a convertirii \u00een vederea sfin\u021beniei \u0219i a vie\u021bii ve\u0219nice la care Domnul ne\u00eencetat ne cheam\u0103\u201d (CBC n.1426<\/em>).<\/p>\n Sacramentul Poc\u0103in\u021bei \u00eendepline\u0219te aceast\u0103 condi\u021bie, prin actele penitentului care se<\/p>\n pune pe calea convertirii cu ajutorul harului sacramentului. \u201eVindecarea\u201d devine concret\u0103 atunci c\u00e2nd se face referire la subiectivitatea care vibreaz\u0103 \u00een sentimentele umane, atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te de peniten\u021ba interioar\u0103 \u0219i de convertirea inimii: o reorientare radical\u0103 a vie\u021bii, o convertire la Dumnezeu cu toat\u0103 fiin\u021ba.<\/p>\n Cum s\u0103 manifest\u0103m sensul terapeutic al acestui Sacrament? Va fi necesar\u0103 o preg\u0103tire spiritual\u0103 intens\u0103 a confesorului, dar \u0219i o ascultare care nu se improvizeaz\u0103, ci se \u00eenva\u021b\u0103 ca o art\u0103: o art\u0103 cu capacitate de dialog \u0219i sensibilitate la rela\u021biile umane, pentru a recunoa\u0219te anumite mecanisme psihologice care favorizeaz\u0103 accesul la con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 a peniten\u021bilor.<\/p>\n Perioada de boal\u0103 \u201esufleteasc\u0103\u201d este starea de p\u0103cat, iar diagnosticarea tipologiilor de \u201eboli suflete\u0219ti\u201d se face \u00een momentul examin\u0103rii con\u0219tiin\u021bei \u0219i al propriei existen\u021be, \u00eenso\u021bit adesea de o dorin\u021b\u0103 profund\u0103 de reconciliere cu sine, cu al\u021bii \u0219i cu Dumnezeu.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd Biserica celebreaz\u0103 Sacramentul Peniten\u021bei, devine un \u201elaborator\u201d, un adev\u0103rat \u201edispensar spiritual\u201d, \u201eun mijloc de sc\u0103pare de p\u0103cat \u0219i nu de judecat\u0103, ca un loc al iert\u0103rii p\u0103catelor \u0219i nu al pedepsei spirituale\u201d (Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, In Gen. Hom. 1, 1: PG 53, 22<\/em>). \u00a0Mai recent, Papa Francisc a folosit expresia \u201eBiserica \u2013 spital de campanie\u201d: \u201elucrul de care Biserica are nevoie mai mult ast\u0103zi este capacitatea de a \u00eengriji r\u0103nile \u015fi de a \u00eenc\u0103lzi inima credincio\u0219ilor\u201d (Interviu cu Papa Francisc, <\/em>de Pr. Antonio Spadaro, 19 august 2013).<\/p>\n Aceasta este misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 de Cristos Bisericii sale, pe care o exercit\u0103 prin Sacramente, care \u00ee\u0219i extinde activitatea \u201eterapeutic\u0103\u201d la toate anotimpurile vie\u021bii umane, prin riturile sacramentale pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului.<\/p>\n Sacramentul Peniten\u021bei este antidotul pentru fragilitatea uman\u0103 \u0219i pentru r\u0103nile provocate de p\u0103cat.<\/p>\n b. Dimensiunea vindec\u0103toare a Sacramentului Ungerii bolnavilor<\/em><\/strong><\/p>\n Sacramentul Ungerii bolnavilor manifest\u0103 cel mai clar scopul s\u0103u terapeutic. \u00cen\u00a0modul \u00een care Biserica celebreaz\u0103 sacramentul, nu este vorba de o juxtapunere \u00eentre liturgie \u0219i terapie, ci de o adev\u0103rat\u0103 liturgie care se prezint\u0103, \u00een sine, ca terapie.<\/p>\n Deja de la \u00eenceputurile Bisericii este cunoscut un ritual special pentru bolnavi, baz\u00e2ndu-se pe un text din Scrisoarea Sf\u00e2ntului Iacob: \u201e<\/em>Este cineva dintre voi bolnav? S\u0103-i cheme pe preo\u021bii Bisericii \u015fi ei s\u0103 se roage pentru el, ung\u00e2ndu-l cu untdelemn \u00een numele Domnului! Iar rug\u0103ciunea f\u0103cut\u0103 cu credin\u021b\u0103 \u00eel va m\u00e2ntui pe cel bolnav \u015fi Domnul \u00eel va ridica, iar dac\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u0219it p\u0103cate, i se vor ierta\u201d (5,14-15<\/em>).<\/p>\n Conceptul de m\u00e2ntuire este dens \u00een semnifica\u021bii, deoarece exprim\u0103 restaurarea integrit\u0103\u021bii persoanei. M\u00e2ntuirea se identific\u0103 cu vindecarea total\u0103 a omului, iar persoana bolnavului, \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii biserice\u0219ti constituie o dovad\u0103 solid\u0103 c\u0103 \u201e<\/em>via\u021ba muritoare a fiin\u021belor umane trebuie r\u0103scump\u0103rat\u0103 prin misterul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Cristos” (Ritualul Ungerii bolnavilor, n.3<\/em>).<\/p>\n Este o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 comun\u0103 c\u0103 \u00een toate interven\u021biile divine asupra omului, primul rod este \u00een ordinea purific\u0103rii de p\u0103cat. Pe de alt\u0103 parte, a\u0219a cum afirm\u0103 Ritualul Ungerii bolnavilor, \u201eboala este str\u00e2ns legat\u0103 de realitatea p\u0103catului \u0219i nu at\u00e2t de mult de gre\u0219elile personale” (Introducere, nr. 2<\/em>). Din acest motiv, \u0219i acest Sacrament trebuie s\u0103 fie primit \u00een harul lui Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen limbajul biblic \u0219i teologic, purificarea \u00eenseamn\u0103 multe lucruri, cum ar fi iertarea\u00a0\u0219i isp\u0103\u0219irea p\u0103catelor, conformarea vie\u021bii cu cerin\u021bele legii lui Dumnezeu sau cu cele ale harului.<\/p>\n Sacramentul Ungerii bolnavilor \u00eel completeaz\u0103 pe cel al Peniten\u021bei, des\u0103v\u00e2r\u0219ind\u00a0efectele sale de isp\u0103\u0219ire a vinov\u0103\u021biei \u0219i de re\u00eennoire total\u0103 a persoanei. Astfel, iertarea \u0219i purificarea p\u0103catelor, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 situa\u021bia bolnavului \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, restabile\u0219te \u0219i o unire mai profund\u0103 cu El, cre\u00e2nd astfel condi\u021biile cele mai adev\u0103rate \u0219i mai valabile pentru o u\u0219urare, care s\u0103 permit\u0103 combaterea eficient\u0103 a bolii, al\u0103turi de a face din boala \u00eens\u0103\u0219i o situa\u021bie \u0219i o experien\u021b\u0103 m\u00e2ntuitoare. Astfel, Sacramentul \u00eel face pe om mai puternic \u00een fa\u021ba bolii \u0219i a mor\u021bii. Este o participare la puterea \u00eenvierii M\u00e2ntuitorului Cristos, o putere care se manifest\u0103 at\u00e2t \u00een vindec\u0103ri, c\u00e2t \u0219i \u00een preg\u0103tirea pentru moarte.<\/p>\n c. Sacramentele \u00een slujba comuniunii \u0219i a misiunii<\/strong> <\/em><\/p>\n \u00cen timp ce Botezul, Mirul \u0219i Euharistia sunt Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine \u0219i fundamenteaz\u0103 voca\u021bia comun\u0103 a tuturor ucenicilor lui Cristos, o voca\u021bie la sfin\u021benie \u0219i la misiunea de evanghelizare a lumii, conferind harurile necesare pentru a tr\u0103i conform Duhului \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 de pelerini \u00een drumul lor spre patria cereasc\u0103, alte dou\u0103 sacramente, Preo\u021bia \u0219i C\u0103s\u0103toria<\/strong>, sunt r\u00e2nduite pentru m\u00e2ntuirea altora. Ele contribuie \u0219i la m\u00e2ntuirea personal\u0103, tocmai prin slujirea celorlal\u021bi. Aceste dou\u0103 Sacramente confer\u0103 o misiune special\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u0219i servesc la edificarea poporului lui Dumnezeu. \u00cen aceste sacramente, cei care au fost deja consacra\u021bi prin Botez \u0219i Mir pentru preo\u021bia comun\u0103 a tuturor credincio\u0219ilor (cf. LG 10<\/em>), pot primi consacr\u0103ri speciale.<\/p>\n Cei care primesc Sacramentul Preo\u021biei sunt consacra\u021bi pentru a fi <\/em>\u201epu\u0219i, \u00een numele lui Cristos, s\u0103 p\u0103storeasc\u0103 Biserica cu ajutorul cuv\u00e2ntului \u0219i a harului lui Dumnezeu\u201d (LG 11<\/em>). La r\u00e2ndul lor, \u00ab\u0219i so\u021bii cre\u0219tini sunt \u00eent\u0103ri\u021bi. \u0218i am putea spune c\u0103 sunt consacra\u021bi printr-un sacrament special pentru \u00eendatoririle \u0219i demnitatea st\u0103rii lor\u00bb (GS 48<\/em>)\u201d (CBC nn.1533-1535<\/em>).<\/p>\n A\u0219a cum aminte\u0219te Sf\u00e2ntul Paul, scriind comunit\u0103\u021bii din Corint, Biserica unic\u0103 \u00ee\u0219i<\/p>\n \u00eendepline\u0219te misiunea cu aportul diverselor slujiri, \u00een func\u021bie de voca\u021bia la care o cheam\u0103 Domnul: \u201eExist\u0103 diferite daruri, dar este acela\u0219i Duh. Sunt diferite slujiri, dar este acela\u0219i Domn. Sunt diferite lucr\u0103ri, dar este acela\u0219i Dumnezeu care lucreaz\u0103 toate \u00een to\u0163i. Fiec\u0103ruia \u00eei este dat\u0103 manifestarea Duhului spre binele comun\u201d (1 Cor 12,4-7<\/em>).<\/p>\n Unii dintre credincio\u0219i sunt chema\u021bi s\u0103 presteze servicii stabile \u0219i recunoscute public \u00een Biseric\u0103, numite slujiri. Unele dintre aceste slujiri \u2013 episcopal\u0103, prezbiteral\u0103 \u0219i diaconal\u0103 \u2013 constituie un corp eclezial, la care cineva ia parte printr-o consacrare special\u0103 (hirotonire), \u0219i care, printr-un dar special al Duhului Sf\u00e2nt, \u00eel face capabil s\u0103 exercite o putere sacr\u0103 \u00een numele \u0219i cu autoritatea lui Cristos \u00een slujba poporului lui Dumnezeu. (cf. Compendiul Catehismului Bisericii Catolice<\/em>, nr. 323). Pentru aceasta, Cristos a instituit Sacramentul Preo\u021biei. \u201ePreo\u021bia este sacramentul prin care misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 de Cristos apostolilor s\u0103i continu\u0103 s\u0103 fie exercitat\u0103 \u00een Biseric\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacurilor. Este, prin urmare, Sacramentul slujirii apostolice. Ea implic\u0103 trei grade: episcopatul, preo\u021bia propriu-zis\u0103 \u0219i diaconatul\u201d (CBC n. 1536<\/em>).<\/p>\n Preo\u021bia, \u00een virtutea unui har special, \u00eel configureaz\u0103 cu Cristos pe cel chemat la aceast\u0103 misiune, devenind un \u201ealt Cristos\u201d \u0219i \u00eei d\u0103 posibilitatea de a ac\u021biona \u00een numele s\u0103u. \u201eMini\u0219trii\u201d (preo\u021bii) hirotoni\u021bi sunt pu\u0219i \u00een\u00a0 slujba poporului lui Dumnezeu. Aceast\u0103 slujire se manifest\u0103 prin predicarea Evangheliei, prin celebrarea cultului divin, adic\u0103 prin celebrarea Euharistiei \u0219i a altor sacramente, precum \u0219i prin guvernarea pastoral\u0103. \u201eSacramentul C\u0103s\u0103toriei semnific\u0103 unirea dintre Cristos \u0219i Biseric\u0103. El d\u0103ruie\u0219te so\u021bilor harul de a se iubi cu iubirea cu care Cristos \u0219i-a iubit Biserica; harul sacramentului des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te astfel iubirea uman\u0103 a so\u021bilor, le consolideaz\u0103 unitatea indisolubil\u0103 \u0219i \u00eei sfin\u021be\u0219te pe calea vie\u021bii ve\u0219nice\u201d (CBC n.1661<\/em>).<\/p>\n Pentru vitalitatea comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine \u2013 \u0219i, evident, a societ\u0103\u021bii civile \u00eense\u0219i \u2013 \u00a0Sacramentul C\u0103s\u0103toriei este de mare importan\u021b\u0103.<\/p>\n C\u0103s\u0103toria este o realitate natural\u0103, ridicat\u0103 la demnitatea de sacrament: \u201eLeg\u0103m\u00e2ntul c\u0103s\u0103toriei, prin care un b\u0103rbat \u0219i o femeie formeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 o comunitate pe via\u021b\u0103, r\u00e2nduit prin \u00eens\u0103\u0219i natura sa spre binele so\u021bilor, precum \u0219i spre na\u0219terea \u0219i educarea copiilor, a fost ridicat de Cristos Domnul, printre cei boteza\u021bi, la demnitatea de sacrament\u201d (CBC n.1601; CIC, can. 1055, \u00a7 1)<\/em>.<\/p>\n \u00centr-o perioad\u0103 de criz\u0103 a conceptului de c\u0103s\u0103torie \u0219i familie, Biserica continu\u0103 s\u0103 proclame cu \u00eencredere planul lui Dumnezeu pentru familie, pe care Isus Cristos a readus-o la origini. Exorta\u021bia Apostolic\u0103 despre c\u0103s\u0103torie, \u201eAmoris laetitia\u201d (19 martie 2016) a Papei Francisc a relansat pastorala familiei, ar\u0103t\u00e2nd, \u00een primul r\u00e2nd, frumuse\u021bea acesteia \u00een planul lui Dumnezeu, dar consider\u00e2nd \u0219i situa\u021biile cele mai dificile \u00een care se afl\u0103 ast\u0103zi c\u0103s\u0103toria cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n \u00a0Liturgia c\u0103s\u0103toriei aduce o contribu\u021bie notabil\u0103 la redescoperirea acestui \u201emare mister\u201d (cf. Ef 5,31-32<\/em>), care face din dou\u0103 persoane – un b\u0103rbat \u0219i o femeie – expresia unirii dintre Cristos \u0219i Biseric\u0103, \u0219i care prin comuniunea lor de via\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 cu copiii lor, cap\u0103t\u0103 tr\u0103s\u0103turile unei adev\u0103rate \u201ebiserici domestice\u201d.<\/p>\n \u00cen cadrul planului trienal despre Liturgie \u0219i Sacramente<\/em> am inten\u021bional s\u0103 readucem \u00een prim plan importan\u021ba \u0219i frumuse\u021bea cultului pe care \u00eel celebr\u0103m cu ajutorul lor.<\/p>\n Vorbind despre liturgie \u0219i, prin urmare, despre sacramente, Conciliul Vatican II recunoa\u0219te c\u0103 aceasta este \u201eculmea \u0219i izvorul\u201d \u00eentregii vie\u021bi cre\u0219tine (SC 10<\/em>). Celebrarea sacramentelor este cu siguran\u021b\u0103 punctul culminant al unei vie\u021bi de credin\u021b\u0103 \u0219i al \u00eentregii activit\u0103\u021bi pastorale, dar cu toate acestea, ele reprezint\u0103 doar un izvor \u0219i un punct de plecare.<\/p>\n Botezul este celebrat o singur\u0103 dat\u0103 \u00een via\u021ba unui cre\u0219tin, dar cei boteza\u021bi sunt chema\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mereu ca fii \u0219i fiice ale lui Dumnezeu \u0219i membri ai Bisericii.<\/p>\n Fiecare dintre Euharistiile noastre se \u00eencheie cu o trimitere: \u201eMerge\u021bi \u00een pacea lui Cristos\u201d. Cu alte cuvinte, trebuie s\u0103 tr\u0103im ceea ce tocmai am celebrat.<\/p>\n C\u0103s\u0103toria cre\u0219tin\u0103 nu este doar o problem\u0103 de celebrare, \u00een care doar petrecerea este important\u0103; dimpotriv\u0103, \u00een via\u021ba de zi cu zi, prin gesturi, atitudini \u0219i cuvinte, so\u021bii trebuie s\u0103 repete \u201eda\u201d-ul lor sacramental.<\/p>\n Toate Sacramentele sunt puncte de plecare pentru a duce o via\u021b\u0103 tot mai cre\u0219tin\u0103. Sacramentele sunt autentic \u0219i adev\u0103rat tr\u0103ite dac\u0103 duc la consecin\u021be \u00een via\u021ba de zi cu zi. Acestea sunt ac\u021biuni sau celebr\u0103ri rituale la un moment dat \u0219i \u00eentr-un loc anume, dar semnifica\u021bia \u0219i efectele lor nu se limiteaz\u0103 doar la momentul celebr\u0103rii lor.<\/p>\n Sacramentele trebuie s\u0103 marcheze, sau ar trebui s\u0103 o fac\u0103, \u0219i s\u0103 transforme modul de g\u00e2ndire \u0219i de via\u021b\u0103\u00a0 a cre\u0219tinilor. Cre\u0219tinul care prime\u0219te sacramentele este chemat s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 \u201esacramental\u0103\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i darurile primite \u00een celebrarea lor.<\/p>\n Biserica este responsabil\u0103 pentru respectul datorat sacramentelor. Ea reglementeaz\u0103 prin legi celebrarea lor corect\u0103 \u0219i primirea lor adecvat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie ap\u0103rat respectul datorat acestor daruri sacre \u0219i binele credincio\u0219ilor.<\/p>\n Dar celebrarea Sacramentelor necesit\u0103 mult mai mult dec\u00e2t respectarea cerin\u021belor elementare de validitate \u0219i liceitate. Fiecare liturgie sacramental\u0103 trebuie s\u0103 fie celebrat\u0103 pe deplin ca act de cult: de aceea, slujitorii altarelor trebuie s\u0103 fie aten\u021bi ca \u00een ac\u021biunea liturgic\u0103 s\u0103 fie respectate nu numai legile celebr\u0103rii valide \u0219i licite, ci \u0219i ca s\u0103 participe credincio\u0219ii la ea \u00een mod con\u0219tient, activ \u0219i rodnic (cf. SC 11<\/em>).<\/p>\n Celebrarea gr\u0103bit\u0103 \u0219i mecanic\u0103 a Sacramentelor se reduce la celebrarea a unui ritual gol. care nu poate fi numit\u0103 celebrare. \u00cen celebrarea tuturor Sacramentelor, Liturgia celebreaz\u0103 \u0219i proclam\u0103 moartea \u0219i \u00eenvierea lui Cristos; Biserica dore\u0219te ca credincio\u0219ii s\u0103 ia parte la ea \u201e\u00een mod con\u0219tient, activ \u0219i cu folos spiritual\u201d. Ea afirm\u0103 c\u0103 natura liturghiei cere o participare deplin\u0103, con\u0219tient\u0103 \u0219i activ\u0103 (cf. SC 14).<\/em><\/p>\n Fiecare Sacrament aminte\u0219te de Misterul pascal prin care Cristos ne-a ob\u021binut r\u0103scump\u0103rarea; fiecare Sacrament simbolizeaz\u0103 un har pe care El \u00eel acord\u0103 acum, \u00een momentul celebr\u0103rii lor.<\/p>\n \u00cenchei Scrisoarea pastoral\u0103, invit\u00e2ndu-v\u0103 pe to\u021bi s\u0103 accepta\u021bi cu spirit de credin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 pune\u021bi \u00een practic\u0103 orient\u0103rile pastorale ale Magisteriului Bisericii, pe care le ve\u021bi expune \u0219i credincio\u0219ilor \u00een cadrul catehezelor despre Sacramentele de vindecare \u0219i ale slujirii comuniunii \u00een timpul Adventului \u0219i Postului Mare.<\/p>\n \u00cencredin\u021b\u0103m rodnicia noului An Pastoral \u0219i Sfintei Fecioare, Regina Preasf\u00e2ntului Rozariu, \u00een s\u0103rb\u0103toarea c\u0103reia public aceast\u0103 Scrisoare pastoral\u0103.<\/p>\n Domnul s\u0103 v\u0103 binecuv\u00e2nteze, s\u0103 v\u0103 \u00eencurajeze \u0219i s\u0103 ne \u00eenso\u021beasc\u0103 cu Duhul S\u0103u!<\/p>\n \u00cen numele meu \u0219i al Episcopului nostru auxiliar Cornel, v\u0103 adresez tuturor salutul nostru p\u0103rintesc, \u0219i v\u0103 \u00eenso\u021bim cu binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103 pentru o slujire pastoral\u0103 c\u00e2t mai rodnic\u0103.<\/p>\n Bucure\u0219ti, 7 octombrie 2022, \u00a0<\/em>+ Aurel Perc\u0103 Hits: 594<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" SCRISOARE PASTORAL\u0102 Anul Pastoral 2022-2023 Dragi confra\u021bi preo\u021bi, Iubi\u021bi fra\u021bi \u0219i surori \u00een Cristos, Pacea Domnului nostru Isus Cristos s\u0103 fie cu voi to\u021bi! Cu acest salut m\u0103 adresez c\u0103tre tot poporul lui Dumnezeu din Arhidieceza noastr\u0103, pentru a v\u0103 oferi aceast\u0103 Scrisoare pastoral\u0103, care reprezint\u0103 un ghid pentru noul An pastoral, inaugurat la 15 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":30886,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30882"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30882"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30882\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30895,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30882\/revisions\/30895"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30886"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}1. Un An Pastoral sub semnul Sinodului<\/strong><\/h4>\n
2. \u00cen noul An Pastoral cu Sacramentele vindec\u0103rii \u0219i de slujire a comuniunii <\/strong><\/h4>\n
\n
\n
\n\u00a0<\/em><\/p>\n\n
\n
<\/h2>\n
Cucernici P\u0103rin\u021bi,<\/strong><\/h3>\n
Iubi\u021bi fra\u021bi \u0219i surori \u00een Cristos,<\/strong><\/h3>\n
\nS\u0103rb\u0103toarea Sfintei Fecioare Maria,
\nRegina Preasf\u00e2ntului Rozariu.<\/em><\/p>\n
\n<\/em>Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti<\/em><\/p>\n