1.<\/b> Amintirea celei de-a cincizecea anivers\u0103ri a scrisorii apostolice \u00een form\u0103 de “Motu Proprio” Ministeria quaedam<\/i> a Sf\u00e2ntului Paul al VI-lea [AAS<\/i> 64 (1972) 529-534] ne ofer\u0103 oportunitatea de a reflecta din nou asupra temei slujirilor. \u00cen contextul rodnic, dar nelipsit de tensiuni care a urmat dup\u0103 Conciliul al II-lea din Vatican, acest document a oferit Bisericii o reflec\u0163ie semnificativ\u0103 care nu a avut singurul rezultat de a re\u00eennoi disciplina referitoare la prima tonsur\u0103, la ordinele minore \u015fi la subdiaconat \u00een Biserica latin\u0103 – a\u015fa cum este declarat \u00een titlu – ci a oferit Bisericii o perspectiv\u0103 important\u0103 care a avut for\u0163a de a inspira dezvolt\u0103ri ulterioare.<\/p>\n
2.<\/b> \u00cen lumina acelei alegeri \u015fi a motivelor care au sus\u0163inut-o trebuie \u00een\u0163elese cele dou\u0103 recente scrisori apostolice \u00een form\u0103 de “Motu Proprio” cu care am intervenit asupra temei slujirilor instituite. Prima, Spiritus Domini<\/i>, din 10 ianuarie 2021, a modificat can. 230 \u00a7 1 din Codul de Drept Canonic cu privire la accesul persoanelor de sex feminin la slujirea instituit\u0103 a lectoratului \u015fi acolitatului. A doua, Antiquum ministerium<\/i>, din 10 mai 2021, a instituit slujirea de catehet. Aceste dou\u0103 interven\u0163ii nu trebuie s\u0103 fie interpretate ca o dep\u0103\u015fire a doctrinei precedente, ci ca o dezvoltare ulterioar\u0103 f\u0103cut\u0103 posibil\u0103 pentru c\u0103 este \u00eentemeiat\u0103 pe acelea\u015fi principii – coerente cu reflec\u0163ia Conciliului Vatican II – care au inspirat Ministeria quaedam<\/i>. Cel mai bun mod pentru a celebra aniversarea semnificativ\u0103 de ast\u0103zi este tocmai acela de a continua s\u0103 aprofund\u0103m reflec\u0163ia despre slujiri pe care a \u00eenceput-o Sf\u00e2ntul Paul al VI-lea.<\/p>\n
3.<\/b> Tema este de importan\u0163\u0103 fundamental\u0103 pentru via\u0163a Bisericii: de fapt, nu exist\u0103 comunitate cre\u015ftin\u0103 care s\u0103 nu exprime slujiri. Scrisorile pauline, \u015fi nu numai ele, m\u0103rturisesc asta pe larg. Atunci c\u00e2nd – pentru a lua un exemplu dintre multele posibile – apostolul Paul se adreseaz\u0103 Bisericii care este \u00een Corint, imaginea pe care o schi\u0163eaz\u0103 cuvintele sale este aceea a unei comunit\u0103\u0163i bogate \u00een carisme (1Cor<\/i> 12,4), \u00een slujiri (1Cor<\/i> 12,5), \u00een activit\u0103\u0163i (1Cor<\/i> 12,6), \u00een manifest\u0103ri (1Cor<\/i> 12,7) \u015fi \u00een daruri ale Duhului (1Cor<\/i> 14,1.12.37). Varietatea termenilor folosi\u0163i descrie o ministerialitate r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, care se organizeaz\u0103 pe baza a dou\u0103 fundamente sigure: la originea fiec\u0103rei slujiri este mereu Dumnezeu care cu Duhul s\u0103u Sf\u00e2nt lucreaz\u0103 totul \u00een to\u0163i (cf. 1Cor<\/i> 12,4-6); finalitatea fiec\u0103rei slujiri este mereu binele comun (cf. 1Cor<\/i> 12,7), edificarea comunit\u0103\u0163ii (cf. 1Cor<\/i> 14,12). Fiecare slujire este o chemare a lui Dumnezeu pentru binele comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
4.<\/b> Aceste dou\u0103 fundamente permit comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine s\u0103 organizeze varietatea slujirilor pe care Duhul le treze\u015fte \u00een raport cu situa\u0163ia concret\u0103 \u00een care ea tr\u0103ie\u015fte. Aceast\u0103 organizare nu este un fapt pur func\u0163ional ci este, mai degrab\u0103, un discern\u0103m\u00e2nt comunitar atent, \u00een ascultarea a ceea ce Duhul sugereaz\u0103 Bisericii, \u00eentr-un loc concret \u015fi \u00een momentul prezent al vie\u0163ii sale. Avem exemple iluminante ale acestui discern\u0103m\u00e2nt \u00een Faptele Apostolilor<\/i>, chiar cu privire la structuri ministeriale, adic\u0103 grupul celor doisprezece, trebuind s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de \u00eenlocuirea lui Iuda (Fap<\/i> 1,15-26), \u015fi cel al celor \u015fapte, trebuind s\u0103 rezolve o tensiune comunitar\u0103 care s-a creat (Fap<\/i> 6,1-6). Fiecare structur\u0103 ministerial\u0103 care se na\u015fte din acest discern\u0103m\u00e2nt este dinamic\u0103, vie, flexibil\u0103 ca ac\u0163iunea Duhului: \u00een ea trebuie s\u0103 se \u00eenr\u0103d\u0103cineze tot mai profund pentru a nu risca \u00eenc\u00e2t dinamismul s\u0103 devin\u0103 confuzie, vivacitatea s\u0103 se reduc\u0103 la improviza\u0163ie extemporal\u0103, flexibilitatea s\u0103 se transforme \u00een adapt\u0103ri arbitrare \u015fi ideologice.<\/p>\n
5.<\/b> Sf\u00e2ntul Paul al VI-lea, aplic\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile conciliare, a f\u0103cut \u00een Ministeria quaedam<\/i> un adev\u0103rat discern\u0103m\u00e2nt \u015fi a indicat direc\u0163ia pentru a putea continua drumul. De fapt, primind instan\u0163ele multor p\u0103rin\u0163i conciliari, a revizuit practica aflat\u0103 \u00een vigoare adapt\u00e2nd-o la exigen\u0163ele acelui moment \u015fi a recunoscut Conferin\u0163elor Episcopale posibilitatea de a cere Scaunului Apostolic instituirea acelor slujiri considerate necesare sau foarte utile \u00een regiunile lor. \u015ei rug\u0103ciunea de hirotonire a episcopului, \u00een partea mijlocirilor, indic\u0103 printre \u00eendatoririle sale principale, aceea de a organiza slujirile: “… s\u0103 dispun\u0103 slujirile Bisericii dup\u0103 voin\u0163a ta…” (Pontificale Romanum, De Ordinatione Episcopi, Presbyterorum et Diaconorum<\/i>, Editio typica altera, nr. 47, pag. 25: \u00ab… ut distribuat munera secundum pr\u00e6ceptum tuum…\u00bb).<\/p>\n
6.<\/b> Principiile amintite mai sus, bine \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een Evanghelie \u015fi inserate \u00een contextul mai amplu al ecleziologiei Conciliului Vatican II, sunt fundamentul comun care permite s\u0103 se g\u0103seasc\u0103, stimula\u0163i de ascultarea concrete\u0163ii vie\u0163ii comunit\u0103\u0163ilor ecleziale, care sunt slujirile care edific\u0103 Biserica aici \u015fi acum. Ecleziologia de comuniune, sacramentalitatea Bisericii, complementaritatea preo\u0163iei comune \u015fi a preo\u0163iei ministeriale, vizibilitatea liturgic\u0103 a fiec\u0103rei slujiri sunt principiile doctrinale care, animate de ac\u0163iunea Duhului, fac armonioas\u0103 varietatea slujirilor.<\/p>\n
7.<\/b> Dac\u0103 Biserica este trupul lui Cristos, toat\u0103 slujirea (ministerium<\/i>) cuv\u00e2ntului \u00eentrupat trebuie s\u0103 impregneze membrele sale, fiecare dintre ele – din cauza unicit\u0103\u0163ii sale care r\u0103spunde la o chemare personal\u0103 a lui Dumnezeu – manifest\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a fe\u0163ei lui Cristos slujitor: armonia ac\u0163iunii lor arat\u0103 lumii frumuse\u0163ea lui care “nu a venit ca s\u0103 fie slujit, ci ca s\u0103 slujeasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi dea via\u0163a ca r\u0103scump\u0103rare pentru mul\u0163i” (Mc<\/i> 10,45). Rug\u0103ciunea de hirotonire a diaconilor are o expresie semnificativ\u0103 pentru a descrie varietatea \u00een unitate: “Prin lucrarea Duhului Sf\u00e2nt tu ai format Biserica, trupul lui Cristos, variat\u0103 \u015fi multipl\u0103 \u00een carismele sale, articulat\u0103 \u015fi compact\u0103 \u00een membrele sale…” (Pontificale Romanum, De Ordinatione Episcopi, Presbyterorum et Diaconorum<\/i>, Editio typica altera, nr. 207, pag. 121: \u00abCuius corpus, Ecclesiam tuam, c\u00e6lestium gratiarum varietate distinctam suorumque conexam distinctione membrorum, compage mirabili per Spiritum Sanctum unitam…\u00bb).<\/p>\n
8.<\/b> Problema slujirilor baptismale atinge diferite aspecte care desigur trebuie luate \u00een considerare: terminologia folosit\u0103 pentru a indica slujirile, fundamentul lor doctrinal, aspectele juridice, diferen\u0163ele \u015fi rela\u0163iile \u00eentre fiecare dintre slujiri, valoarea lor voca\u0163ional\u0103, parcursurile formative, evenimentul instituitor care abiliteaz\u0103 la exercitarea unei slujiri, dimensiunea liturgic\u0103 a fiec\u0103rei slujiri. Chiar \u015fi numai din aceast\u0103 list\u0103 sumar\u0103, ne d\u0103m seama de complexitatea temei. Desigur trebuie continuat s\u0103 se aprofundeze reflec\u0163ia despre toate aceste nuclee tematice: totu\u015fi, dac\u0103 ar trebui s\u0103 pretindem c\u0103 le definim \u015fi c\u0103 le rezolv\u0103m pentru a putea tr\u0103i dup\u0103 aceea ministerialitatea, foarte probabil nu vom reu\u015fi s\u0103 mergem prea departe. A\u015fa cum am amintit \u00een Evangelii gaudium<\/i> (nr. 231-233) realitatea este superioar\u0103 ideii<\/i> \u015fi “\u00eentre cele dou\u0103 trebuie s\u0103 se instaureze un dialog constant, evit\u00e2nd ca ideea s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 se separeu de realitate” (nr. 231).<\/p>\n
\u015ei cel\u0103lalt principiu pe care l-am amintit, de\u015fi \u00een alt context, \u00een Evangelii gaudium<\/i> (nr. 222), ne poate fi de ajutor: timpul este superior spa\u0163iului<\/i>. Mai mult dec\u00e2t obsesia rezultatelor imediate \u00een rezolvarea tuturor tensiunilor \u015fi clarificarea fiec\u0103rui aspect, risc\u00e2nd astfel s\u0103 se cristalizeze procesele \u015fi, uneori, s\u0103 se pretind\u0103 oprirea lor (cf. Evangelii gaudium<\/i>, nr. 223), trebuie s\u0103 \u00eenso\u0163im ac\u0163iunea Duhului Domnului, \u00eenviat \u015fi \u00een\u0103l\u0163at la cer, care “i-a dat pe unii ca apostoli; pe al\u0163ii, ca profe\u0163i; pe al\u0163ii, ca evangheli\u015fti; pe al\u0163ii, ca p\u0103stori \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea sfin\u0163ilor \u00een vederea lucr\u0103rii slujirii spre edificarea trupului lui Cristos, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom ajunge to\u0163i la unitatea credin\u0163ei \u015fi a cunoa\u015fterii Fiului lui Dumnezeu, la omul des\u0103v\u00e2r\u015fit, la m\u0103sura staturii plin\u0103t\u0103\u0163ii lui Cristos” (Ef<\/i> 4,11-13).<\/p>\n
9.<\/b> Duhul, f\u0103c\u00e2ndu-ne p\u0103rta\u015fi, \u00een moduri distincte \u015fi complementare, de preo\u0163ia lui Cristos, este cel care face ministerial\u0103 toat\u0103 comunitatea, pentru a construi trupul s\u0103u eclezial. Duhul lucreaz\u0103 \u00een spa\u0163iile pe care ascultarea noastr\u0103 supus\u0103 le face disponibile pentru ac\u0163iunea sa. Ministeria quaedam\u00a0<\/i>a deschis u\u015fa pentru re\u00eennoirea experien\u0163ei ministerialit\u0103\u0163ii credincio\u015filor, ren\u0103scu\u0163i din apa Botezului, \u00eent\u0103ri\u0163i de pecetea Duhului, hr\u0103ni\u0163i de P\u00e2inea vie cobor\u00e2t\u0103 din cer.<\/p>\n
10.<\/b> Pentru a putea asculta glasul Duhului \u015fi a nu opri procesul – d\u00e2nd aten\u0163ie s\u0103 nu vrem s\u0103-l for\u0163\u0103m impun\u00e2nd alegeri care sunt rod al viziunilor ideologice – consider c\u0103 este util\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea, cu at\u00e2t mai mult \u00een climatul drumului sinodal, a experien\u0163elor din ace\u015fti ani. Ele pot s\u0103 ofere indica\u0163ii pre\u0163ioase pentru a ajunge la o viziune armonioas\u0103 a problemei slujirilor baptismale \u015fi a continua astfel pe drumul nostru. Pentru acest motiv doresc \u00een lunile urm\u0103toare, \u00een modalit\u0103\u0163ile care vor fi definite, s\u0103 demarez un dialog despre tem\u0103 cu Conferin\u0163ele Episcopale pentru a putea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi bog\u0103\u0163ia experien\u0163elor ministeriale pe care Biserica le-a tr\u0103it \u00een ace\u015fti cincizeci de ani fie ca slujiri instituite (lectori, acoli\u0163i \u015fi, numai recent, catehe\u0163i) fie ca slujiri extraordinare \u015fi de fapt.<\/p>\n
11.<\/b> \u00cencredin\u0163ez ocrotirii Fecioarei Maria, Mama Bisericii, drumul nostru. P\u0103zind \u00een s\u00e2nul s\u0103u pe Cuv\u00e2ntul f\u0103cut trup, Maria poart\u0103 \u00een ea slujirea Fiului, la care este f\u0103cut\u0103 p\u0103rta\u015f\u0103 \u00een modul care \u00eei este propriu. \u015ei \u00een asta ea este icoan\u0103 perfect\u0103 a Bisericii, care \u00een varietatea slujirilor p\u0103ze\u015fte slujirea lui Isus Cristos, particip\u00e2nd la preo\u0163ia sa, fiecare membru \u00een modul care \u00eei este propriu.<\/p>\n
Dat la Roma, la Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran, 15 august 2022, Solemnitatea Ridic\u0103rii la cer a Sfintei Fecioare Maria, al zecelea an al pontificatului meu.<\/i><\/p>\n
Franciscus<\/p>\n