Iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori,<\/p>\n
“Ascult\u0103 glasul crea\u0163iei\u201d este tema \u015fi invita\u0163ia Timpului Crea\u0163iei din acest an. Perioada ecumenic\u0103 \u00eencepe la 1 septembrie cu Ziua Mondial\u0103 de Rug\u0103ciune pentru \u00cengrijirea Crea\u0163iei \u015fi se \u00eencheie la 4 octombrie cu s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Francisc. Este un moment special pentru to\u0163i cre\u015ftinii pentru a se ruga \u015fi a se \u00eengriji \u00eempreun\u0103 de casa noastr\u0103 comun\u0103. Inspirat la origine de Patriarhia Ecumenic\u0103 de Constantinopol, acest timp este o oportunitate pentru a cultiva “convertirea noastr\u0103 ecologic\u0103”, o convertire \u00eencurajat\u0103 de Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea ca r\u0103spuns la “catastrofa ecologic\u0103” prevestit\u0103 de Sf\u00e2ntul Paul al VI-lea deja \u00een 1970[1]<\/a>.<\/p>\n Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103-l ascult\u0103m, observ\u0103m \u00een glasul crea\u0163iei un soi de disonan\u0163\u0103. Pe de o parte, un c\u00e2ntec dulce care \u00eel laud\u0103 pe iubitul nostru Creator; pe de alt\u0103 parte, este un strig\u0103t amar care se pl\u00e2nge de maltrat\u0103rile noastre umane.<\/p>\n C\u00e2ntecul dulce al crea\u0163iei ne invit\u0103 s\u0103 practic\u0103m o spiritualitate ecologic\u0103” (Scrisoarea enciclic\u0103 Laudato si\u2019<\/i>, 216), atent\u0103 la prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een lumea natural\u0103. Este o invita\u0163ie de a \u00eentemeia spiritualitatea noastr\u0103 pe “con\u015ftiin\u0163a iubitoare c\u0103 nu suntem separa\u0163i de celelalte creaturi, ci form\u0103m cu celelalte fiin\u0163e din univers o comuniune universal\u0103 minunat\u0103” (ibid.<\/i>, 220). Pentru discipolii lui Cristos, \u00een mod deosebit, aceast\u0103 experien\u0163\u0103 luminoas\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte con\u015ftiin\u0163a c\u0103 “toate au luat fiin\u0163\u0103 prin el \u015fi f\u0103r\u0103 el nimic nu a luat fiin\u0163\u0103 din ceea ce exist\u0103” (In<\/i> 1,3). \u00cen acest Timp al Crea\u0163iei, s\u0103 relu\u0103m s\u0103 ne rug\u0103m \u00een marea catedral\u0103 a crea\u0163iei, bucur\u00e2ndu-ne de “grandiosul cor cosmic”[2]<\/a> al nenum\u0103ratelor creaturi care c\u00e2nt\u0103 lui Dumnezeu laudele. S\u0103 ne unim cu Sf\u00e2ntul Francisc de Assisi c\u00e2nt\u00e2nd: “L\u0103udat s\u0103 fii, Domnul meu, cu toate creaturile tale” (cf. C\u00e2ntarea fratelui soare<\/i>). S\u0103 ne unim cu psalmistul c\u00e2nt\u00e2nd: “S\u0103-l laude pe Domnul toat\u0103 suflarea” (Ps<\/i> 150,6).<\/p>\n Din p\u0103cate, acel c\u00e2ntec dulce este \u00eenso\u0163it de un strig\u0103t amar. Sau mai bine zis, de un cor de strig\u0103te amare. Mai \u00eent\u00e2i, este sora mama \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 care strig\u0103. \u00cen voia exceselor noastre consumiste, ea geme \u015fi ne implor\u0103 s\u0103 oprim abuzurile noastre \u015fi distrugerea sa. Apoi, strig\u0103 diferitele creaturi. La cheremul unui “antropocentrism despotic” (Laudato si\u2019<\/i>, 68), la antipozii centralit\u0103\u0163ii lui Cristos \u00een opera crea\u0163iei, nenum\u0103rate specii dispar, \u00eencet\u00e2nd pentru totdeauna imnurile lor de laud\u0103 aduse lui Dumnezeu. Dar strig\u0103 \u015fi cei mai s\u0103raci dintre noi. Expu\u015fi la criza climatic\u0103, s\u0103racii sufer\u0103 mai puternic impactul secetei, al inunda\u0163iilor, al uraganelor \u015fi al valurilor de c\u0103ldur\u0103 care continu\u0103 s\u0103 devin\u0103 tot mai intense \u015fi frecvente. De asemenea, strig\u0103 fra\u0163ii no\u015ftri \u015fi surorile noastre din popoarele native. Din cauza intereselor economice pr\u0103d\u0103toare, teritoriile lor ancestrale sunt invadate \u015fi devastate de orice parte, lans\u00e2nd “un strig\u0103t care se \u00eenal\u0163\u0103 la cer” (Exorta\u0163ia apostolic\u0103 post-sinodal\u0103 Querida Amazonia<\/i>, 9). \u00cen sf\u00e2r\u015fit, strig\u0103 copiii no\u015ftri. Amenin\u0163a\u0163i de un egoism miop, adolescen\u0163ii cer nelini\u015fti\u0163i de la noi, adul\u0163ii, s\u0103 facem tot posibilul pentru a preveni sau cel pu\u0163in a limita colapsul ecosistemelor planetei noastre.<\/p>\n Ascult\u00e2nd aceste strig\u0103te amare, trebuie s\u0103 ne c\u0103im \u015fi s\u0103 modific\u0103m stilurile de via\u0163\u0103 \u015fi sistemele d\u0103un\u0103toare. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, apelul evanghelic “Converti\u0163i-v\u0103, pentru c\u0103 s-a apropiat \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!” (Mt<\/i> 3,2), invit\u00e2nd la un nou raport cu Dumnezeu, implic\u0103 \u015fi un raport diferit cu ceilal\u0163i \u015fi cu crea\u0163ia. Starea de degradare a casei noastre comune merit\u0103 aceea\u015fi aten\u0163ie a altor provoc\u0103ri globale cum sunt gravele crize sanitare \u015fi conflictele r\u0103zboinice. “A tr\u0103i voca\u0163ia de a fi p\u0103zitori ai lucr\u0103rii lui Dumnezeu este parte esen\u0163ial\u0103 a unei vie\u0163i virtuoase, nu constituie ceva op\u0163ional \u015fi nici un aspect secundar al experien\u0163ei cre\u015ftine” (Laudato si\u2019<\/i>, 217).<\/p>\n Ca persoane de credin\u0163\u0103, ne sim\u0163im apoi responsabili s\u0103 ac\u0163ion\u0103m, \u00een comportamentele zilnice, \u00een consonan\u0163\u0103 cu aceast\u0103 exigen\u0163\u0103 de convertire. Dar ea nu este numai individual\u0103: “Convertirea ecologic\u0103 ce se cere pentru a crea un dinamism de schimbare durabil\u0103 este \u015fi o convertire comunitar\u0103” (ibid.<\/i>, 219). \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u015fi comunitatea na\u0163iunilor este chemat\u0103 s\u0103 se angajeze, \u00een special \u00een \u00eent\u00e2lnirile Na\u0163iunilor Unite dedicate problemei ambientale, cu spirit de cooperare maxim\u0103.<\/p>\n \u00cent\u00e2lnirea COP27 despre clim\u0103, care se va \u0163ine \u00een Egipt \u00een noiembrie 2022, reprezint\u0103 urm\u0103toarea oportunitate pentru a favoriza to\u0163i \u00eempreun\u0103 o aplicare eficace a Acordului de la Paris. Acesta este \u015fi motivul pentru care am dispus recent ca Sf\u00e2ntul Scaun, \u00een numele \u015fi din partea statului Cetatea Vaticanului, s\u0103 adere la Conve\u0163ia-Cadru a ONU despre Schimb\u0103rile Climatice \u015fi la Acordul de la Paris, cu dorin\u0163a ca omenirea din secolul al XXI-lea “s\u0103 poat\u0103 fi amintit\u0103 c\u0103 a asumat cu generozitate propriile responsabilit\u0103\u0163i grave” (ibid.<\/i>, 165). A ajunge la obiectivul de la Paris de a limita cre\u015fterea temperaturii la 1,5o<\/sup>C este destul de angajant \u015fi cere colaborarea responsabil\u0103 \u00eentre toate na\u0163iunile de a prezenta planuri climatice sau contribu\u0163ii determinate la nivel na\u0163ional, mai ambi\u0163ioase, pentru a reduce la zero emisiile de gaz de ser\u0103 c\u00e2t mai urgent posibil. Este vorba de “a converti” modelele de consum \u015fi de produc\u0163ie, precum \u015fi stilurile de via\u0163\u0103, \u00eentr-o direc\u0163ie mai respectuoas\u0103 fa\u0163\u0103 de crea\u0163ie \u015fi fa\u0163\u0103 de dezvoltarea uman\u0103 integral\u0103 a tuturor popoarelor prezente \u015fi viitoare, o dezvoltare \u00eentemeiat\u0103 pe responsabilitate, pe pruden\u0163\u0103\/precau\u0163ie, pe solidaritate \u015fi pe aten\u0163ia fa\u0163\u0103 de s\u0103raci \u015fi fa\u0163\u0103 de genera\u0163iile viitoare. La baza tuturor acestora trebuie s\u0103 existe alian\u0163a \u00eentre fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi ambient care, pentru noi credincio\u015fii, este oglind\u0103 a “iubirii creatoare a lui Dumnezeu, din care provenim \u015fi spre care suntem pe cale”[3]<\/a>. Tranzi\u0163ia realizat\u0103 de aceast\u0103 convertire nu poate neglija exigen\u0163ele drept\u0103\u0163ii, \u00een special pentru muncitorii lovi\u0163i mai mult de impactul schimb\u0103rii climatice.<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, \u00eent\u00e2lnirea COP15 despre biodiversitate, care se va \u0163ine \u00een Canada \u00een decembrie, va oferi bun\u0103voin\u0163ei guvernelor oportunitatea important\u0103 de a adopta un nou acord multilateral pentru a opri distrugerea ecosistemelor \u015fi dispari\u0163ia speciilor. Conform \u00een\u0163elepciunii antice a Jubileelor, avem nevoie “s\u0103 ne amintim, s\u0103 ne \u00eentoarcem, s\u0103 ne odihnim \u015fi s\u0103 restabilim”[4]<\/a>. Pentru a opri urm\u0103torul colaps al “re\u0163elei vie\u0163ii” \u2013 biodiversitatea \u2013 pe care Dumnezeu ne-a d\u0103ruit-o, s\u0103 ne rug\u0103m \u015fi s\u0103 invit\u0103m na\u0163iunile s\u0103 se pun\u0103 de acord cu privire la patru principii cheie: 1. a construi o clar\u0103 baz\u0103 etic\u0103 pentru transformarea de care avem nevoie cu scopul de a salva biodiversitatea; 2. a lupta \u00eempotriva pierderii de biodiversitate, a sus\u0163ine conservarea \u015fi recuperarea ei \u015fi a satisface nevoile persoanelor \u00een mod sustenabil; 3. a promova solidaritatea global\u0103, \u00een lumina faptului c\u0103 biodiversitatea este un bun comun global care cere o angajare \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103; 4. a pune \u00een centru persoanele aflate \u00een situa\u0163ii de vulnerabilitate, inclusiv cele mai lovite de pierderea de biodiversitate, precum popula\u0163iile indigene, b\u0103tr\u00e2nii \u015fi tinerii.<\/p>\n Repet: “Vreau s\u0103 cer, \u00een numele lui Dumnezeu, marilor companii extractive \u2013 miniere, petrolifere \u2013, de p\u0103dure, imobiliare, agroalimentare, s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 distrug\u0103 p\u0103durile, zonele umede \u015fi mun\u0163ii, s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 polueze fluviile \u015fi m\u0103rile, s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 intoxice popoarele \u015fi alimentele”[5]<\/a>.<\/p>\n Nu se poate s\u0103 nu se recunoasc\u0103 existen\u0163a unei “datorii ecologice” (Laudato si\u2019<\/i>, 51) a na\u0163iunilor mai bogate economic, care au poluat mai mult \u00een ultimele dou\u0103 secole; ea le cere s\u0103 fac\u0103 pa\u015fi mai ambi\u0163io\u015fi at\u00e2t la COP27, c\u00e2t \u015fi la COP15. Asta comport\u0103, \u00een afar\u0103 de o ac\u0163iune determinat\u0103 \u00een cadrul grani\u0163elor lor, s\u0103 men\u0163in\u0103 promisiunile lor de sprijin financiar \u015fi tehnic pentru na\u0163iunile mai s\u0103race economic, care deja \u00eendur\u0103 povara cea mai mare a crizei climatice. \u00cen afar\u0103 de asta, ar fi oportun s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 urgent \u015fi un ulterior sprijin financiar pentru conservarea biodiversit\u0103\u0163ii. \u015ei \u0163\u0103rile mai pu\u0163in bogate economic au responsabilit\u0103\u0163i semnificative, dar “diversificate” (cf. ibid.<\/i>, 52); \u00eent\u00e2rzierile celorlal\u0163i nu pot justifica niciodat\u0103 propria lips\u0103 de ac\u0163iune. Este necesar s\u0103 ac\u0163ion\u0103m to\u0163i, cu hot\u0103r\u00e2re. Ajungem la “un punct de ruptur\u0103” (cf. ibid.<\/i>, 61).<\/p>\n Pe durata acestui Timp al Crea\u0163iei, s\u0103 ne rug\u0103m pentru ca \u00eent\u00e2lnirile COP27 \u015fi COP15 s\u0103 poat\u0103 uni familia uman\u0103 (cf. ibid.<\/i>, 13) pentru a \u00eenfrunta cu hot\u0103r\u00e2re dubla criz\u0103 a climei \u015fi a reducerii biodiversit\u0103\u0163ii. Amintind \u00eendemnul Sf\u00e2ntului Paul de a ne bucura cu acela care se bucur\u0103 \u015fi de a pl\u00e2nge cu acela care pl\u00e2nge (cf. Rom<\/i> 12,15), s\u0103 pl\u00e2ngem cu strig\u0103tul amar al crea\u0163iei, s\u0103-l ascult\u0103m \u015fi s\u0103 r\u0103spundem cu faptele, pentru ca noi \u015fi genera\u0163iile viitoare s\u0103 ne mai putem bucura cu dulcele c\u00e2ntec de via\u0163\u0103 \u015fi de speran\u0163\u0103 al creaturilor.<\/p>\n Roma, Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran, 16 iulie 2022, Comemorarea Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel<\/i><\/p>\n Franciscus<\/b><\/p>\n Traducere de Pr. Mihai P\u0103tra\u015fcu Note:<\/p>\n [1]<\/a> Cf. Discurs la F.A.O.<\/i>, 16 noiembrie 1970.<\/p>\n [2]<\/a> Ioan Paul al II-lea, Audien\u0163a general\u0103<\/i>, 10 iulie 2002.<\/p>\n [3]<\/a> Discurs la \u00cent\u00e2lnirea “Credin\u0163\u0103 \u015fi \u015etiin\u0163\u0103 spre COP26”<\/i>, 4 octombrie 2021.<\/p>\n
\nSursa: ercis.ro<\/a><\/p>\n